14,651 matches
-
la capăt - e, totuși, o izbăvire de fantasme. Ale sinelui și ale Celuilalt. Ale lui Hamlet. Care poate că de-abia acum, la rîndul său, înnebunește. 5. Dincolo de oglindă. Sau, poate, dincoace Într-un capitol care (nu întîmplător și dincolo de mode) se numește "Expoziție" la Impresiile de călătorie în Elveția (1832), Dumas e bolnav de holeră, se perpelește de febră și ajunge în pragul nebuniei și al morții, căci din febra bolii dă în febrilitatea creatoare și scrie o piesă de
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
mult faptul că menajezi susceptibilitatea tuturor, decât dacă spui lucrurilor pe nume, strigătul fiicei lui Agamemnon are aceeași neștirbită acuitate. Și nu este oare acesta rolul teatrului? Să acuze. Să denunțe. Să provoace. Să deranjeze. Desigur, nu mondializarea atât de la modă, cu care ne sunt bombardate urechile fără încetare, nu universalitatea cu orice preț sau globalizarea care amenință să reducă lumea noastră la dimensiunea unui sat în care totul e asemănător, nu acestea vor întări rolul teatrului în societatea noastră din ce în ce mai
27 martie, Ziua Mondială a Teatrului by Michel Tremblay () [Corola-journal/Journalistic/17232_a_18557]
-
cronicar american spunea că ar fi putut deveni un nou Macaulay Culkin, de n-ar fi avut aspirații mai înalte. Pereții chiliei lui sunt tapetați cu postere (dintr-unul ne face cu ochiul însuși Hagi!), iar sub costumul grena-oranj ("aceeași modă, de 2500 de ani") poartă un tricou galben-albastru, inscripționat cu numărul și numele lui Ronaldo. Urmarea e lesne de anticipat, dar momentele comice sînt cu atît mai reușite cu cît toți actorii sînt neprofesioniști. Așadar: eroii vor reuși să strîngă
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
de computere, chiar dacă un dicționar succesiv (Anca Volceanov, George Voc Evident, multe din formele citate sînt creații ad-hoc, efemere, dar tendința de a folosi în limbajul familiar metafore de origine informatică există și e chiar foarte normală: orice domeniu la modă și puternic implicat în viața cotidiană își oferă colocvialității glumețe cuvintele și expresiile.
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
fața locului, nu doar citind despre, este redusă aproape la zero. România în raport cu Europa sau cu întreaga planetă devine o provincie, iar reacțiile noastre, și ele, se transformă în unele provinciale. Lipsește anvergura, libertatea de a jongla cu ideile, curentele, modele momentului. Totul se rezumă la cercul nostru strîmt, proporțiile sînd deformate și spectacolele sînt receptate în mod disproporționat, comparațiile sînt de multe ori minore, locale, ca și raportările, ca și concurența. M-am întrebat care ar fi reacțiile unor instituții
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
îndemînă propriile sale imprescriptibile criterii, a căror respectare duce la o autenticitate morală. Nu e nevoie de specificarea unor valori, căci acestea se subînțeleg în decurgerea naturală, demnă a trăirii, care, străină de "nepăsarea" maladivă, ca și de literatura la modă, ține a se respecta pe sine: Cine mai crede în versurile plăsmuite la urechile fandosite/ ale garderobelor zgomotoase? Poate cei ce știu că, ușoare fiind,/ pot duce pînă la capăt nepăsarea, boală ce nu se cere vindecată/ decît astfel, dacă
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
parte. Paradigme la umbra cărora alte modalități creatoare au interesat mai puțin, nefiind, cum ar fi spus G. Ibrăileanu, "selectate" (suprarealismul, poezia cotidianului, a universului mic etc.). Dar și în cadrul lor s-au produs unele diferențieri, de natură a institui "mode" și, implicit, a neglija ceea ce nu e en vogue. De pildă, în categoria ludicului, în centrul atenței s-a aflat Sorescu, autor al unui amuzament "deschis", popular, precum, din seria anterioară, predecesorul său, avangardistul popular Geo Dumitrescu. La picioarele acestora
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
din anii '40, cînd E. Lovinescu și o parte din criticii situați de el în cea de a treia generație maioresciană l-au invocat ca pe o minte luminată, în stare să-i sprijine în propria bătălie contra obscurantismelor la modă. Readucerea lui Maiorescu în librării și programe didactice, după articolul lui Liviu Rusu din 1963, a reprezentat, desigur, o nobilă recuperare, dar nu însoțită neapărat de conștiința clară a unei alternative ideologice la confuzia căreia proletcultismul îi dăduse naștere și
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
trăit într-o amară letargie (nici treaz, nici adormit, nici real, nici ireal)... Omul ros de vid își descoperă, singur, o metodă de tratament la angoasă: tîrcoale în jurul morții ca spectacol; participări "active" la ședințele de terapie colectivă (mereu la modă în America) ale unora și mai nefericiți decît el: oameni cu cancer - diverse tipuri, diverse faze -, sau oameni cu alte serioase "suferințe obiective" ("datornicii"! "alcoolicii anonimi"!). Regizorul pune în pagină spectacolul disperării cu un curaj epatant, în registrul unei ironii
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
jgheab etc.; a lua în balon/ birjă/avio etc.). Sintagmele reluate, imitate și parodiate de jurnaliști sînt adesea acelea pe care discursul politic sau cel al publicității le transformă la un moment dat în sloganuri, în clișee, în formule la modă. Dintre formulele politico-publicistice care s-au bucurat de succes în ultimul deceniu, producînd multe variații și adaptări ironice, putem aminti: o anumită parte a presei, oameni de bine, salam cu soia, revoluție de catifea, aleșii poporului, evenimentele din decembrie etc.
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
nici un fel de promovare în mediile artistice și n-au intrat în alt circuit de difuzare în afara celui autist al muzeului însuși. în timp ce marele eveniment al Muzeului Național de Artă a fost un opulent spectacol al unei cunoscute case de modă care avea pînă atunci totul, de la fonduri și pînă la cele mai eficiente canale mediatice, dar căreia îi lipsea un partener cu o autoritate publică incontestabilă și cu o învestitură simbolică înaltă. Și acest muzeu închis, ferecat de-a dreptul
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
o învestitură simbolică înaltă. Și acest muzeu închis, ferecat de-a dreptul ca o cetate asediată, acest spațiu al misterelor culturale inaccesibil publicului larg, a devenit dintr-o dată extrem de generos și de sensibil în fața acestui gen mercantilo-narcisiac al prezentării de modă, perfect onorabil în sfera sa de acțiune, dar incompatibil ca orizont și ca acțiune directă cu ceea ce este, sau ar trebui să fie, un muzeu. Pierzîndu-și, așadar, una cîte una acele prerogative instituționale care să-i acrediteze și să-i
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
1946, menționată în Dicționarul Zaciu, dar despre care nu știu nimic), culegere impozantă de eseuri critice, referitoare la mari opere românești și străine din acest secol, care pleda atît pentru o "direcție nouă" în critica literară, împotriva curentului călinescian la modă, cît și pentru "autonomia eseului", idee, în schimb, în plină vogă în partea a doua a deceniului cu pricina. Autorul nu aparținea generației de tineri critici. Biografiile noastre nu semănau. Născut la 26 ianuarie 1925, Nicolae Balotă, aflat astăzi la
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
banali, în timp ce masa informă care se percepe vag după ei este de fapt rodul imaginației mele. Ceea ce văd acolo ochii mei slabi nu este decît un pretext pentru visele mele, pentru dorințele și, de ce nu, doar e un cuvînt la modă, pentru fantasmele mele, la care cei care văd perfect n-au acces. Nu au nevoie. Ei văd lumea la fel, identică pentru milioane de ochi". Nu e de mirare, deci, că fără să poarte ochelari își trăiește Mona, la Istanbul
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
O veche vorbă spune, că sătulul niciodată nu îl crede pe flămând. Mai nou, îi confiscă și strachina goală, printre guvernanții vechi și actuali fiind proprietari de fabrici și posesori ai unor munți plini cu bogății. S-a instituit o modă în care politicienii aruncă vina unii pe alții. Cei vechi pe cei actuali. Cei prezenți pe cei de dinainte. Cei de dinainte pe cei de dinaintea dinaintelui. Și așa mai departe. Nu vor să recunoască faptul că s-au compromis în
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
urmă contribuie la a marca specificul stilului publicistic în contrast cu discursul cotidian. Mi se pare de pildă interesant că anumite cuvinte considerate populare sau regionale, deci de uz limitat, revin destul de des în textele jurnalistice, ca alegere conștientă, "estetică", impunînd o modă care nu reflectă neapărat uzul oralității colocviale. Un asemenea cuvînt e adjectivul șturlubatic: pentru care, de altfel, principalele dicționare românești (DLR, DEX) au selectat ca formă de bază varianta fonetică sturlubatic și definiția "neastîmpărat". în DLR găsim de altfel numeroase
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
blană sau de lână împletită, când nu de-a dreptul antipatice băști din material sintetic, lăsau impresia unei populații gata de îmbarcare într-un tren al morții cu destinația Siberia. O școală nu trebuie, firește, confundată cu saloanele vernisajelor de modă. Dar nici cu o rezervație de handicapați. încerc să-mi închipui ce fel de educație vizuală fac acele nefericite doamne copiilor pe care-i pregătesc pentru un destin european. Echipate ca pentru sfârșitul lumii, cu șuvițele de păr nespălate prelingându
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
Țone de a lumina zone mai puțin sau superficial înțelese ale literaturii române contemporane. Zona, cu peisaj tarkovskian, e de data aceasta opera Angelei Marinescu. Sigur, am văzut multe numere de reviste dedicate cîte unui scriitor, acum e o adevărată modă a înmănunchierii de texte despre, de și cu un nume mai mult sau mai puțin celebru, dar Facla 5-6 aprinde un veritabil autodafé. În jurul Angelei Marinescu dansează flăcări și flăcărui de elogii, interpretări, evocări, schițe aproximative de portret contaminate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
influență, se duc tratative diplomatice etc. etc. Pămîntul este paradigma cosmosului: putem modifica în acest sens aforismul lui Terentius spunînd că nimic din ceea ce este omenesc nu este străin cosmosului. Astăzi literatura și filmele despre aventuri cosmice a devenit o modă (nu discut calitatea acestor scrieri); și ce se întîmplă în cosmosul imaginat de moderni? Se duc războaie, se încheie alianțe, se descoperă tărîmuri necunoscute etc. etc. Cu alte cuvinte și modernii proiectează în lumi siderale sentimentele și resentimentele omenești. Din
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
asupra prieteniei, căci ea are în literatură o foarte lungă istorie. Eu mă gândesc ce aspect al prieteniei este mai important, ce riscuri prezintă un anumit comportament. Văd lucrurile diferit de scriitorii din secolul al XVIII-lea, când era la modă literatura despre prietenie. M.P.M.: Ai fost foarte apreciat în calitate de profesor universitar, de ce ai luat hotărârea de a renunța la catedra de limbă și cultură romanșă de la universitate? I.C.: Am predat ca profesor 12 ani, căci am fost numit profesor plin
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
Robert Capșa Nu mai miră astăzi pe nimeni publicarea unui nou jurnal, fie el și oniric. Spunea cineva că a fi la modă este semnul sigur al demodării. Să fi devenit, oare, jurnalul o formulă desueta? Întrebarea este cu atît mai justificată cu cît opțiunea lui Corin Braga pentru această convenție literară este făcută de dragul convenției. Orizontul de așteptare al cititorului poate fi
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
definită de Debussy prin formula "faire plaisir". Format în școala pianistica franceză, pianistul de origine algeriana Désiré N^Kaoua a parcurs pînă azi o carieră internațională demnă. Un recital întreg Chopin este un pariu, căci în pofida abordării foarte tehnice la modă astăzi spiritul acestor pagini nu se dezvăluie decît unei reflecții îndelungi. N^Kaoua are o comprehensiune firească a duhului romantic și viziunea să nuanțata și viguroasa în același timp este capabilă să surprindă forță epica a Baladelor, sau imagistică neprevăzuta
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
de a obține locuri în diverse funcții bugetare pentru care nici măcar nu era nevoie să dai concurs, ci să cauți anumite situații umile, în aparență, situații cu ajutorul cărora te puteai trezi ulterior în funcția rîvnita. Tot pînă în ^89 există modă sacrificiilor de tip politic - dacă voiai un anumit post, intrai în PCR, chiar dacă nu aveai nici o chemare pentru acel partid. Complexul cinstei cu apartenența politică face, după părerea mea, un rău nu numai conjunctural, ci are, se pare o foarte
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
mașină a timpului" mai subtilă decât aceea pe care a inventat-o pentru cunoscutul lui român științifico-fantastic. Scriitorul nu a abandonat complet tradiția, dar a personalizat puternic românul istoric, intelectualizând viziunea asupra trecutului. Într-o perioadă în care era la modă actualizarea forțată (sub forma parabolei) a realității istorice, el ne-o înfățișa în desuetudinea ei și tocmai această voluptuoasa acceptare a perimării echivala cu o depășire a convenționalismului. La Eugen Uricaru chiar și prezentul devine trecut, printr-o tratare livresca
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
definiție, fără atestări și fără datare e în primul rînd greu de înțeles, si apoi greu de plasat în registrele stilistice ale romanei; singurele repere rămîn contextul în care cuvîntul a fost găsit - si analogia. Cu timpul, trecînd o anumita modă sau dispărînd obiectul, în situația străinului ajung chiar vorbitorii nativi: ne putem imagina (n-ar fi, desigur, o dramă - ci aproape o comedie) autorul de ediții critice care, pentru a pune o notă la un text românesc din secolul al
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]