634,970 matches
-
și forța divină care se sălășluiește în inima omului într-un mod mistic. Natura mistică a Bisericii are în mod tulburător un caracter material: Euharistia este Trupul și Sângele lui Iisus Hristos într-un mod concret, fizic, nu într-un mod convențional sau simbolic, ci tangibil și concret (Kenneth Paul Wesche, op. cit., p. 97). Împărtășirea cu Sfânta Euharistie presupune credință și dragoste din partea creștinului, pentru a putea fi înțeleasă tainic, în adâncul sufletului, în realitatea pe care o reprezintă, și nu
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_temeinicia_stelian_gombos_1389599539.html [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
iubirii lipsite de egoism (John S. Romanides, The Ecclesiology of St. Ignatius of Antioch, International printing company, Atlanta 1956, p. 10). Fără întruparea reală, mântuirea nu ar fi fost posibilă Dreapta mărturisire este aceea că Întruparea s-a realizat în mod real, ceea ce conferă realitate Euharistiei. Creștinii sunt chemați să se adune cât mai des spre a se împărtăși, pentru că astfel Îl mărturisesc pe Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om real, Întrupat real, suferind real pe cruce pentru noi, dându-ne
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_temeinicia_stelian_gombos_1389599539.html [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
vântul, asemeni unui braț tandru, curtenitor, apuca din când în când franjurii frumosului fular și îi ridica alintâdnu-i Platoniei obrajii reci, din care doi ochi aprinși, plini de o resemnare împăcată și demnă mai năzuiau să cuprindă imensitatea mării.” În mod paradoxal, moartea Platoniei se produce imediat după momentul unui imens succes de scenă. Platonia este Carmen, o Carmen despre care cei care asistă la spectacol spun că a fost „extraordinară,... magnifică,... divină.” Motivul mării simbolizează sacrificiul de sine al artistului
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_platonia_o_carte_despre_intrebari_si_momente_hotaratoare_semnata_de_mirela_roznovea.html [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
O INCURSIUNE ÎN NOAPTEA FĂRĂ LUNĂ, FĂRĂ STELE Autor: Helene Pflitsch Publicat în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Despre romanul “Umbra din noapte” de Helene Pflitsch Pronunțându-se, prin cărțile sale publicate până acum, asupra modului în care oamenii trăiesc, gândesc, iubesc, Helene Pflitsch dovedește că are atât capacitatea de a observa și de a înțelege, cât și pe aceea de a lega și de a dezlega, cu mare artă, firele și secretele acțiunii, că este
UMBRE ÎNDRĂGOSTITE SAU O INCURSIUNE ÎN NOAPTEA FĂRĂ LUNĂ, FĂRĂ STELE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1464710326.html [Corola-blog/BlogPost/365927_a_367256]
-
mai nu a fost doar sărbătoarea regalității, ci Ziua Națională a României. Aceasta pentru că la 10 mai 1866, principele Carol I ajungea la București, fiind proclamat domn al celor două Principate Române. Un popor trăiește și rămâne în istorie prin modul de gestionare, păstrare și valorificare a patrimoniului național și a dimensiunii sale de unitate, națiune, conștiință patriotică, tot ceea ce înseamnă demnitate, onoare și glorie pentru neam și țară. Nevoia de a apropia timpurile, fie ele mai îndepărtate, fie mai apropiate
NIHIL SINE DEO! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399492050.html [Corola-blog/BlogPost/350659_a_351988]
-
de informații și a ruperii legăturii între spațiu fizic și dimensiunea socială. Rezultatul a fost un angajament tot de natura instantanee de comunicarea mediată de computer. În era digitală, unde informații par a fi infinite, Birkerts (1994) a susținut că modul nostru de gândire s-a schimbat. Acțiunile de deliberare sunt supuse unei presiuni constante a timpului, hotărârile sunt luate din ce în ce mai repede cu fiecare zi ce trece. Nevoia de a ști despre ceea ce se întâmplă în lume s-a rtansformat în
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-locul-retelei-sociale-in-social-media-din-manuscrisele-profesorilor-3/ [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
înțelegerea lor. Unele dintre preocupările timpurii ale lui Birkerts sunt preluate de către analiștii de astăzi. Maggie Jackson (2008) susține că utilizarea intensă a new media are ca rezultat dezvotarea unei culturi deficitare în atenție. Aceasta a apărut ca urmare a modului în care receptăm informațiile din media și anume prin stimulare constantă, fragmentare și derularea în paralel cu alte activități. Acest mod poate fi distractiv și amuzant, dar nu are o valoare intelectuală. O astfel de cultură subminează capacitatea noastră de
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-locul-retelei-sociale-in-social-media-din-manuscrisele-profesorilor-3/ [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
intensă a new media are ca rezultat dezvotarea unei culturi deficitare în atenție. Aceasta a apărut ca urmare a modului în care receptăm informațiile din media și anume prin stimulare constantă, fragmentare și derularea în paralel cu alte activități. Acest mod poate fi distractiv și amuzant, dar nu are o valoare intelectuală. O astfel de cultură subminează capacitatea noastră de a ne concentra și de a conștientiza aspectele mai profunde ale vieții, care sunt piatra de temelie a relațiilor intime sociale
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-locul-retelei-sociale-in-social-media-din-manuscrisele-profesorilor-3/ [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
de marketing social. Sunt instituite, pe de o parte, ca locuri de diseminare și discutare de informații, cunoștințe și opinii și, pe de alta, ca modalități de folosire a sistemului Internet, a facilităților online, audio și video ale acestuia; în mod conex este exploatat potențialul lor de comunicare și de afaceri, valorificându-se facilitățile imensei platforme informatice. Alături de social networks, în mod curent se mai includ în social media și produse precum: - wiki-urile [website-urile ce admit adăugarea de către cei interesați de
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-locul-retelei-sociale-in-social-media-din-manuscrisele-profesorilor-3/ [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
pe de alta, ca modalități de folosire a sistemului Internet, a facilităților online, audio și video ale acestuia; în mod conex este exploatat potențialul lor de comunicare și de afaceri, valorificându-se facilitățile imensei platforme informatice. Alături de social networks, în mod curent se mai includ în social media și produse precum: - wiki-urile [website-urile ce admit adăugarea de către cei interesați de conținuturi sau preluarea de informație, delimitându-se informatic ca un document mutual ori ca o bază de date; este renumit website-ul
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-locul-retelei-sociale-in-social-media-din-manuscrisele-profesorilor-3/ [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
de marketing social. Sunt instituite, pe de o parte, ca locuri de diseminare și discutare de informații, cunoștințe și opinii și, pe de alta, ca modalități de folosire a sistemului Internet, a facilităților online, audio și video ale acestuia; în mod conex, este exploatat potențialul lor de comunicare și de afaceri, valorificându-se facilitățile imensei platforme informatice. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-locul-retelei-sociale-in-social-media-din-manuscrisele-profesorilor-3/ [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
De la aeroportul Reina Beatrix Aruba Queen Beatrix la Charles De Gaulle, Paris, și de acolo la București sunt aproape optmii de kilometri, aproximativ șaisprezece ore de zbor, cu tot cu escală la New York. Stewardesele sunt frumoase și amabile. Ne asaltează în mod repetat cu snackuri, băuturi, șampanie, cafea Starbucks originală și cu multe, multe, zâmbete. Urmează masa principală, apoi alte rânduri de băutură și nelipsita apă plată sau minerală, după preferință. Fotoliile seamănă cu niște femei superbe, care te cuprind voluptos în
DRUMUL APELOR, 36 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1490056099.html [Corola-blog/BlogPost/376315_a_377644]
-
fi Psaltirea, Ceaslovul, Patericul, Pidalionul și Filocalia, dar și pentru textele liturgice cuprinse în cărțile de slujbă, l-au făcut să fie iubit și în același timp să fie un părinte duhovnicesc cu autoritate și discernământ ... Referindu-ne acum, în mod succint și selectiv, la câteva dintre cuvintele de învățătură ale Părintelui Petroniu Tănase, pe lângă cele deja enumerate și menționate mai sus, vom remarca și reține că înfrânarea și puterea rugăciunii le sunt date tuturor oamenilor. Dacă vrem să ne înfrânăm
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
de Grigorescu, de Tonitza după anumite trăsături, după stilul personal. Suntem datori cu cinstea și cu respectul unii față de alții Omul este mărginit, posibilitățile lui fiind limitate. Dumnezeu este Ființă nemărginită, iar puterea Sa creatoare este infinită. Dumnezeu creează în mod unic, nu repetă; fiecare ființă este o creatură nouă, oglindind în ființa ei ceva din strălucirea și infinitatea dumnezeiască. De aceea Sfinții Părinți spuneau: „Ai văzut omul, ai văzut pe Dumnezeu!”. Tocmai de aceea în cinstirea sfintelor icoane nu cinstim
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
și învățăturii ortodoxe ci enunță o gamă variată de imagini vii, secvențe de viață, multe dintre ele având un caracter profund autobiografic, prin care autorul ne înfățișează chipul și icoana Sfintei noastre Ortodoxii. Fiind o conștiință vie a Ortodoxiei, a modului specific creștinătății răsăritene ortodoxe de a trăi relația cu Dumnezeu, Părintele Petroniu ne oferă cu această ocazie o serie de mărturii și de indicii prin care ne invită să recunoaștem duhul Ortodoxiei celei autentice, frumusețea, adevărul și conținutul ei doctrinar
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
care poartă în spatele său abia ușor îndoit nu de povara celor nouăzeci de ani, ci mai curând de povara metaniilor și a închinăciunilor, o viață de om închinată exclusiv trăirii monahale, adică lui Dumnezeu. Părintele Petroniu Tănase reușește, într-un mod foarte elevat, să evidențieze cu multă delicatețe chipul Ortodoxiei românești, nu al unei ortodoxii abstracte sau generale, el ne prezintă chipul unui neam ortodox, cel românesc, care este în egală măsură chipul său de monah ortodox (și) român în care
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
cu el o mapă din piele, frumoasa, maroniu-roșcat la culoare. A scos câteva pliante și mi le-a întins. - Aici găsești ceva despre mine. Aruncă o privire. Un pliant din hârtie lucioasa, de calitate, tipărit color, îmi atrăsese atenția în mod special. Am citit cu interes. Era hartă globului și din câteva zone ale lumii erau niște săgeți care duceau la niște explicații. Din România o singură săgeată roșie mă anunță: George Aaron- România- Podoleni-Neamț- Marele premiu Am holbat niște ochi
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Destin_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
cerești că a ajutat-o să ajungă până la această vârstă, și-a exprimat dragostea și fascinația față de savoarea și frumusețea limbii române, mai ales în varianta ei populară și a transmis celor prezenți salutul scriitorilor români din Canada și , în mod deosebit, al revistei “Observatorul” la care colaborează. Cartea “Frumoasele vacanțe” conține creații în proză ale autoarei despre locurile pe care le-a vizitat, oscilând între realitate și ficțiune, între “a fi” și “a nu fi”. Doamna Ligya Diaconescu a afirmat
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
ficțiune, între “a fi” și “a nu fi”. Doamna Ligya Diaconescu a afirmat că se regăsește în scrierile autobiogafice ale Elenei Buică, precum și ale Titinei Nica Țene. Domnul Al.Florin Țene a apreciat scrisul frumos, curat, sincer al autoarei. În mod indirect, prin intermediul Emiliei Dabu, au fost făcute cunoscute aprecieri ale Gabrielei Căluțiu Sonnenberg despre stilul Elenei Buică: “Într-o limbă impecabilă, așa cum ne-a obișnuit deja în numeroasele eseuri și în cele șapte volume de proză publicate până acum, autoarea
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
Prin unirea tainei, cele două părți devin indisolubile și convergente. Prin asimilare și reciprocitate, Regula Bisericii Mari devine regula bisericii de acasă, iar împlinirea ei face vie și lucrătoare Evanghelia în Biserică și în lume. Și tot în virtutea acestei uniri, modul de manifestare în raportul cu lumea al Sfintei Treimi devine modelul de manifestare al familiei creștine, după cum susținea și Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. La nici o săptămână de la începutul anului civil avem marea sărbătoare a Botezului Domnului sau Epifania (arătarea sau
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_traditie_si_modernitate_in_familia_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
sunt pe cale de dispariție. Ele sunt împărțite cu alte instituții sociale, total diferite de familie și de căldura acesteia. Socializarea se rezumă fie la întâlniri protocolare, fie la unele de descătușare a unor inhibări personale ca rezultat al însingurării. La modul acesta, familia devine doar un loc de refugiu afectiv-mizantropic ca reacție la stresul cotidian. O altă direcție de diminuare a importanței și rolului familiei este cea a delimitării și izolării ei de societate. În tot mai multe lucrări de sociologie
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_traditie_si_modernitate_in_familia_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
își găsesc ei înșiși împăcarea, mulțumirea și împlinirea de sine, manifestându-se plenar ca persoane și păstrând în același timp unitatea familiei în duhul lui Iisus Hristos. La fel de important este ca părinții să fie conștientizați și îndrumați de către preot asupra modului de creștere duhovnicească a copiilor lor. Să fie aduși de mici la biserică, să fie împărtășiți, iar odată cu creșterea vârstei, să se spovedească la același duhovnic la care merg și părinții lor pentru considerentele expuse mai sus. În felul acesta
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_traditie_si_modernitate_in_familia_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
acesta, părinții devin modele pentru copii și se evită mult mediatul vedetism. O altă metodă pastorală este aceea a implicării fiecărei familii în viața comunității, parohiei. Mediile familiale diferă într-o comunitate tocmai prin unicitatea lor. Astfel se manifestă în mod vizibil, unic și plenar Taina Căsătoriei, care începe cu binecuvântarea din Biserică și se desăvârșește în Împărăția lui Dumnezeu. A găsi rostul fiecărei familii într-o comunitate înseamnă împlinirea sufletească a fiecăreia în parte, afirmarea și conștientizarea rolului social pe
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_traditie_si_modernitate_in_familia_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
eshatologică. Responsabilitatea cea mai mare a preotului în problema familiei stă în a explica fiecărui cuplu de tineri în parte importanța Tainei Nunții sau a Căsătoriei. Atenția lui trebuie să fie îndreptată în special asupra a ceea ce se prezintă în mod eronat, deformat și fals despre familie prin diferitele canale media. Faptul că aceasta nu este o simplă înțelegere, care poate fi încălcată oricând ori abordată oricum. Că se face pentru veșnicie, și nu pentru o perioadă anume, un timp dat
DESPRE TRADITIE SI MODERNITATE IN FAMILIA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_traditie_si_modernitate_in_familia_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366875_a_368204]
-
tinde să fie forța care determină alianțele politice. Politicienii și alte segmente din societate care nu doresc această separare de facto „luptă pentru a obține majorități care pot face unul din două lucruri, dacă nu pe amândouă: a) readucerea în mod eficient a procurorilor și a justiției sub influență politică...; b) votarea în prezent a unui set de legi sau rezoluții care să garanteze că independența de facto a procurorilor și a justiției nu va duce la răscolirea trecutului...” (Croitoru 2016a
O strategie pentru România by https://republica.ro/o-strategie-pentru-romania [Corola-blog/BlogPost/337705_a_339034]