1,144 matches
-
prin integrări succesive, în a căror limite exercițiul componistic nu este nicidecum greșit, dar care suportă, în zonele ce depășesc aceste limite, excepții de la regulă, iar atunci regula se transfigurează. Așa s-a întâmplat cu Gesualdo care a transfigurat sistemul modal într-un embrion de sistem tonal, și tot așa s-a întâmplat cu Wagner care a împins sistemul tonal spre un nou modalism. E ca și cum excepția ar cere legii să intre în devenire și să devină ceea ce este
Reguli ?i excep?ii by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
Piano, fuga vocală, Menuet Scherzo pentru quartet de coarde (1908), prima Sonată, în sol minor (1909, p. pian), prima Simfonie p. orchestră (1910: premiul Moezonyi în 1922), opera Soria, text și muzică de acelaș (un laborator de truvaliuri armonice și modale) recenzată entuziast de Stan Golestan „L’Independance Roumaine” (1911), a doua Sonată în mi bemol, p. pian, Scherzo p. Orchestră (1912, premiul I Enescu în 1913, atunci înființat), Uvertura p. Orchestră (1913) p. quartet de coarde, Trois Sonets anciens p.
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
la început de populația afro-americană. Prima colecție de Negro-spirituals a apărut după Războiul Civil. Stilul entuziast al melodiilor și textelor, îl depășește pe cel sobru și echilibrat al imnurilor și psalmilor metrici tradiționali. Muzica este inundată de limbajul popular, adesea modal, și folosește frecvent scări muzicale diferite, tipic folclorului american. Textele muzicii spirituale afro-americane (black spirituals) dezvoltă adeseori teme precum dezrobirea israeliților din sclavia Egiptului sau fuga negrilor, în partea de nord a continentului american, pentru a scăpa de sclavie. Tradiția
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
își adjudeca titulatura de orientarea moderată sau tributara concepțiilor stilistice ale secolului XIX (clasicismul vienez și romantismul austro-german, școlile naționale europene și începutul modernismului muzical): - filonul tonalității la Rachmaninov și neo-tonalismul la Prokofiev, Șostakovici, Hindemith, Orff, Britten, dar și filonul modal la Debussy<footnote Înrâurirea modala se prezintă la Debussy că una "multifațetată" din cel puțin trei direcții: a. tradiția exoticului modal extraeuropean (Băli), b. imaginarul antic (Prélude à l'après midi d'un faune) sau medieval (La cathédrale engloutie), precum și
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
moderată sau tributara concepțiilor stilistice ale secolului XIX (clasicismul vienez și romantismul austro-german, școlile naționale europene și începutul modernismului muzical): - filonul tonalității la Rachmaninov și neo-tonalismul la Prokofiev, Șostakovici, Hindemith, Orff, Britten, dar și filonul modal la Debussy<footnote Înrâurirea modala se prezintă la Debussy că una "multifațetată" din cel puțin trei direcții: a. tradiția exoticului modal extraeuropean (Băli), b. imaginarul antic (Prélude à l'après midi d'un faune) sau medieval (La cathédrale engloutie), precum și c. pe linia admiraiei față de
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și începutul modernismului muzical): - filonul tonalității la Rachmaninov și neo-tonalismul la Prokofiev, Șostakovici, Hindemith, Orff, Britten, dar și filonul modal la Debussy<footnote Înrâurirea modala se prezintă la Debussy că una "multifațetată" din cel puțin trei direcții: a. tradiția exoticului modal extraeuropean (Băli), b. imaginarul antic (Prélude à l'après midi d'un faune) sau medieval (La cathédrale engloutie), precum și c. pe linia admiraiei față de modalismul lui Mussorgski, Debussy fiind o perioadă profesor de muzică în familia baronesei von Mekk, mecenata
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și chiar fuziunea între forme și genuri) sau respingere-incompatibilitate care definesc dinamică evolutivă interioară a întregului câmp modernist. Accesibilitatea definește persistentă tradiției moderate, aceasta fiind ancorată într-o atitudine tributara de substanță nostalgica (față de ancestralismul și, implicit, exotismul etno-centric, filonul modal, sau față de canonicitatea clasicizanta, filonul neo-tonal), atonalismul dodecafonic-serial supraviețuiește prin fixarea ("crisparea") dogmatica (auto-clasicizantă și canonizantă deopotrivă) în jurul moștenirii schoenbergiene, pe când concepția experimentalista persistă prin perpetuarea și permanentizarea radicalismului conceptual și a strategiilor prospective în căutarea noutății și insolitului. Toate
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Musicians<footnote Jann Pasler, Postmodernism, în: The New Grove Dictiionary of Music and Musicians, 2nd edition, London: Macmillan, 2000, pp. 213-216; deasemenea, la adresa: www.grovemusic.com footnote>, muzicoloaga americană Jann Pasler (Universitatea din Sân Diego) formulează imaginea mai multor stări modale ale postmodernității pornind din anii '60 și până la nivelul anilor '80, atunci când sfârșitul modernismului avangardist a devenit vizibil: 1. Un prim postmodernism, de reacție, constă în respingerea nevoii constante de transformare și originalitate (criteriu modernist), dificultatea crescândă și abordarea (pur
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
aparținând tânărului compozitor Andrei Petrache, elev în clasa a IX-a la Liceul de Muzică “George Enescu” din București. Încă o dată, Corul “Symbol” a etalat în prezentarea acestei prime audiții, o maturitate interpretativă specială, rezolvând cu ușurință aspecte armonico-melodice modale, probleme tensionale deosebit de pretențioase și redând prin acestea și dincolo de acestea o mare profunzime ce impresionează în creația unui tânăr compozitor. Concertul a cuprins însă și lucrări religioase șlagăr, mesaje deosebit de valoroase și puternice; vom aminti dintre acestea titlurile “Ziua
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
de luptă, e prima dată când bărbăția nu-i folosește la nimic, când inteligența, forța, optimismul și buna-creștere cavalerească sunt egale cu zero... Morman Mort e de neclintit. Tu te-ai întâl nit acum în viață cu Morman Mort. Singura modali tate de a scăpa de Morman Mort e să-l ocolești. Nu te poți lupta cu el, nu. Și atunci trebuie să mergi împre jurul lui, dar abandonând harta și regulile și limba drumului, pe care el le bloca... Și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
surdo-mute, și-au luat zborul, vestind lumii importanța fără precedent a faptului că sunt luate în serios mai mult ca oricând. în plus, la Trinite, marea orgă, construită și inaugurată de Cavaille-Coll în 1869, a trâmbițat asaltul unui nou ethos modal, imaginat și edificat de autorul Messei de la Pantecote cu dezinvoltura și intuiția celui ce a sesizat cum eroziunea scărilor tradiționale ori a organizărilor spectrale începuse în preajma celui de-al Doilea Război Mondial să constipe și să tumefieze noua muzică savantă
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
ceva mare, dar este very nice. Dacă aș fi rămas la silogistică, aș fi fost asemenea unui ceasornicar care face ceasornice într-un mic atelier într-o epocă a ceasurilor electronice. Am apucat însă să mă plimb și prin logica modală și deontică, din care am prezentat ceva și în Germania, la Menne și Kutschera. Din păcate, la Regensburg, una dintre comunicările de logică modală a picat în gol, pentru că lucrul se făcuse deja fără ca eu să fi știut. M-am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atelier într-o epocă a ceasurilor electronice. Am apucat însă să mă plimb și prin logica modală și deontică, din care am prezentat ceva și în Germania, la Menne și Kutschera. Din păcate, la Regensburg, una dintre comunicările de logică modală a picat în gol, pentru că lucrul se făcuse deja fără ca eu să fi știut. M-am simțit provincial, lacunar documentat, dar mai ales mi-a fost ciudă că m-am chinuit cu o problemă care fusese deja rezolvată. În logica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a picat în gol, pentru că lucrul se făcuse deja fără ca eu să fi știut. M-am simțit provincial, lacunar documentat, dar mai ales mi-a fost ciudă că m-am chinuit cu o problemă care fusese deja rezolvată. În logica modală am scris un articol de popularizare care, am observat, este foarte citat printre lingviști. Logica deontică îmi deschide câmpul către rațiunea practică, către normă și acțiune. Pentru istoricul logicii deontice, important este că sistemele de norme conțin nepotriviri, contradicții între
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e ocupat de avangarda logicii: în logica de astăzi sânt în pregătire aventuri mult mai extraordinare, la care însă, cu așezarea mea de acum, n-am cum să particip. În schimb, nu trebuie să înțelegeți de aici că în logica modală, sau chiar în silogistică, nu se funcționează din plin. Dar acestea sânt domenii deja formate, nu teorii nou-descoperite. Ambițiile mari în acestea din urmă își află debușeul. - Ce trebuie să înțelegem din tot ce spui?, întreabă Noica. Că ești făcut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
precum și în fața conjuncțiilor adversative: dar, iar, disjunctive: ba, fie, ori, sau conclusive: deci, așadar. Se despart obligatoriu prin virgulă următoarele tipuri de subordonate: atributiva explicativă, completiva directă și indirectă, circumstanțiala de loc și de timp așezate înaintea regentei, cauzala, finala, modala, concesiva, condiționala și consecutiva în majoritatea situațiilor. Nu se despart niciodată prin virgulă subiectiva și predicativa de regentele lor: ,, Ceea ce nu știa vântul era că pădurea adormise de mult”. Semnele citării marchează citatele din cadrul unei compoziții. Utilizarea citatelor este recomandabilă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
știm că operatorii își fac albul fixând camera pe ceva alb. Întrucât reporterii nu sunt îmbrăcați de obicei în culoarea albă (vezi explicațiile oferite în capitolul privind codul vizual), iar în natură se întâlnește rareori ceva complet alb pur, singura modali tate prin care operatorii pot să își facă albul la cameră este să aibă la îndemână o coală de hârtie. De cele mai multe ori nu o au la îndemână în secundele dinaintea intrării în direct. Prin urmare, vor folosi o foaie
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
topologiei, pe care o numea geometria situs. Mai întîi trebuie menționată formula lui integrală, care dă numărul împletiturilor a două curbe. Important este însă impulsul pe care a știut să-l imprime cercetărilor lui Mobius și Listing: constituirea unei "geometrii modale", cum o numea acesta din urmă. Listing e de altfel primul autor al unei topologii combinatorii (termenul "topologie", care a prevalat asupra lui "Analysis - și geometria situs", îi aparține) și recunoaște ca premergător pe Gauss, al cărui elev fusese la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
John!“ îi dădea ea înainte, ca și cum eu m-aș fi încăpățânat să susțin că creativă doar din când în când sau că nu fusese așa până de curând. Vron a susținut că în timpul școlii fusese bună la desen, fiind adesea Modală de profesorul de specialitate. Mi-a dat ca exemplu priceperea ei la țesut și talentul ei pentru decorațiuni interioara „Am știut dintotdeauna că într-o bună zi mă voi vedea într-o publicație“, spusese ea luând încă o dată revista Debonair
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dar în același timp cu tonul celui care se scuză pentru o încăpățânare pe care nu-i stă în putere s-o evite. Ceea ce rămâne, acel imens rest de patru sute cincisprezece răspunsuri, trebuia să fi spus, de acord cu logica modală a sondajelor, Am votat în alb, Acest răspuns direct, fără ambiguități de suspiciune sau prudență, ar fi cel pe care l-ar da un calculator sau o mașină de calcul și ar fi singurul pe care naturile lor inflexibile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
existenței unui bagaj înformațional de teorie a limbii materne, iar adaptarea sarcinii și a operațiilor se face în funcție de nivelul de cunoaștere a sistemului limbii. - Exerciții de recunoaștere simplă impun o singură cerință, care poate fi concretizată în identificarea formelor modale sau temporale, a cuvintelor derivate sau compuse, identificarea mijloacelor de realizare a superlativului absolut etc.; pentru că orice fapt de limbă poate fi identificat, temele acestui tip de exercițiu sunt variate. Pentru eficiență, se recomandă integrarea în exerciții mai complexe. Când
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
devine mai reflexiv, planificându-și mult mai atent consumurile, spre deosebire de situația în care, ca urmare a creșterii veniturilor, sporesc și actele de cumpărare realizate impulsiv, spontan. Totodată, în cadrul comportamentului global al cumpărătorului se pot identifica trei tipuri de comportament: • comportamentul modal - privește formele de vânzare preferate de cumpărători, calitatea ambalajului, modul de servire etc.; • comportamentul spațial - se referă la atitudinea cumpărătorilor față de distanțele pe care aceștia trebuie să le parcurgă periodic pentru a se aproviziona; • comportamentul temporal - privește distribuția cumpărărilor în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
cu cititorul de un autor În același timp narator și personaj homodiegetic, În virtutea omonimiei (“protocolul nominal”: vezi de pildă cazul lui Marcel Proust). Posibilitatea ca autobiografia să se cupleze cu ficțiunea i s-a părut lui Lejeune contra naturii. Protocolul modal romanesc l-ar exclude pe cel nominal autobiografic. Decizia prohibitivă a lui Lejeune, cartezian În spirit și-n practică, l-a provocat pe Serge Doubrovsky, care Începuse deja lucrul la lungul și experimentalistul roman Fils (ce avea să apară În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
are o origine anglo-saxonă, conform lui Mounir Laouyen, și anume cuvîntul-valiză faction, rezultat prin telescopaj din fact și fiction. Dar și semantic se pare că avem de-a face cu o noțiune telescopată, rezultată din Întîlnirea paradoxală a unui “protocol modal ficțional” (specific romaelor cu narator omniscient) și “protocolul nominal” mai sus amintit. Exemplu. În anul În care căuta domiciliu autoficțiunii, Marie Darrieussecq publică una, care rămîne cel mai mare succes al anului 1996: Truismes (cu traducere dublă: Truisme și Scrofisme
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
comme une autobiographie”. La aceeași țintă, a naturii raportului cititor-text, ochește și Marie Darrieussecq: “L’autofiction [...] met en cause toute une pratique de lecture, repose la question de la présence de l’auteur dans le livre, réinvente les protocoles nominal et modal, et se situe en ce sens au carrefour des écritures et des approches littéraires.” Lucrurile sînt mai simple și, aici, Împărtășesc punctul de vedere al Mariei Darrieussecq: autoficțiunea Începe ca o autobiografie și continuă ca un roman la persoana Întîi
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]