1,182 matches
-
efecte ale determinărilor sensibile. Sufletul este forma corpului, fiind unit intim cu acesta și supraviețuindu-i. Existența sa este cauzată, ca și a spiritelor, dar, la acest nivel, prin intermediul lor și de aceea nu este o existență pură ci una modală: este un cum. Are în acest fel o existență proprie, actul său, dobândită însă numai în cadrul unei materii desemnate, ceea ce-l particularizează. Astfel, sufletul este finit atât dinspre partea superioară (prin faptul că își dobândește ființarea de la altceva), cât și
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
platonice. Cuprinsul dialogului tratează în prima parte verosimilitatea presupunerii existenței 'formelor în sine', iar partea a doua analizează consecințele presupunerii existenței 'Unului' sau ale existenței 'Pluralității'. Este bine cunoscută ipoteza platonică a existenței unor idei în sine a unor prototipuri modale exemplare din care rezultă cumva conceptele sau formele și proprietățile din lumea umană. Această teorie 'idealizantă' a existenței unei lumi a 'formelor în sine' a fost discutată de Platon în multe din dialoguri, dar în Parmenide filozoful îi identifică contradicții
Parmenide (Platon) () [Corola-website/Science/303653_a_304982]
-
în sine. Spre exemplu există 'frumosul în sine, binele în sine, mărimea în sine, micimea în sine, asemănarea în sine, persoana în sine, acțiunea în sine', etc. La fiecare formă în sine participă mulțimea formelor umane similare din acea categorie modală. La 'mărimea în sine' participă toate cele mari, la 'micimea în sine' participă mulțimea entităților mici, la 'asemănarea în sine' participă asemănătoarele, la 'frumosul în sine' participă totalitatea entitatilor frumoase, la binele exemplar participă cele bune, și tot astfel. În
Parmenide (Platon) () [Corola-website/Science/303653_a_304982]
-
pe cultură sunt analizate în termeni de SCE. Lamele trebuie etichetate înainte de analiză. La limfocitele umane se analizează numai celulele care conțin 46 de centromeri. Pe liniile celulare bine caracterizate se analizează numai metafazele care conțin 2 centromeri din numărul modal. Trebuie precizat dacă marcarea joncțiunii centromerice este sau nu inventariată ca SCE. Rezultatele trebuie confirmate într-un experiment independent. 2. DATE Datele se sistematizează în tabele. Pentru fiecare cultură tratată sau martor se menționează separat numărul de SCE pentru fiecare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
analizate pe cultură minim 100 de metafaze bine etalate. Înainte de analiză, lamele se codează. Pentru limfocitele umane se analizează doar metafazele care conțin 46 de centromeri. În liniile celulare stabilite se analizează numai metafazele ce conțin ±2 centromeri din numărul modal. În plus, se calculează indicele mitotic sau alți indicatori de citotoxicitate pe parcursul experimentului la fiecare doză. 2. DATE Datele se sistematizează în tabele. Aberațiile de tip cromatidian (lacune, fisuri, translocări reciproce), aberațiile de tip cromozomic (lacune, fisuri, cromozomi minut, inele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
martorii pozitivi și negativi, - numărul de culturi celulare, - numărul de metafaze analizate (datele se raportează separat pentru fiecare cultură), - indicele mitotic sau alți indicatori de citotoxicitate, - tipul și numărul de aberații raportate separat pentru fiecare cultură tratată sau martor, numărul modal al cromozomilor liniilor celulare stabilite folosite, - evaluarea statistică, - discutarea rezultatelor, - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B (punctul D). 4. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE Vezi introducerea generală: partea B (punctul E). B. 11. MUTAGENEZA (TEST CITOGENETIC "IN
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Împreună înregistrează albumul "Kind of Blue", o etapă importantă în evoluția jazzului. La acest grup se asociază și pianistul Bill Evans. Împreună compun o serie de bucăți într-o tonalitate unică, cu aceleași acorduri și modalități armonice (de unde denumirea de "Modal Jazz"), care dau soliștilor un deosebit grad de libertate în improvizație. Cam în același timp, o dată cu dezvoltarea stilului de ""Free Jazz"", se rupe complet cu tradiția jazzului clasic. Deși legile armoniei, ale melodiei și ritmului își pierd semnificația inițială și
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
origini în muzica clasică sau jazz. Din acest punct de vedere, se poate considera că, în formele cele mai avangardiste ale sale, dar și în cele de inspirație simfonică, rock-ul progresiv poate fi alipit avangardei "clasice", prin adoptarea muzicii modale, a atonalismului, a liberei imporvizații, a programatismului. În argumentarea afirmației, să amintim faptul că, intuind apropierea conceptuală și aflat la începutul carierei sale, Frank Zappa l-a contactat pe Edgar Varese (unul dintre părinții avangardei simfonice), atât pentru a învăța
Rock progresiv () [Corola-website/Science/311606_a_312935]
-
totalitate intelectivă și afectivă. ul definește personalitatea ca unitate comportamentală dotată cu percepție, intelectivitate și afectivitate. Caracteristica fundamentală a psihicului este conștiența, cel mai complex operant și cea greu de înțeles funcție. Conștiența este proprietatea subiectului de a se identifica modal pe sine ca entitate distinctă de ambient și a identifica toate identificările de sine. Prin conștiență omul se poate reprezenta și modela dinamic, intelectiv și afectiv, adică își poate construi descrieri lingvistice de stare. Conștiența asigură cuplajul permanent al omului
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
pasaj în care apar consecutiv patru acorduri de trei sunete, care conțin toate cele 12 sunete ale gamei cromatice. Dezvoltarea dodecafonismului aduce o contribuție semnificativă pe linia atonalismului, tehnică prin care se evită relațiile armonice (acordice) specifice tonalității sau sistemelor modale. ul este o etapă evoluată a atonalismului, care constă în folosirea celor 12 sunete ale gamei cromatice - gama dodecafonică - încadrate într-un sistem având ca element ordonator seria, de unde și numele de "muzică serială". Seria constă dintr-o succesiune de
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
o adaptare a muzicii tradiționale, o manieră stilizată de interpretare a temelor muzicale folclorice. Se dorește omogenizarea formei, a orchestrației (se dă naștere feluritelor mici ansambluri - tarafuri), melodica este subordonată acordicii (unde muzica folclorului aparținea strict sistemului de înălțimi sonore modal, apariția acompaniamentului în acorduri de terțe forțează reorientarea către un tonalism simplu). Din pricina tradiției acumulate de-a lungul regimului socialist în România, exprimării „muzică pop” (de sorginte occidentală, deci nedorită) i-a fost preferată „muzică ușoară”. Între altele, sintagma era
Muzică pop () [Corola-website/Science/310294_a_311623]
-
ușor de conceptualizat, exterioritatea spirituală, informațională, definește existența unui obiect autonom de orice proces mental prin care sunt reprezentate cumva obiecte. Orice obiect din punct de vedere filozofic trebuie înțeles ca o 'existență duală', ca obiect în subiect, obiect construit modal de simțurile și mintea individului și ca 'obiect independent modal de subiect, ca sursă de mesaj care furnizează omului informația de modalitate, dar care obiect, este diferit de toate mesajele de modalitate pe care le difuzează și care sunt percepute
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
autonom de orice proces mental prin care sunt reprezentate cumva obiecte. Orice obiect din punct de vedere filozofic trebuie înțeles ca o 'existență duală', ca obiect în subiect, obiect construit modal de simțurile și mintea individului și ca 'obiect independent modal de subiect, ca sursă de mesaj care furnizează omului informația de modalitate, dar care obiect, este diferit de toate mesajele de modalitate pe care le difuzează și care sunt percepute și interpretate ca forme sau evenimente. Tratarea tehnică a obiectivității
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
realitate obiectivă', sau lume autonomă, realitate în afara individului, cea de a doua 'realitate subiectivă', extrasă de mintea subiectului din mesajul fenomenal difuzat de realitatea obiectivă, de acea ipotetică mulțime a da forme și procese care se presupunea că 'există' necondiționată modal de mintea subiectului. Dar unii filozofi au început să nege realitatea obiectivă, afirmând că 'există numai realitatea mentală, realitate subiectivă, creată de minte, iar lumea obiectivă este o himeră, este o invenție imposibil de dovedit, o realitate concepută de minte
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
realitatea mentală, realitate subiectivă, creată de minte, iar lumea obiectivă este o himeră, este o invenție imposibil de dovedit, o realitate concepută de minte, dar plasată contradictoriu, în afara minții. Realitatea obiectivă, autonomă, după părerea filozofului care o admite, este incaracterizabilă modal în ea însăși, în identitatea ei de sine și pentru sine cum spune metafizicianul. Lumea în sine, lumea obiectivă, nu poate fi percepută prin simțuri, acestea au acces numai la partea de mesaj purtător de aspect realitate, trimis de realitatea
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
celui care o reprezintă nu este și nu poate fi identică cu omul obiectiv, omul care o trimite, omul real independent existențial de semenul său care îl percepe și reprezintă în imagine. Prin văz putem percepe forme video, ca stări modale ale realității subiective, prin auz sunetul, la fel cu restul simțurilor și formelor gust și miros, specific discriminate, dar nu putem afirma că realitatea obiectivă este imagine sau sunet, gust sau miros, sau o combinație între toate aceste stări desfășurate
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
imagine sau sunet, gust sau miros, sau o combinație între toate aceste stări desfășurate în subiect. Putem presupune că realitatea obiectivă mai posedă și alte variante de mesaje care o pot particulariza în subiect, dacă este cumva percepută și interpretată modal, dar nicio reprezentare umană a realității nu caracterizează în niciun fel realitatea obiectivă, acea 'lume în sine', a filozofului Kant. Există mesaje fenomenale inaccesibile percepției, dar care pot fi puse în evidență prin aparatura specializată și care ne comunică aspecte
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
spectre de radiații X. Fiecare bandă de frecvențe poartă o modalitate distinctă a realității autonome, dar nu trebuie pus semnul egal între subiectiv și obiectiv, între cea ce percepem într-un fel determinat și sursa mesajului perceput, necunoscută și incaracterizabilă modal în propria identitate de sine. Ca să rezumăm, obiectivitatea localizeaza realitatea autonomă de subiect, incognoscibilă, după părerea filozofului, neconceptibilă ca formă specifică sau mișcare distinctă, dar existând și continuând independent de toate stările mentale pe care le parcurge subiectul. Primirea și
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
lumea alcătuită din imagini, sunete și alte aspecte senzorial și intelectiv modalizante. Se pot ridica obiecții de coerență la afirmația metafizicianului că lumea obiectivă rămâne incognoscibilă, chiar dacă ne trimite informații pe care noi le interpretăm ca lume fenomenală, lume reflectată modal în subiect, ca lume subiectivă, și este necesar să subliniem că există numeroase puncte de vedere filozofice și științifice asupra definirii 'obiectivității realității'. Există divergențe între diferitele înțelesuri atribuite de diferite școli filozofice 'obiectivității', unele curente admițând cunoașterea lumii obiective
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
și evaluante de realitate câți indivizi sunt, acționează și atribuie valori. Fiecare individ este un sistem referențial activ, intelectiv și afectiv cu propriile coordonate ale implicării, realizării și valorizării faptelor. Pentru referențialii umani, pentru subiecți, nu există o unică caracterizare modală, o unică descriere sau unică interpretare de descriere la indiferent ce observație, acțiune sau situație, nu există o unică valoare atribuită la ceva. Fiecare subiect, fiecare om tratat ca sistem operant și evaluant distinct, își construiește propria perspectivă fenomenalizantă, explicantă
Relativism () [Corola-website/Science/309152_a_310481]
-
cotidiene, omul trecutului a tras concluzia că din orice modalitate interactivă apar forme, calități sau situații noi. Cercetarea schimbării și consecințelor în natură sau chiar în societate a dus la convingerea generalizată că orice obiect, calitate sau eveniment bine diferențiat modal provine din alt obiect sau eveniment anterior, care la rândul lui are și el ca origine alt obiect ori eveniment. Numele generic a acelui ceva din a cărui prezență și manifestare decurge ceva diferit, a fost numit 'cauză', iar această
Argument cosmologic () [Corola-website/Science/308814_a_310143]
-
Un concept este un semnificant lingvistic, un ansamblu de caracteristici modale gândite unitar. El este o generalizare și abstractizare plecând de la experiența sau rezultând ca urmare a transformării, sintetizării unor idei. Este o formă elementară a gândirii, o idee generală. Diferă de imaginea mentală prin faptul că aceasta este individuală. ele
Concept () [Corola-website/Science/306183_a_307512]
-
defini o idee introdusă fie în spațiul științific, tehnologic, managerial, politic, cultural, filozofic, social sau critic evaluant. În accepțiunea cotidiană utilizăm cuvintele concepte că desemnanți și semnificanți ai fiecăreia din componentele realității sau acțiunilor noastre în realitate, așa cum le reflectă modal mintea noastră și le cuplează la cuvintele corespunzătoare. În tehnologie avem conceptele: materie primă, unealtă, meserie, funcție, mașina, unealtă programabila, lanț tehnologic, produs finit, etc. În informatică avem conceptele: limbaj de programare, algoritm, operând, funcție, variabilă, procedura. În cultura putem
Concept () [Corola-website/Science/306183_a_307512]
-
fenomenal sau intelectiv, acoperind aceeași acțiune creativă sau descriptiv-explicantă. Exemplu clasic de concept filozofic este substanță sau materia, semnificare generica care include în dimensiunea ei conceptuală diversitatea stărilor materiei și a manifestărilor ei fenomenale. Conceptele științifice sunt calitative, adică numai modal semnificante și separante de modalități că forma, relația, proprietatea, interactivitatea și conceptele cantitative, cuantificante precis de modalitate. Știință posedă și utilizează atât concepte calitative precum timp, spațiu, forța, acțiune, viteza, energie, masa, precum și concepte-sensuri cantitative, utilizate ca măsuri ale realității
Concept () [Corola-website/Science/306183_a_307512]
-
conceptele de: existența, ființa, finalitate, substanța, gândire, realitate, obiectivitate, subiectivitate, cauzalitate, necesitate, contingenta. Conceptul cuprinde, am putea spune fie o informație-realitate precis denominabila, cuprinzând sensul sau mulțimea sensurilor alocabile unui cuvânt, fie o realitate compozita, multi semnificantă, localizabila și descriptibila modal prin conexiunea specifică a unui șir de concepte distincte, necontradictoriu corelate, exemplu o particularitate fenomenala, comportamentală, mentală, emoțională sau mixtă. Conceptul de scaun este ideea unui obiect de mobila pe care se așază o singură persoană. Imaginea mentală a unui
Concept () [Corola-website/Science/306183_a_307512]