3,297 matches
-
Post-Communist Political Economies. Washington, National Academy Press, pp. 102-118. Verdery, Katherine. 2001. Inequality as Temporal Process. Property and Time in Transylvania's Land Restitution, în Anthropological Theory, vol. 1(3), pp. 373-392. Voicu, Bogdan. 1999. Modernitatea între tradiție și post modernism. în Revista de Cercetări Sociale, 3-4, pp. 179-204. Voicu Bogdan și Voicu, Mălina. 2002. Proiectul de cercetare internațională privind studiul valorilor europene. în Calitatea vieții, XIII, 1-4. Voicu, Bogdan și Voicu, Mălina. 2003. Volunteering in Eastern Europe: one of the
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lungul întregului deceniu opt. La finalul acestei perioade, statul bunăstării fusese compromis în numele economiei liberale de piață, iar amenințarea comunistă dispăruse. Noile teme de dezbatere filosofico-politică majoră au devenit, în ultimele două decenii, postmodernismul - care subliniază dezvrăjirea lumii create de modernismul umanist și iluziile lui progresiste -, globalizarea - îngrijorarea față de pierderea specificității - și, în fine, terorismul global, ca formă de acțiune politică emblematică pentru societatea riscului. Sociologia educației a fost eliminată din multe programe academice occidentale la începutul deceniului șapte, reacția neomarxistă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
of creativity, Praeger, Londra. Franklin, M.B. (1994), „Narratives of change and continuity: Women artists reflect on their work”, în M.B. Franklin și B. Kaplan (eds.), Development and the arts: Critical perspectives (pp. 165-191), Erlbaum, Hillsdale, NJ. Gablik, S. (1984), Has modernism failed?, Thames Hudson, New York. Galton, F. (1883), Inquiries into human faculty and its development, Dent, Londra. Gardner, H. (1993), Creating things: An anatomy of creativity seen through the lives of Freud, Einstein, Picasso, Stravinsky, Eliot, Graham, Gandhi, Basic, New York. Ginsburg
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
26. Cercetătorii Înșiși au contribuit la afirmarea acestei dihotomii, chiar și atunci când au Încercat să o critice, având În centrul analizei fie scriitori, fie economiști, fie politicieni. Analizele unor astfel de cercetători sunt infuzate de presupoziții privind modernizarea și dezvoltarea, modernismul și tradiționalismul. Poziția eugeniștilor nu poate fi Încadrată cu ușurință În modelele actuale de analiză a dezvoltării și modernizării Europei de Est În perioada interbelică. De exemplu, sociologul Daniel Chirot a stabilit recent că opoziția dintre valorile „seculare, vestice” și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și antiseculare), fie ca modernizatoare (adică raționaliste și democratice), ele par să ofere și o cale de a depăși această dihotomie. Pentru a poziționa mai clar propriul argument, am să Încep prin a defini aceste noțiuni. În definirea modernizării și modernismului, prefer să mă distanțez de ceea ce multe alte analize ale perioadei presupun că ar formula antiteza explicită a acestor noțiuni: Înapoierea și tradiționalismul. O parte din literatura care a tratat istoria politică și economică a secolului al XIX-lea a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În ultimul secol În Europa de Est: dezvoltarea instituțiilor statului a Însemnat subordonarea practicilor locale unui sistem unitar; apariția unui sistem modern de partide politice; secularizarea autorității sociale și politice; industrializare; expansiunea orașelor și proliferarea ocupațiilor adaptate noilor instituții de stat. Definesc „modernismul” ca fiind Încercarea de a răspunde provocărilor condiției moderne, generate În mare parte de schimbările instituționale meționate mai sus29. Eugeniștii Înșiși nu foloseau acest termen, pe care Îl utilizau În schimb pentru a se referi critic la literatura de avangardă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
discursul eugenist coexistă paradoxal noul și vechiul, argumentele raționaliste și cele subiective, ideile comunitariste și cele individualiste, cu scopul de a pune În evidență natura complexă și deseori ambiguă a discursului despre modernizare În România dintre cele două războaie mondiale. Modernismul nu a fost Întotdeauna progresiv și nici tradiționalismul mereu reacționar. De aceea, sugerez o nouă reflecție asupra etichetelor aplicate frecvent actorilor din sfera publică, În perioada interbelică. În sfârșit, În ultimii ani, „problema evreiască” a devenit o preocupare proeminentă atât
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Lectura acestor lucrări „standard” ale perioadei luate În discuție mi-a relevat faptul că argumentele În favoarea reformelor liberale și progresului erau formulate În limbajul determinismului biologic. De exemplu, deși prezentat și prețuit ca unul dintre cei mai puternici susținători ai modernismului „europenizant”, Eugen Lovinescu Însuși folosește noțiunea de „rasă” drept categorie fixă În discuțiile despre avansul posibil al progresului: Pentru a evolua, pe lângă stabilitate, unui popor Îi mai trebuie și maleabilitate. În trecutul nostru, nu considerăm ca un patrimoniu decât elementul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au Îndreptat atenția asupra acestui subiect, prezentând Înfruntarea dintre „moderniști” și „tradiționaliști” În cercurile literare, filosofice și În cele politice afiliate acestora 35. Cu toate acestea, până acum nu a fost realizată nici o cercetare asupra modului În care dezbaterea dintre modernism și tradiționalism s-a derulat În cadrul comunității științifice și a influențat dezvoltarea unei paradigme științifice care avea să devină larg acceptată În secolul XX. După 1918, unii intelectuali au reafirmat atributele pozitive ale progresului material, În timp ce alții au Început să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de medicină socială (1947). Banu a prezentat În numeroase ocazii viziunea sa despre modul În care teoriile eugeniste ar fi trebuit să contribuie, În mod ideal, la definirea și funcționarea tuturor elementelor statului. Chiar dacă propun o soluție de sinteză Între modernism și respectul pentru tradiție, lucrările lui Banu aduc În discuție cu precădere tematici diferite de cele care Îl preocupau pe Moldovan. Problemele care reprezentau obiectul predilect al reflecției pentru Banu erau legate de puericultură și asistența socială, spre deosebire de prioritatea acordată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Providential Antisemitism: Nationalism and Polity in the Nineteenth Century Romania, American Philosophical Society, Philadelphia, 1991. 34. Vasile Pârvan, Idei și forme istorice, Patru lecții inaugurale, Editura Cartea Românească, București, 1920. 35. Hitchins, Rumania; Jowitt, Social Change; Z. Ornea, Tradiționalism și modernism În deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980. 36. Keith Hitchins, Mit și realitate În istoriografia României, Editura Enciclopedică, București, 1997, pp. 286-294; Gusti, Opere alese, vol. 3, pp. 10-11. 37. Iuliu Moldovan, Introducere În etnobiologie și biopolitică, Sibiu, 1944
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fost numit plastic, prin trunchierea și alipirea celor doi termeni, glocalizare (Robertson, 1992), iar relația lor antinomială a fost etichetată și studiată variat, în funcție de diferitele ei aspecte: cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele ce urmează
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
genere nu-l reținea. Aș fi ispitit să regret faptul acesta, dacă ar avea vreun rost să regreți că ceea ce îți place e așa cum e. Refuzul acesta venea din oroarea de poncifurile academice, de pedanterie și belferism și din reacția modernismului artistic care vedea în clasicism „le pain des professeurs”. De altfel Ralea avea congenital aceeași idiosincrazie contra miturilor și spiritului tragic grecesc pe care o aveau filosofii secolului al XVIII-lea, Fontenelle, Voltaire, Diderot. E o idiosincrazie de structură mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o deplină deschidere spre alte orizonturi. Generația care i-a precedat, formată din cei dintîi absolvenți ai Universității românești după 1989, n-a găsit Încă o platformă comună spre a se manifesta solidar. Andrei Pippidi LUMINIȚA MACHEDON, ERNIE SCOFFHAM, Romanian Modernism: the Architecture of Bucharest, 1920-1940, MIT Press, Boston, Massachusetts, 1999, 407 p. Interesul pe care arhitectura modernistă românească dintre cele două războaie l-a trezit după 1990 În cercurile de specialiști are o semnificație de natură compensatorie. Ca atîtea alte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Press, Boston, Massachusetts, 1999, 407 p. Interesul pe care arhitectura modernistă românească dintre cele două războaie l-a trezit după 1990 În cercurile de specialiști are o semnificație de natură compensatorie. Ca atîtea alte fenomene culturale postsocialiste din zona est-europeană, modernismul românesc redescoperit a slujit drept platoșă Împotriva emoțiilor negative referitoare la istoria recentă ce Începeau să se manifeste În perioada imediat următoare schimbărilor din ’89. Transformat Într-un fel de modă, cultul modernismului arhitectural românesc al anilor ’90 a servit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
alte fenomene culturale postsocialiste din zona est-europeană, modernismul românesc redescoperit a slujit drept platoșă Împotriva emoțiilor negative referitoare la istoria recentă ce Începeau să se manifeste În perioada imediat următoare schimbărilor din ’89. Transformat Într-un fel de modă, cultul modernismului arhitectural românesc al anilor ’90 a servit două scopuri. Intern, perioada mitizată a anilor ’20 și ’30 spunea: a existat și arhitectură valoroasă În România, dacă privești dincolo de greșelile recente. În afara țării, noul discurs arhitectural striga: Priviți-ne, existăm, și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
arhitectură valoroasă În România, dacă privești dincolo de greșelile recente. În afara țării, noul discurs arhitectural striga: Priviți-ne, existăm, și sîntem demni de toată atenția „lumii civilizate”. În continuare mă voi referi mai mult la cel de-al doilea aspect, fenomenul „modernismul românesc” scos la export de către elitele arhitecturale bucureștene, și la reacțiile pe care le-a provocat. În 1993 la Sala Dalles din București are loc o expoziție de răsunet, „Între Avangardă și Modernism”, despre avangarda românească În literatură și arte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la cel de-al doilea aspect, fenomenul „modernismul românesc” scos la export de către elitele arhitecturale bucureștene, și la reacțiile pe care le-a provocat. În 1993 la Sala Dalles din București are loc o expoziție de răsunet, „Între Avangardă și Modernism”, despre avangarda românească În literatură și arte În perioada interbelică. Succesul expoziției Îi determina pe organizatori să inițieze o expoziție itinerantă, numai cu secțiunea de arhitectură, prezentată În 1994 la ETH la Zürich (Institutul Tehnologic Federal Elvețian) și În 1997
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
inițieze o expoziție itinerantă, numai cu secțiunea de arhitectură, prezentată În 1994 la ETH la Zürich (Institutul Tehnologic Federal Elvețian) și În 1997 la RIBA, la Londra (Institutul Regal al Arhitecților Britanici), numită „Romania in the 1930’s: Architecture and Modernism”. Expozițiile au avut succes și și-au atins scopul. Confrații străini și-au manifestat interesul și s-au arătat apologetici cu privire la ignoranța lor aproape totală În ceea ce privește subiectul. Ca urmare, arhitecților români li se deschid porțile revistelor academice internaționale și Începe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În binefacerile economice, sociale și culturale ale perioadei interbelice. Unii arhitecți români stabiliți În străinătate, ca Șerban Cantacuzino, merg mai departe propunînd o interpretare cvasiprotocronistă (În filiera teoretizărilor arhitectului Constantin Joja) a arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că Își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie a modernismului În România” care reprezintă o „reprimare a memoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
arhitecturii tradiționale țărănești, prezentată ca un fel de modernism avant la lettre. Cu toate că Își declară neștiința, comentatorii străini reperează cu ușurință acest filon mitizant din discursul românesc exportat. Arhitectul și teoreticianul britanic Neil Leach găsește că „există o obsesie a modernismului În România” care reprezintă o „reprimare a memoriei” recente, În favoarea unui trecut precomunist aurit. Mulți comentatori Înțeleg că este vorba despre o Întoarcere nostalgică la o „perioadă de aur” care este mai mult un construct cultural cu valoare terapeutică. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
recente, În favoarea unui trecut precomunist aurit. Mulți comentatori Înțeleg că este vorba despre o Întoarcere nostalgică la o „perioadă de aur” care este mai mult un construct cultural cu valoare terapeutică. Astfel, Dennis Sharp notează că acest nou interes pentru modernism „este de o importanță capitală În procesul de reînsănătoșire națională”, iar Deborah Singmaster observă că arhitecții români „vor să uite ultimii 50 de ani și să se Întoarcă la momentul cultural al anilor ’30 - În timpul lui Brîncuși - cînd Bucureștiul era
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
originală În domeniul studiilor urbane și artelor vizuale. Cu toate acestea, autorii sînt atît de impregnați de curentul cultural prezentat mai sus Încît uită uneori să-și privească critic presupozițiile. Autorii, o arhitectă româncă și un arhitect britanic, prezintă saga modernismului românesc ca pe un triumf, Într-o viziune progresistă asupra istoriei care e, la rîndul ei, modernistă (de exemplu, planul director din 1935 este apreciat drept „unul dintre cele mai progresiste planuri generale de urbanism ale timpului În Europa”, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
stabili contacte cu specialiști străini, dorința lor exagerat de entuziastă de a face realizările românești cunoscute În exterior va face loc probabil unei analize mai critice și mai obiective. PÎnă atunci, trebuie avut În vedere că publicația de la MIT despre modernismul românesc este o combinație Între un pasional manifest contemporan și un studiu detașat, după cum cere rigida regulă academică. Această notă de avertizare nu este menită a știrbi din bucuria unei noi și importante publicații despre București, ci a fixa evenimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aproape uitată și înlocuită de aceea a „poetului agronom”. M. evoluează, în nota specifică sensibilității sale, ca „poet al unei noi georgice”, „glas original, mai ales în cântecele dedicate pământului și plantelor” (Emil Manu). Dicțiunea poetică păstrează discret legătura cu modernismul, însă vizează mereu, dincolo de asociația contrastivă și imaginea epatantă, densitatea senină, transparentă și simplitatea spontană, muzicală. În acest sens, reprezentative pentru efigia poetului sunt și versurile din Ultima pălărie (1984). SCRIERI: Odihna neagră, cu un portret de M. H. Maxy
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]