1,121 matches
-
producerii și difuzării culturii tipărite cu toate dezavantajele și beneficiile ei. Totodată, ea corespunde unei nevoi sociale și istorice concrete. De exemplu, liberalismul nu s-ar fi putut dezvolta ca ideologie decât pe baza nevoii evidente de depășire a absolutismului monarhic; nevoie prezentă în Anglia secolului al XVII-lea, în Franța secolului al XVIII-lea, în restul Europei în secolele XIX și XX. Această nevoie era resimțită atât de cărturari, cât și de oamenii din afara culturii. Crizele social-economice din mediul rural
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care se preciza că organizația național-liberală din Covurlui dezaproba lupta dusă de șeful Partidului Liberal împotriva încoronării lui Carol. Considerând că actul încoronării se realizase "cu forme legale", liberalii gălățeni cereau conducerii centrale a partidului să revină la tradiția sa monarhică 91. Fragilitatea situației politice a liderului organizației liberale din Iași, care se situase în afara partidului prin poziția de acceptare a Restaurației, dispărea, lăsând locul unei acțiuni politice colective care își construia coerența și legitimitatea 92. La 15 iunie 1930 a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Liberal față de de această instituție duseseră, în opinia georgiștilor, la "deplina descalificare a factorului constituțional tricefal". În aceste condiții, reîntoarcerea lui Carol "devenise o necesitate de stat", iar gestul lui Gheorghe Brătianu de a fi acceptat Restaurația a reînviat tradiția monarhică a liberalilor și a reabilitat partidul, aflat în deplină degringoladă politică. Ion Sân-Giorgiu afirma că finalitatea creării Partidului Liberal "regenerat" era ca acesta să devină instrumentul de guvernare cel mai însemnat al regelui 97. Analiza discursurilor, recent realizată de cercetători
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Congesul general al acestui partid din mai 1930. A fost votat, apoi, noul Statut al partidului georgist, pe care îl vom analiza în detaliu, în paginile următoare. Raportorul Comisiei pentru politica generală, Atta Constantinescu, definea partidul drept național, liberal și monarhic. Leală acestor principii, formațiunea georgistă urmărea realizarea unui regim de viață socială care să asigure tuturor posibilitatea deplinei dezvoltări a personalității și afirma credința în necesitatea adaptării puterilor statului la condițiile specifice momentului istoric. Se aprecia că misiunea majoră a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
identificarea asemănărilor și mai ales a diferențelor dintre cele două formațiuni politice. În Statutele vechiului Partid Național Liberal, adoptate în mai 1930, erau precizate principiile generale de organizare: libertate, democrație și solidaritate; apărarea statului român unitar sub un regim constituțional, monarhic și democratic; întărirea proprietății private, considerată ca o funcție socială, evolutivă; înlăturarea luptelor de clasă prin solidarizarea și colaborarea frățească a tuturor claselor sociale; promovarea dreptății sociale, prin organizarea libertăților publice, a sufragiului universal, a culturii și educației cetățenești a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
scopurile și orientările majore ale programului noii formațiuni politice. După încercări repetate, la 20 septembrie 1930, au fost publicate Îndrumări trimise organizațiilor județene în vederea modificării programului PNL. Era o primă variantă a unui program, care definea noul partid ca fiind monarhic, național și liberal, susținător al Bisericii 262. Deși prin titlu erau anunțate modificări ale programului vechiului Partid Național Liberal, elementele de noutate nu erau clar evidențiate. Referindu-se la politica externă, georgiștii se declarau apărători ai bunelor relații cu statele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai fost pusă în evidență cu ocazia episodului de la 4 martie 1871, când "liberalii radicali au renunțat la [...] tactica revoluționară și opțiunile democratice și republicane, acceptând formula liberală clasică-reformiști oligarhici și monarhist constituțională"314. Un spor de autoritate pe seama instituției monarhice este susținut de georgiști și în articolul intitulat Monarhism și democrație 315, în care este analizat raportul între democrație, Constituție și monarhie. Autorul ia în discuție situația în care apar conflicte între democrația realizată în practică, sub forma unei "demagogii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parte, dar care, în realitate, erau preluate din Statutele Partidului Național Liberal, votate la Congresul general din mai 1930: * întărirea și dezvoltarea națiunii române prin libertate, democrație și solidaritate; * apariția și dezvoltarea statului național, unitar, român sub un regim constituțional, monarhic și democratic; * întărirea proprietății individuale, considerată o funcție socială, evolutivă, potrivită marilor nevoi naționale și sociale; * înlăturarea luptelor de clasă, prin solidarizarea și colaborarea diferitelor grupuri sociale, asigurând o repartiție echitabilă a drepturilor și obligațiilor de ordin politic și economic
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sociale din pătura mijlocie a populației. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, condițiile economico-sociale ale anului 1935, permiteau o politică liberală care să ducă la alcătuirea acestei elite, pe criteriul muncii și al eficienței. El era convins că "liberalismul politic cu așezământul său monarhic și cu regimul parlamentar" nu vor putea fi salvate, decât dacă se va promova liberalismul economic, sprijinit pe instituții democratice și pe o elită a păturii mijlocii, cu rădăcini înfipte în toate straturile sociale ale națiunii 346. Din acest punct
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fost impus de Iuliu Maniu, care urmărea să obțină, astfel, controlul asupra acestei instituții. Lipsa de interes față de problemele de stat manifestată de prințul Nicolae, care dorea reîntoarcerea lui Carol, a diminuat autoritatea Regenței, contribuind la întărirea curentului carlist. Restaurația monarhică era dorită de tot mai mulți oameni politici. Obligat să-și onoreze jurământul de credință față de regele Mihai și față de Regență, premierul, Iuliu Maniu, nu putea să accepte fățiș Restaurația. Totuși, unele evenimente au demonstrat că, în anumite condiții, o
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cei ai Partidului Național-Creștin, partide de dreapta, care își sporiseră popularitatea în timpul campaniei electorale și a alegerilor. În concepția regelui, simpatia manifestată de Goga pentru Germania și măsurile antisemite ale guvernului trebuiau să convingă marile democrații occidentale, că regimul autorității monarhice era preferabil, în România, acestei ultime "soluții constituționale", reprezentată de Guvernul Goga-Cuza. Includerea național-țărăniștilor, conduși de Armand Călinescu în cabinet a permis o echilibrare a balanței politice. Astfel, Armand Călinescu a adoptat măsuri pentru reducerea influenței grupărilor fasciste în interior
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acceptând, asemeni liberalilor de sub conducerea lui I.G. Duca435, intervenția statului în economie. Când criza economică va fi depășită, șeful georgiștilor va reveni la tezele neoliberalismului, susținând că aplicarea liberalismulului economic condiționa salvarea liberalismului politic și, în ultimă instanță, salvarea regimului monarhic parlamentar 436. De altfel, revenirea neoliberalior la unele din tezele orginare ale liberalismului clasic, (între care și intervenția moderată a statului în economie), a fost sesizată de cercetătorii procesului devenirii liberalismului de-a lungul timpului 437. Poziția partidului față de problemele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și Atta Constantinescu, iar de la averescani generalul Nicolae Rădescu și H. Teodorescu. În timpul discuțiilor s-a luat în calcul necesitatea unei acțiuni pentru îndepărtarea camarilei de la putere. S-a precizat că prin acțiunea preconizată trebuia să se asigure menținerea principiului monarhic și normalizarea vieții publice. În același timp, șeful georgiștilor a trimis organizațiilor județene o circulară, în care cerea intensificarea acțiunilor din teritoriu, pentru răspândirea manifestului de la 24 ianuarie și pentru explicarea rostului luptei constituționale la nivelul maselor 565. Acordul dintre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
două partide: principiul național, în sensul restrângerii amestecului străinilor și sporirii drepturilor românilor "dinăuntru și din afară" și principiul constituțional, în sensul menținerii și apărării Constituției existente, care "a dat țărănimii pământul și votul obștesc, iar țării Dinastia și așezământul monarhic"602. Formulările la adresa coroanei par estompate. Se spune numai că lupta celor două partide "e lupta de mântuire a Coroanei". În manifest sunt precizate, din nou, obiectivele comune ale celor două partide: "Luptăm pentru autoritate împotriva tiraniei, pentru libertate împotriva
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o soluție proprie, nelăsându-se influențat de partizanii politici. Pronunțându-se pentru un "guvern de mână tare și de autoritate", președintele georgiștilor respingea ideea unui guvern național-țărănist, apreciind că acesta ar favoriza închegarea unui front popular, care ar primejdui regimul monarhic. El respingea și ideea unui guvern Al. Vaida-Voevod, argumentând că acesta i-ar putea favoriza pe legionari, primejdioși pentru monarhie și pentru liniștea țării. Invitat prin intermediul lui P. Papacostea să se alăture unei coaliții Averescu, Goga, Cuza, care se dorea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a acelui moment istoric. La începutul anului 1933 georgiștii aduceau noi precizări referitoare la poziția lor față de monarhie și față de regimul politic în general. Cu ocazia unei întruniri din 11 ianuarie, la Iași, Constantin Banu declara tranșant: "Suntem și rămânem monarhici constituționali [...] De aceea am respins ideea dictaturii ca deopotrivă de periculoasă și țării și Coroanei"649. În toamna aceluiași an, reafirmând devotamentul său față de rege, partidul georgist cerea să i se încredințeze guvernarea 650. Așteptările lui Gheorghe Brătianu nu au
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a discursului istoricului față de regele Carol al II-lea impune nuanțarea aprecierilor. Chiar dacă afișa o atitudiune critică la adresa metodelor folosite de suveran, critica lui Gheorghe Brătianu era una indirectă, constructivă, de "moralizare"655 a regelui și de protejare a instituției monarhice. De altfel, o parte a fruntașilor georgiști erau împotriva unei acțiuni ostile regelui, susținând doar acțiunea de opoziție față de guvern. Așa se explică atitudinea moderată a georgiștilor față de coroană, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parțiale din capitală, din primăvara anului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
membrii partidelor respective. Spre exemplu, formula unui "naționalism constructiv", promovată de georgiști, era vehiculată în epocă și de alte grupări politice, între care se numără și Partidul Național Creștin, condus de A.C.Cuza și Octavian Goga. Opunând comunismului o Românie monarhică, purificată prin ortodoxie și prin valorile tradiționale ale românilor, cuziștii urmăreau ca prin naționalismul lor constructiv să realizeze corectarea "democrației putrede"708. Încercând o delimitare între ideologia proprie și cea a partidelor grupate în "Frontul Constituțional", în septembrie 1935, președintele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin care trecem, cere unirea tuturor oamenilor de stat, fiul lui Ion Brătianu a răspuns chemării regelui: și-a făcut datoria așa cum și-o făcuseră părintele și bunicul său. Căci a nu răspunde chemării regelui însemnă a nega însuși principiul monarhic. "Expectativa", fie ea și patriotică e o insultă adusă Suveranului. Față de el n-ai dreptul să stai în expectativă, ai numai datoria de a face zid în juru-i, spre apărarea țării de tulburările interne și de dușmăniile din afară. Cine
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parte de mișcare politică. Deosebiri esențiale de păreri m-au izolat fără să izbutească a rupe legături ce-mi erau scumpe. Ca și dl Argetoianu, ca și d-ta, ca și alții am crezut că atitudinea partidului liberal față de restaurația monarhică, precum și față de realitățile vieții actuale nu era nici întemeiată, nici oportună. [ ...] partidul și-a schimbat, în parte, atitudinea, fără să dea însă țării sentimentul că această schimbare este fundamentală, definitivă. [.. ] În ce privește statul nostru, el se resimte, nu numai de această
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
strânsei interdependențe economice dintre popoare și nesocotirea mersului impasibil al timpului. PNL stăruie în credința că în viitor numai dezvoltarea liberă a individualităților și un regim stabil și normal al dreptului pot chezășui progresele neamului nostru. Neclintit în convingerile sale monarhice PNL rămâne la ferma hotărâre de a păstra României temelia nezdruncinată a așezămintelor sale constituționale [...]. Politica exernă a României este o politică de pace, de apărare a suveranității naționale și a integrității teritoriului nostru. PNL urmărește întărirea sistemului nostru de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aerul libertății pentru a încuraja producția individuală. Ce vom reține, dar din liberalismul, așa cum l-a închegat evoluția istoriei, pentru nevoile de astăzi și de mâine ale țării noastre? [...] Am convingerea că nu vom salva liberalismul politic, cu așezământul său monarhic și cu regimul parlamentar, nu-l vom salva decât dacă vom asigura menținerea liberalismului economic; dacă vom sprijini aceste instituții democratice pe o nouă elită a păturii mijlocii, cu rădăcini înfipte în toate straturile sociale ale acestei națiuni, lăsând statului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
iulie, sărbătoare aparținând unui grup social și politic, contestată de alte grupuri, este revalorizată peste timp, sub domnia regelui Louis Philippe, Într-un efort de reconstruire a unei memorii oficiale și de asumare a istoriei naționale ca sumă a „aminitirilor monarhice, memoriei revoluționare și gloriei napoleoniene” (A. Corbin, 1994, p. 82). În acest context se articulează treptat, din unități ritualice diverse, comemorarea zilei de 14 iulie, ca o sărbătoare națională capabilă să adune masele În jurul unei reprezentări consensuale a trecutului și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
SEATO - 1954) Îi consolidează poziția În politica internațională 178. De o mare relevanță a fost vizita tinerei regine Elisabeta a II și a prințului Albert În Australia(prima de acest gen a unui monarh britanic), În 1954, consolidând aici sentimentul monarhic, monarhic, deși Australia putea deveni un stat cu totul independent de Marea Britanie. Între o republică prezidențială și monarhia constituțională, a Învins tradiția britanică. În perioada Războiului Rece Australia participă cu trupe În războiul din Vietnam (1965-1975)179, ceea ce va dezvolta
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
1954) Îi consolidează poziția În politica internațională 178. De o mare relevanță a fost vizita tinerei regine Elisabeta a II și a prințului Albert În Australia(prima de acest gen a unui monarh britanic), În 1954, consolidând aici sentimentul monarhic, monarhic, deși Australia putea deveni un stat cu totul independent de Marea Britanie. Între o republică prezidențială și monarhia constituțională, a Învins tradiția britanică. În perioada Războiului Rece Australia participă cu trupe În războiul din Vietnam (1965-1975)179, ceea ce va dezvolta, ca
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]