1,112 matches
-
a devenit o parte a lui Partit Socialista Unificat de Catalunya. Atunci, mișcarea separatistă a funcționat doar pe teritoriul fostului Principat al Cataloniei. Partit Català Proletari, condus de Jaume Compte, a fost primul reprezentant al separatismului socialist. Împreună cu căderea restaurării monarhice și a dictaturii lui Primo de Rivera și formarea celei de-a Doua Republica Spaniolă, mișcarile republicane catalane s-au unit, ducând la crearea partidului Esquerra Republicana de Catalunya. Separatiștii, susținatorii lui Macià s-au unit și ei cu partidul
Separatismul catalan () [Corola-website/Science/315204_a_316533]
-
chinez a fost exprimată sub forma unei mari răscoale (răscoala „boxerilor”), înăbușită doar prin intervenția armatelor străine. Situația dificilă în care se găsea China a condus la modernizarea instituțiilor prin revoluția politică care a avut drept rezultat abolirea străvechii instituții monarhice și proclamarea republicii (1911-1913). O singură țară din Asia a reușit să asimileze valorile civilizației occidentale pe care le-a adaptat la propriile tradiții milenare: Japonia. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, Japonia a fost o țară aproape complet izolată
Civilizațiile asiatice și africane și modernitatea () [Corola-website/Science/320206_a_321535]
-
în Franța. În iulie contele de Chambord se întoarce pentru câteva zile în Franța pe care a trebuit s-o părăsească în 1830. La 5 iulie 1871 el primește o delegație de deputați regaliști, care reunesc cele trei mari case monarhice ale Franței cu scopul de a-l convinge să adopte drapelul tricolor. Dar prințul primește, de asemenea, la Chambord mulți reprezentanți ai adepților săi din toate clasele sociale și încearcă să-i convingă că oamenii din Franța nu sunt atât
Henri, conte de Chambord () [Corola-website/Science/320269_a_321598]
-
septembrie, creează un climat propice pentru restaurare. La 5 august 1873, contele de Paris, nepotul fostului rege Louis-Philippe, s-a dus la Frohsdorf pentru a-l întâlni pe contele de Chambord și a-l saluta ca "unic reprezentant al principiului monarhic". El a adăugat că dacă Franța vrea să se întoarcă la monarhie, "nici o concurență nu se va ridica din familia noastră". La 4 octombrie, deputații regaliști au numit un comitet responsabil cu acordul contelui de Chambord asupra unui proiect a
Henri, conte de Chambord () [Corola-website/Science/320269_a_321598]
-
de septicemie, fiind mușcat de o maimuță din grădina Palatului Regal. Acest incident a fost caracterizat mai apoi ca „mușcătura de maimuță care a schimbat cursul istoriei elene” . Venizelos ar fi dorit să proclame republica și să pună capăt sistemului monarhic. Totuși el era conștient că o astfel de schimbare nu ar fi fost primită ușor de puterile europene. Regele Alexandru murise fără să lase moștenitori. Alegerile generale programate pentru 1 noiembrie 1920 au devenit în acest condiții prilej de conflict
Războiul Greco-Turc (1919-1922) () [Corola-website/Science/320700_a_322029]
-
proeminentă sub nume recognoscibil. Atât dovezile arheologice cât și textele biblice redau tensiunile dintre grupuri care acceptau adorarea lui Iahveh împreună cu zeități locale, ca Așerah si Baal, și cei care țineau la a-l adora numai pe Iahveh, în perioada monarhică. Sursa deuteronomistă oferă dovezi ale existenței unei puternice facțiuni monoteiste în timpul domniei regelui Iozia, spre sfârșitul secolului al VII-lea î.e.n., dar puterea și prevalența unei adorări monoteiste anterioare a lui Iahveh este pe larg pusă la îndoială, având la
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]
-
avut Dumnezeu o soție?) care se referă la dovezile arheologice, printre care multe figurine femeiești dezgropate din Israelul antic, care susțin ipoteza sa că Așerah a funcționat drept zeiță și soție a lui Iahveh în religia populară israeliană din perioada monarhică. Un recenzent consideră că teoria lui Dever „este plin de lacune iar cartea e plină de dezinformări.” Opus interpetării „așerei” drept zeiță în inscripțiile din Kuntillet ‘Ajrud inscriptions, alți câțiva autori, inclusiv Mark S. Smith, John Day, și Andre Lemaire
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]
-
și, în ciuda unei rezistențe dârze, Soult este nevoit să încheie armistițiul în aprilie 1814, după abdicarea Împăratului, eveniment ce marchează sfârșitul războiului din peninsula iberică. În Spania este restaurată dinastia de Bourbon, prin Ferdinand al VII-lea, care reinstaurează absolutismul monarhic. În timpul ultimelor decenii ale secolului al XVIII-lea, regatele Spaniei și Franței, ambele conduse de Bourboni, au cunoscut o perioadă îndelungată de relații pacifice, marcate de o comuniune de interese. Izbucnirea Revoluției franceze și mai ales execuția regelui Ludovic al
Războiul Peninsular () [Corola-website/Science/316970_a_318299]
-
participării musulmanilor la activitatea politică favorabilă califatului. Liderul musulman Maulana Mehmud Hasan a încercat chiar să organizeze un război național de independență împotriva britanicilor cu sprijinul Imperiului Otoman. Abdul Hamid al II-lea a fost forțat să accepte reinstaurarea regimului monarhic constituțional, ceea ce a marcat începutul celei de-a doua perioade constituționale și victoria Revoluției Junilor Turci. Pe tronul otoman a urmat fratele său, Mehmed al VI-lea (1844-1918), dar puterea nu avea să se mai afle de acum în acolo
Mișcarea Khilafat () [Corola-website/Science/327008_a_328337]
-
început să-și manifeste nemulțumirea față de noul regim la începutul anului 1909. Tema unificării nu a mai rezistat. Noul sistem politic plecase de la prezumția că cetățenii imperiului urmau să se unească sub steagul unei mișcări atotcuprinzătoare, otomanismul. Procesul înlocuirii instituțiilor monarhice cu unele constituționale și de acceptare a politicilor electorale s-a dovedit mult mai complicat decât se crezuse. Regiunile periferice ale imperiului au continuat să lupte pentru secesiune. Abordările politice ale lui Abdul Hamid au făcut ca echilibrul dintre musulmani
Destrămarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324091_a_325420]
-
de inspirație occidentală și a altor forțe care considerau că absolutismul sultanului este vinovat pentru situația grea în care se zbătea statul. Revoluția a repus în drepturi parlamentul, care fusese suspendat de sultan în 1878. Procesul de înlocuire a instituțiilor monarhice cu cele constituționale și introducerea politicilor electorale democratice nu a fost un proces simplu sau lipsit de vărsare de sânge. Pe de altă parte, zonele periferice ale imperiului au continuat să lupte pentru desprinderea de centru, sub influența unor mișcări
Revoluția Junilor Turci () [Corola-website/Science/326767_a_328096]
-
care a fost silit să demisioneze după numai șase luni. A Cincea Adunare Națională de la Nauplion a emis un proiect nou de constituție, iar „Puterile Protectoare” (Regatul Unit, Franța și Imperiul Rus) au obligat Grecia să accepte forma de guvernare monarhică prin rezoluția Conferinței de la Londra. Prințul bavarez Otto a devenit noul rege al Greciei independente. În vreme ce Metternich încercau să tempereze valul reformator din sud Europei, grecii au hotărât să-și autoproclame independența. Forțele liberale din Europa Occidentală au primit cu
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
un împrumut de 60.000.000 franci pentru noul rege și și-au împuternicit ambasadorii din Turcia să vegheze la apărarea păcii. Prin înțelegerea semantă pe 7 mai 1832 între Bavaria și puterile garante, Grecia era definită drept un „stat monarhic și independent”, care era însă obligat să plătească o despăgubire Porții Otomane. Înțelegerea stabilea și modul în care urma să funcționeze regența elenă, până la majoratul lui Otto, precum și eliberarea unui nou împrumut în valoare de 2,4 milioane de lire
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
asumat puterea absolută după ce a suspendat Constituția (9 mai 1881). O adunare convocată special a votat la 13 iulie 1881 pentru suspendarea constituției ultrademocratice pentru o perioadă de șapte ani. Totuși, experimentul s-a dovedit fără succes, lovitura de stat monarhică a înfuriat politicienii bulgari liberali și radicali și puterea reală a trecut în mâinile a doi generali ruși, Sobolev și Kaulbars, special expediați în acest scop de la Sankt Petersburg. Prințul, după ce a încercat în van rechemarea generalilor, a restaurat constituția
Alexandru, Prinț al Bulgariei () [Corola-website/Science/322753_a_324082]
-
industrie, societate, economie, comerț, transport, comunicații, știință, medicină, tehnologie și cultură. Modernitatea se caracterizează printr-o industrie mecanizată și automatizată, renunțându-se treptat la munca manuală. Porțiuni din lumea modernă au fost alterate însă de valorile religioase fundamentaliste, de sistemul monarhic absolutist și abolirea sistemului feudal, toate acestea fiind înlocuite de un sistem democratic, liberal și laic, ideile fiind împlementate în toate domeniile ca Politică, Știință, Psihologie, Sociologie și Economie. Conform multor surse istorice, epoca modernă ar fi început în intervalul
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
Portugaliei, Fernando I, iar mai tarziu, al ducelui de Bragança. Isaac a trait mai mulți ani în orașul Queluz. În prima perioadă a vieții sale, în anii regelui Duarte (1433-1438) și ai regentei lui Pedro, duce de Coimbra, (1439-1448) regimul monarhic a fost mai ostil evreilor,aplicându-le numeroase legi restrictive și umilințe (inclusiv purtarea de semne distinctive, reducerea circulației lor în afara cartierelor lor etc) lucru care se presupune că a marcat și conștiința tânărului Isaac. Ulterior, domnia la maturitate a
Isaac Abrabanel () [Corola-website/Science/329093_a_330422]
-
În țările cu formă de guvernământ monarhică, prerogativa regală reprezintă totalitatea puterilor, privilegiilor și imunităților care sunt recunoscute de lege ca aparținând exclusiv Suveranului (mai ales în țările cu sistem de drept jurisprudențial, cum sunt cele anglo-saxone, dar, uneori, și în cele cu sistem de drept continental
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
atât monarhii constituționale cât și state naționale - cum ar fi cele din Danemarca, Japonia sau Suedia - exercitarea prerogativei regale servește și ca o funcție ceremonială care atestă și consfințește public suveranitatea statului. Constituția României din 1923, cea mai recentă constituție monarhică românească elaborată într-un climat liber și democratic, prevede detaliat - în special la art. 88, dar și la alte articole - care sunt puterile Regelui României: Art. 10. [...] Decorațiunile străine se vor purta de Români numai cu autorizarea Regelui. Art. 34
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
un stat autoritar (a se vedea Constituția din 1938), însă nu schimbă denumirea formală a statului. Nici regimul autoritar al lui Antonescu, ce preia Regatul României ciopârțit de Uniunea Sovietică, Ungaria și Bulgaria nu produce o schimbare, deși mărginește instituția monarhică la un rol marginal. Odată cu 23 august 1944, Regele Mihai înlătură regimul Antonescu și restaurează parțial pe 30 septembrie 1944 Constituția din 1923. Guvernul Petru Groza îl silește pe Rege să abdice, proclamând la 30 decembrie 1947 Republica Populară Română
Denumirile oficiale ale României () [Corola-website/Science/328442_a_329771]
-
se referă la șeful de stat monarhic al Suediei, țară cu o monarhie constituțională și ereditară și cu un sistem de guvernământ parlamentar. Monarhia în Regatul Suediei ("Konungariket Sverige" în suedeză) datează din timpuri străvechi. Inițial o monarhie electivă, aceasta a devenit o monarhie ereditară în secolul
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
participarea Irakului la o Federație Arabă cu Iordania și ruptura cu Egiptul panarabist condus de Gamal Abdel Nasser. La 14 iulie 1958 colonelul Abd al Karim Al Kassem a condus o lovitură de stat militară care a dat jos regimul monarhic și a dus la proclamarea Republicii Irak. Abd al-Ilah a neglijat în mare măsura politica internă în favoarea celei externe si nu a fost luat prin surprindere de opoziția din cadrul armatei. În cursul loviturii de stat, cand palatul regal a fost
Abd al-Ilah () [Corola-website/Science/330014_a_331343]
-
a fost nucleul Norvegiei unificate, era încă un regat mic și centrul puterii se afla la Vestfold, în partea de sud. Atunci când Harald Păr-Frumos a murit, regatul a fost împărțit între fii săi. Unii istorici pun accent pe controlul efectiv monarhic asupra țării și susțin că Olaf al II-lea al Norvegiei care a domnit de la 1015, a fost primul rege care a deținut contolul întregii țări. Este considerat a fi forța din spatele convensiei finale a Norvegiei la creștinism și mai
Dinastia Hårfagre () [Corola-website/Science/331148_a_332477]
-
Piața Durbar (în nepaleza वसन्तपुर दरवार क्षेत्र) din Kathmandu este piața din fața vechiului Palat Regal, fostă reședința a familiei monarhice. A fost una din cele trei piețe regale din Valea Kathmandu în Nepal, care sunt astăzi protejate de UNESCO. Piața Durbar a fost înconjurată de mai mult de 50 de pagode, temple și palate, dintre care cele mai multe au fost făcute
Piața Durbar din Kathmandu () [Corola-website/Science/334082_a_335411]
-
periodicelor. În contrast cu ceea ce se întâmplă în Franța, răspândirea francezei peste granițele ei este spectaculoasă, dar numai în cercurile de elită. Aceasta se datorează prestigiului conferit de puterea Franței în secolul al XVII-lea și de valoarea culturii sale. La curțile monarhice se practică franceza, datorită și faptului că prințese franceze sunt căsătorite cu monarhi străini și pleacă împreună cu suitele lor. Se răspândesc astfel și modul de viață, moda, manierele și obiectele de lux franceze. Limba franceză este folosită și de intelectuali
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
apariția în Australia a cărții „Spycatcher” (Vânătorul de spioni), memoriile lui Peter Wright, fost agent al M15. Curtea a permis în cele din urma publicarea cărții. În 1993-2000 a condus Mișcarea Republicană Australiană care s-a luptat pentru încetarea sistemului monarhic și instaurarea republicii în Australia. La referendumul organizat in jurul acestei probleme electoratul a hotărât menținerea monarhiei cu 55% din voturi față de 45% care au votat pentru schimbare. Turnbull a funcționat pentru scurtă vreme ca ministru al mediului și apei
Malcolm Turnbull () [Corola-website/Science/334850_a_336179]