8,622 matches
-
Spiritul însă în care e scrisă cartea este slab. Critica impresionistă, pentru care toate cărțile și toți oamenii sunt numai stări de suflet ale mânuitorului ei, ține scaun de judecată criticii normative sau teoretice. Poate să ție, dar într-o monografie jubiliară, nu în înțelesul că ar fi ieșită la un hram mare ca acesta, 100 de ani de la naștere, ci în înțelesul că e întâia, care vrea să-l cuprindă întreg, om și operă. Aș vrea să pot să-i
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
o masă de lucru, extrem de mică, cu un fotoliu în dreptul ei. Pe peretele din dreapta ușii, biblioteca, cu nu mai mult de o sută-două de cărți, mai toate de filozofie: Hegel (ediția Glockner), Platon în „Belles Lettres“, un Aristotel bilingv și monografia lui Jäger, o ediție masivă în latinește a Summei lui Toma d’Aquino, Chamberlain, Die Grundlagen des XIXen Jahrhunderts, o ediție franceză în patru volume a Jurnalului lui Kierkegaard, Presocraticii în ediția Diels-Kranz, Leibniz, Jurnalul fraților Goncourt, cîteva dicționare și
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
mai ales criticul de poezie), de teoretician, de universalist, de poet, îl descoperim pe istoricul literar, în alt fel decât în volumul Clasicii noștri, pe exeget, pe biograf, într-o ipostază inedită, oarecum paradoxală pentru antiistoristul declarat încă din tinerețe. Monografia i s-a părut și lui, la un moment dat, o modalitate mai completă, mai eficientă, mai necesară, într-un teritoriu în care n-a fost chiar totul cucerit și se simte periodic nevoia de reorientare. Cu atât mai mult
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
despre artă, extravaganțe care nu-i sar în ochi cititorului neprevenit și îl induc în eroare. Aș putea da numeroase exemple (unele destul de crase!) dar mă voi mărgini la unul singur, foarte relevant: în volumul al doilea al amplei mele monografii despre Andreescu, apărut în 1982 și consacrat posterității sale critice, am denunțat, în cuprinsul notei 56 de la pag. 260-261, gravele inadvertențe comise de traducătorul din limba germană în limba franceză, M. Tazerout, a celebrei scrieri Der Untergang des Abendlandes (Declinul
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
tuturor satelor și orașelor și dezvoltarea comunitară cu implicarea oamenilor de știință 31. La baza acestui proiect se află sistemul său de gândire, Sociologie, Politica, Etică conform căruia decizia politică profesionistă trebuie fundamentata științific. Cercetarea totală a societății românești, respectiv monografia celor 15 mii de sate și 172 de orașe, a fost o utopie, dar una "fertila". Sociologul Dumitru Sandu observa că monografia a fost "o utopie necesară și fertila (spre deosebire de o altă utopie, cea a Serviciului social obligatoriu). A fost
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
gândire, Sociologie, Politica, Etică conform căruia decizia politică profesionistă trebuie fundamentata științific. Cercetarea totală a societății românești, respectiv monografia celor 15 mii de sate și 172 de orașe, a fost o utopie, dar una "fertila". Sociologul Dumitru Sandu observa că monografia a fost "o utopie necesară și fertila (spre deosebire de o altă utopie, cea a Serviciului social obligatoriu). A fost necesară din cel puțin două motive: pentru că cercetarea empirica rurală nu avea în anii '20-'30 nicio tradiție de structurare științifică, de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fascismului, nu atât printr-un corpus doctrinar definit, cât prin efectele organizatorice propuse, permise de o lipsă de reflecție critică"39. Or, tocmai cercetarea socială a satului românesc, care era fie idealizat ideologic, fie prea puțin cunoscut în epoca, proiectul monografiei pentru cunoașterea realităților societății românești, relevă spiritul critic și practic al sociologiei gustiene. O cercetare care era gândită iluminist în sensul implicării și acțiunii de stimulare a inițiativelor locale și de dezvoltare comunitară 40. Gustiști prinși în capcana legionara și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și filosofia lui Nae Ionescu a fost Mircea Vulcănescu 55. Dar Vulcănescu nu l-a urmat pe Nae Ionescu în preferință acestuia pentru Mișcarea Legionara. Și-a dat licență cu Gusti, a colaborat la Seminarul de Sociologie, a participat la monografii, a avut legături personale constante cu monografiștii, dar a refuzat muncă echipelor regale de "ridicare culturală" a satelor 56. Cu instrumentele microistoriei cercetătorul Ionuț Butoi propune un altfel de Vulcănescu decât cel perceput de unii autori drept un "discipol" dominat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fiind "inspirate din taberele de muncă legionare, echipele studențești au continuat să se deosebească de ele tocmai în ceea ce le putea asigura reușită deplină. Lipsiți de credință care transfigurează pe legionari, studenții echipelor rămân simpli funcționari plătiți". 49 Ernest Bernea, "Monografia sociologică. Între raționalism și empirism în sociologie", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia "Bucovina", I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935, pp. 60-71; Vezi și recenzia cărții lui Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, semnată Ernest Bernea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
I. E. Torouțiu, București, 1937, pp. 36-40. 50 Vezi Traian Herseni, Mișcarea Legionara și Muncitorimea, Tipografia Bucovina, București, 1937, si Traian Herseni, Mișcarea Legionara și Țărănimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. 51 H. H. Stahl, Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981, pp. 15-70. 52 Zoltán Rostás, op. cît., 2000, p. 28. 53 Anton Golopenția, op. cît., 2015, pp. 70-71, p. 158. 54 Ibidem, p. 192, p. 194. 55 Vezi Mircea Vulcănescu, Nevoia de unitate a spiritului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Arhiva de gand și faptă românească, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1936. AMZĂR, Dumitru, Cristian, Un muzeu social, de la Le Play și Hazelius la Dimitrie Gusti, Tiparul Universitar, București, 1937. ANDREI, Petre, Fascism, Editura Institutul European, Iași, 2013. BERNEA, Ernest, "Monografia sociologică. Între raționalism și empirism în sociologie", în Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935. BERNEA, Ernest, "Cartea unui început de veac", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Gusti (doar) tehnician în guvernul țărănist?", în Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. SANDU, Dumitru, "Gândirea regională în mișcarea gustiană de ridicare a satului", în Transilvania, ăn XL, vol. 11-12, 2012. STAHL, Henri H., Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981. STASZ, Bird, Ulrich, Louis (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000. ȘANDRU, Daniel "Intelectuali și capcane politice în România interbelică", în Sociologie Românească, nr. 2, 2012. ȚURCANU, Florin, Mircea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
după știința mea, cazuri în care un critic să recitească integral opera unui mare scriitor dintre cei pomeniți, iar relectura să se soldeze cu o nouă carte. Dumitru Micu e o excepție de la această regulă. A publicat în 1965 o monografie Arghezi de tip tradițional, Opera lui Tudor Arghezi, în 422 de pagini, și a revenit asupra aceluiași subiect după patruzeci de ani, în 2004, cu același proiect al lecturii integrale, într-un fel de eseu monografic, intitulat simplu Arghezi, desfășurat
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
de umbră? Care sunt zonele ei de permanență? - iată întrebări legitime și obișnuite în posteritatea critică a unei opere viabile. Un răspuns scurt poate fi dat după un oarecare răgaz de meditație critică, luând în seamă și numeroasele studii și monografii care i s-au consacrat, dar ținând cont mai cu seamă de sugestiile călinesciene. Poezia lui Goga se vrea regia unei suferințe ridicată la rang universal: este o suferință a lumii sau, cu exprimarea din Rugăciune, "jalea unei lumi". Ea
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
exaltat nu este definitoriu pentru întregul volum; e una din rarele pase lirice ale exegetului, un ochi scăpat mai larg într-o țesătură critică strânsă. Marele Alpha are rigoarea hermeneutică a studiului literar (fără să-și propună a fi o monografie în toată puterea cuvântului) și libertățile imaginative ale eseului, pendularea autorului între cele două încadrări arătând că opul său nu se înscrie, cu totul, în nici una dintre ele. Originalitatea ipotezelor avansate, noutatea pistelor de lectură pe care criticul le propune
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
revanșarzii sistemului comunist se prosternează în fața lui ca în fața unui Mesia al materialismului-științific. Ce mai, un Marx pogorât pe Dâmbovița! Curios să-i cunosc biografia, am dat, pe Internet, peste aceste fragmente: ,Profesor de filozofie și estetică, teoretician, autor de monografii, traducător și recunoscut specialist în filozofia și literatura rusă, Ion Ianoși a studiat filologia la Cluj-Napoca și filozofia la Sankt-Petersburg - unde avea să-și susțină de altfel și doctoratul în filozofie. Este autor a numeroase lucrări de filozofie, estetică, istorie
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
și recunoscut specialist în filozofia și literatura rusă, Ion Ianoși a studiat filologia la Cluj-Napoca și filozofia la Sankt-Petersburg - unde avea să-și susțină de altfel și doctoratul în filozofie. Este autor a numeroase lucrări de filozofie, estetică, istorie literară, monografie și memorialistică, în care sobrietatea speculației se împletește cu generozitatea tolerantă a interpretării. Studiind istoria ideilor și mentalităților, eseurile lui Ianoși pledează în general pentru nuanțare și analiză, împotrivindu-se maniheismelor în gândire care au avut, pentru istoria secolului XX
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
care l-a vizitat în 1954, de om slobod la gură. Luat de Tonegaru, prin '47-'48, într-o vizită la Mărțișor, Alexandru Lungu asistă la scene caracteristice: , Tocmai se publicase o carte la Fundațiile Regale a lui Cioculescu, o monografie despre poezia lui Tudor Arghezi. Și Tonegaru îi spune lui Arghezi: "Maestre, ați văzut că a apărut... Ce frumoasă carte...", la care Arghezi, cu stilul lui, zice: "Păi, da, așa sînt criticii ăștia, abia așteaptă ca poetul să facă un
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
melodice. Cartea lui Mircea Mihăieș nu dezleagă misterul personalității lui Leonard Cohen, dar oferă elemente pentru mai buna situare a acestuia în peisajul culturii americane din ultimele decenii. În plus, autorul român oferă un model despre cum se realizează o monografie a unei personalități artistice de primă mărime. El analizează cronologic discografia lui Leonard Cohen (calitățile de cronicar muzical ale lui Mircea Mihăieș, necunoscute până la această carte, sunt indiscutabile, analizele aplicate asupra pieselor din fiecare volum fiind clare și foarte convingătoare
Paradoxul Leonard Cohen by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10979_a_12304]
-
lui Ștefan Bănulescu de până la volumul de nuvele Iarna bărbaților (1965) sunt poemele - ,cântece de câmpie" - ce vor fi publicate ulterior ca anexă a cărții. Dibuirile ar merita însă o analiză specială și nu mă îndoiesc că în viitor, în monografiile care se vor scrie, ele vor alcătui un capitol separat ce va da naștere la speculații interesante. E de notat că tânărul Bănulescu se formează ca scriitor prin relație strânsă cu un patrulater foarte exigent de modele: Gogol, Anton Pann
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
alcătuită de Gabriel Stănescu, în varianta românească, în 1994, la Editura „Semne”. Iată-mă intrat în posesia unei cărți de mult dorite, pe care am alăturat-o șirului de critică și istorie literară scrisă în limba română. Rețin doar titlul monografiei lui I.P.Călianu, în apărarea lui Mircea Eliade, semnată de canadianul Francisc Ion Dworschak. Cartea a trecut prin trei lecturi temeinice, „întâmplate” în Canada, Chicago și România, cu sublinieri și adnotări, care mai de care colorate. Așa că în vara anului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și post-decembristă. Ar mai trebui remarcate naturalețea și frumusețea descrierilor, profunzimea simbolurilor, analiza transformărilor sufletești ale personajelor, prezentarea raporturilor acestora cu familia, elemente care fac din „Ultima piruetă” o carte de suflet. Romanul Vavilei Popovici este de asemenea, o reușită monografie a satului moldovenesc, dar și o carte despre valori și despre credința în Dumnezeu, într-o lume în care totul este politizat. Titlul cărții anunță finalitatea tragică a întâmplărilor, precum și faptul că fericirea este trecătoare. Ultima piruetă - romanul unui destin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fecunditate, fertilitate, natalitate. Este într-adevăr un fapt fericit pentru poezia unei generații, când sensurile și noțiunile ne sunt date printr-un stil de deosebită perfecțiune și deplină stăpânire a limbii. Darie Novaceanu - poet, traducător, eseist, publicist, și scriitor de monografii de călătorie, este una dintre cele mai cunoscute personalități în cadrul literelor românești după anii șaizeci. Profilul lui poetic devine și mai interesant datorită faptului că poetul, pe lângă altele, a călătorit mult și cunoaște diferite limbi străine, factori care au contribuit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
alcătuiesc exemplaritatea unui editor. Imaginea consacrată a lui Niculae Gheran e aceea a istoricului și a editorului devotat total lui Liviu Rebreanu, deși a început în 1962 prin a-l edita pe Gheorghe Brăescu, căruia i-a dedicat și o monografie (în 1963), deși de curând, în 2004, a publicat o carte, Sertar, cu o deschidere largă spre prezent, amintind sarcastic sau pamfletar episoade din viața literară a deceniilor șapte și opt din secolul XX. Cu toate aceste mici ,devieri", Niculae
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
ei, dar văzută ca o clasă productivă, și nu una parazitară. Un alt mare clasic, despre care scria în câteva rânduri Simona Cioculescu, este Caragiale, comentariul făcând trimitere mai totdeauna la inedite. Ea vine, de obicei, cu mici completări la monografia, devenită clasică a socrului ei, Șerban Cioculescu. Astfel, în articolul I.L. Caragiale și franzela exilului se referă la moștenirea Momuloaiei și la intenția (nerealizată) a dramaturgului de a scrie o piesă cu eroii din O noapte furtunoasă, aflați la o
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]