5,397 matches
-
acreditate și incluse într-un sistem național, pentru că oricum aparțin unui sistem multinațional, și nici nu emit diplome a căror utilitate personală să fie neapărat validă pentru întreaga piață națională sau globală a muncii. Utilitatea corporatistă este importantă și suficientă. Monopolul instruirii sau formării continue, care a aparținut tradițional universității, a fost astfel detronat de noile universități corporatiste. 3. Tehnologiile comunicării au schimbat de fiecare dată câte ceva din funcționarea universității. Tiparul, radioul sau televiziunea sunt deja clasice, fiecare la vremea sa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
finanțator și universitate nu a ajuns încă la acea formulă juridică și financiară care să mulțumească toate părțile. Cercetătorul vrea să aibă libertatea publicării și dreptul de participare la veniturile aduse de propria descoperire sau inovație, finanțatorul vrea să dețină monopolul exclusiv, fie și limitat în timp, al cunoașterii și inovației nou produse, pe care de fapt le-a finanțat, iar universitatea, în virtutea facilităților oferite, vrea să fie părtașă la veniturile simbolice și pecuniare pe care cercetătorul său le-a produs
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu seamă în cercurile conservatoare ale ortodoxiei răsăritene 1. Dimpotrivă, Bisericile necalcedoniene (siriacă, georgiană, armeană) au păstrat numele marelui ascet în calendarul sfinților, fiind pomenit în ziua de 11 februarie. Își pot revendica oare, astăzi, oamenii Bisericii răsăritene dreptul de monopol asupra operei evagriene, restituită mai cu seamă prin efortul exemplar al erudiției filologice și istorice din secolul XX? Suntem, deci, în miezul unui „conflict al interpretărilor”. Soluția problemei nu poate fi tranșată foarte simplu. Ne putem întreba: care este rațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
3 (stabilite ca și în multe alte situații practice de evaluare într-un mod convențional), și anume: IVD.1) dacă IHH<1000, atunci se spune că sectorul analizat este puțin concentrat, însemnând că există un risc scăzut de apariție a monopolului în activitatea sectorului considerat; IVD.2) dacă 1000≤ IHH≤ 2000, atunci se spune că sectorul analizat conține o zonă intermediară de concentrare, însemnând că există un risc relativ sau intermediar privind apariția unui monopol; IVD.3) dacă IHH>2000, atunci
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
un risc scăzut de apariție a monopolului în activitatea sectorului considerat; IVD.2) dacă 1000≤ IHH≤ 2000, atunci se spune că sectorul analizat conține o zonă intermediară de concentrare, însemnând că există un risc relativ sau intermediar privind apariția unui monopol; IVD.3) dacă IHH>2000, atunci se spune că sectorul analizat este puternic concentrat, însemnând că există un risc mare sau crescut de apariție a monopolului în activitatea sectorului dat. 8) Utilizând indicele de concentrare Herfindahl-Hirschmann, în SUA, o tranzacție
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
intermediară de concentrare, însemnând că există un risc relativ sau intermediar privind apariția unui monopol; IVD.3) dacă IHH>2000, atunci se spune că sectorul analizat este puternic concentrat, însemnând că există un risc mare sau crescut de apariție a monopolului în activitatea sectorului dat. 8) Utilizând indicele de concentrare Herfindahl-Hirschmann, în SUA, o tranzacție care implică o creștere de peste 100 de puncte în varianta modificată nenormată (5.24) sau de peste 0,0100 puncte în varianta modificată normată (5.26) a
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de peste 100 de puncte în varianta modificată nenormată (5.24) sau de peste 0,0100 puncte în varianta modificată normată (5.26) a IHH al unui anumit sector al economiei, este supusă legislației antitrust. Conform metodologiei de evaluare a riscurilor de monopol a Diviziei Antitrust a Departamentului Justiției al SUA, în practică: a) dacă 0,1000≤ IHH≤ 0,1800 (sau pe altă scară 1000≤ IHH≤ 1800), atunci se apreciază că în activitatea sectorului concentrarea este moderată și nu se întrevede pericolul unui
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Antitrust a Departamentului Justiției al SUA, în practică: a) dacă 0,1000≤ IHH≤ 0,1800 (sau pe altă scară 1000≤ IHH≤ 1800), atunci se apreciază că în activitatea sectorului concentrarea este moderată și nu se întrevede pericolul unui risc de monopol (aceasta nu înseamnă, în niciun caz, că riscul de monopol nu există!); b) dacă IHH>0,1800 (sau pe altă scară IHH>1800), atunci se apreciază că în activitatea sectorului gradul de concentrare este crescut sau mare și există risc
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
0,1000≤ IHH≤ 0,1800 (sau pe altă scară 1000≤ IHH≤ 1800), atunci se apreciază că în activitatea sectorului concentrarea este moderată și nu se întrevede pericolul unui risc de monopol (aceasta nu înseamnă, în niciun caz, că riscul de monopol nu există!); b) dacă IHH>0,1800 (sau pe altă scară IHH>1800), atunci se apreciază că în activitatea sectorului gradul de concentrare este crescut sau mare și există risc crescut de monopol. 9) Se afirmă că atunci când concentrarea pieței
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
înseamnă, în niciun caz, că riscul de monopol nu există!); b) dacă IHH>0,1800 (sau pe altă scară IHH>1800), atunci se apreciază că în activitatea sectorului gradul de concentrare este crescut sau mare și există risc crescut de monopol. 9) Se afirmă că atunci când concentrarea pieței crește, competiția și eficiența descresc, iar pericolele de cârdășii sau de monopol sporesc. Relativ atentă la anumite probleme de concurență neloială în diverse domenii de activitate, Comisia Europeană se referă, de asemenea, la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
IHH>1800), atunci se apreciază că în activitatea sectorului gradul de concentrare este crescut sau mare și există risc crescut de monopol. 9) Se afirmă că atunci când concentrarea pieței crește, competiția și eficiența descresc, iar pericolele de cârdășii sau de monopol sporesc. Relativ atentă la anumite probleme de concurență neloială în diverse domenii de activitate, Comisia Europeană se referă, de asemenea, la astfel de lucruri în liniile sale directoare privind aprecierea concentrărilor orizontale. 10) Având în vedere inegalitățile (5.25), intervalele
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
putem să precizăm cu certitudine dacă rezultatele la examen sunt slabe sau bune. Judecând astfel, într-un caz economic concret legat de concurență, decizia intermediară ne-ar spune că nu putem preciza dacă există sau nu pericolul unui risc de monopol. Există însă un alt tip de risc, și anume acela al imprudenței decizionale cauzate de nesiguranța sau incertitudinea apariției monopolului, iar urmările unui astfel de risc pot să fie destul de periculoase sau de neplăcute, fie că este vorba despre sisteme
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
legat de concurență, decizia intermediară ne-ar spune că nu putem preciza dacă există sau nu pericolul unui risc de monopol. Există însă un alt tip de risc, și anume acela al imprudenței decizionale cauzate de nesiguranța sau incertitudinea apariției monopolului, iar urmările unui astfel de risc pot să fie destul de periculoase sau de neplăcute, fie că este vorba despre sisteme economice, fie că este vorba despre ecosisteme. Demonstrație. Expresia (5.29) se obține imediat din expresia (5.21) prin calcul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
IHH>0,1800 (sau IHH>1800 pe altă scară), atunci gradul de concentrare este crescut sau mare și se impune un control adecvat deoarece atunci când concentrarea pieței crește, competiția și eficiența sectorului analizat descresc, iar pericolele de cârdășii sau de monopol sporesc.]. Tot din tabelul 6.2, luând ca exemplu anul 1996, mai deducem și următoarele informații importante decizional în practica problemelor de analiză financiară de acest fel. Observații. După cum se știe, atunci când se prelucrează date statistice, pentru relevanța informațiilor care
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ce limită poate merge (în sus sau în jos) un anumit indicator astfel încât soluția determinată să mulțumească toți partenerii negocierii sau ai activității considerate. În anumite situații practice, indicele de concentrare poate fi un prag decizional în studiul politicilor de monopol, ceea ce dă un sens concret soluțiilor negociate ilustrate anterior. Din exemplele 9.3 și 9.4 se observă imediat efectul ponderării asupra complementarității în sensul că, în general, distribuțiile optime de maximă diversitate ponderată și de minimă concentrare sunt diferite
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
lecția cea mai durabilă a experienței traumatice produse de escaladarea intoleranței până la masacru. Statul neutru din punct de vedere metafizic, care înțelege să-și limiteze „puterea pastorală” (Foucault) chiar dacă nu renunță la alte forme de putere și eventual abuzează de monopolul violenței legitime, rămâne până astăzi condiția necesară a ordinii democratice. Fără un atare stat, societățile nu pot sparge cercul violenței mimetice (René Girard), rămânând pradă sigură interminabilului bellum omnium contra omnes (Hobbes)2. Tradiția anglo-saxonă în istoria liberalismului privilegiază, deși
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
putem afirma că, fiind cel mai important beneficiar al acestor servicii, statul este și cel mai important client pentru furnizorii de servicii sociale. Din cauza fondurilor limitate de care dispune statul, crearea unei piețe de servicii sociale este importantă pentru evitarea monopolului și promovarea competiției care va avea drept rezultat creșterea calității serviciilor sociale furnizate și scăderea costurilor. Datorită caracterului filantropic, nonprofit și voluntar, organizațiile societății civile constituie cel mai indicat partener în furnizarea de servicii sociale. ONG-urile nu au drept
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de ce Freud a ales să descrie proiecția ca mecanism de apărare prin intermediul psihozei și paranoiei președintelui Schreber, aceasta în măsura în care intensitatea proiecției este realmente suficient de puternică încât să lase să transpară eșecul refulării. Putem remarca faptul că ura nu deține monopolul asupra proiecției, iubirea putându-i fi la fel de bine obiect, așa cum se întâmplă în cazul erotomaniei (Kestemberg, 1962) sau al geloziei delirante (Lagache, 1947). Oricum, această manieră mai mult sau mai puțin radicală de alterare a realității prin ignorarea totodată a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
guvernanța corporativă rămân aprinse, iar tendința de apariție și a altor coduri de bună practică continuă<footnote A se observa, în prezent, disputa din mass-media privind comportamentul marilor lanțuri comerciale (Carrefour, Billa, Metro, Kaufland ș.a.) care au un comportament de monopol cu producătorii și influențează evident, prin tehnici de marketing, cerințele de consum ale populației. Din aceste considerente, organizații profesionale ale producătorilor au propus constituirea unor coduri de bună practică în domeniu pentru a limita „forța” marilor lanțuri comerciale și care
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
alături cele două sisteme. De la această constatare a banalității mijloacelor care duc la un rezultat monstruos pleacă și demersul nostru. Scopul său principal este de a Înțelege modalitățile prin care Partidul a reușit să instaureze, la Începutul anilor ’50, un monopol asupra aparatului de Stat, prin mijloace nu neapărat violente, dar care au dus la efecte dezastruoase asupra societății. Cazul asupra căruia ne vom Îndrepta atenția este cel al Ministerului Afacerilor Externe. Articolul de față răspunde unui dublu interes analitic. Pe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pleacă În străinătate, dar și „studenții și oamenii de știință și artă care sunt trimiși În străinătate pentru studiu și specializare”. Atribuțiile care i se conferă Secției de Relații Externe În materie de propagandă - este vorba, În fapt, despre un monopol al tuturor materialelor de propagandă pentru străinătate - sunt În realitate foarte importante din punctul de vedere al politicii externe. Promovarea imaginii unui stat În ochii opiniei internaționale constituie una dintre sarcinile tradiționale ale Ministerului Afacerilor Externe. Prin chiar regulamentul său
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
toate forțele politice din România, PRM și-a orientat discursurile spre conceptul de „capitalism popular”. Această noțiune era definită prin distribuirea echitabilă a beneficiilor economice Între toți cetățenii și prin privatizarea Întreprinderilor În favoarea angajaților. Naționalismul economic promovat de către PRM prevedea monopolul capitalului autohton În economia românească. În 1992, partidul se opunea investițiilor occidentale În industrie și oricărei participări străine În dezvoltarea agriculturii. Un document care viza prioritățile PRM În politica agrară sublinia necesitatea recuperării tuturor terenurilor agricole cumpărate de firmele străine
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
statului În sistemul macroeconomic era un alt pilon important al doctrinei PRM. În 1992, partidul cerea o privatizare „graduală”, realizată sub controlul strict al statului, care trebuia să rămână proprietarul „sectoarelor strategice” și al „Întreprinderilor productive”. „Militarizarea sectorului agroindustrial”, „instituirea monopolului statului În domeniul energetic și al apărării naționale”, declararea „stării de urgență În economie” și „accentuarea rolului statului În procesul de privatizare” erau menționate În mai multe programe ale PRM. În plus, partidul Își declara implicit disponibilitatea de a viola
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la Institutul A fiind formate cadrele de partid ale UTC și ale organizațiilor de masă, prin cele două secțiuni: cea ideologică și economică, precum și cea jurnalistică. Ultima reformă notabilă a instituției se produce În 1977, când Academia ajunge să dețină monopolul În trei domenii: sociologie (prin studii postuniversitare), comerț exerior (prin Facultatea de Comerț Exterior, care trece În alcătuirea „ștefan Gheorghiu”) și jurnalism. Elementele de istorie a școlii capătă cu adevărat relevanță dacă sunt legate de funcțiile sale, așa cum vor fi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a nomenclaturii În câmpul puterii. Astfel, rețeaua creată s-a autosusținut, membrii ei folosindu-se de relațiile create pentru a rămâne În funcții de conducere, În administrație sau economie. În politică, efectul a fost mult mai vizbil: a se vedea monopolul PDSR și apoi al PSD până În 1996, când s-a produs o alternanță la putere. O altă funcție importantă a Academiei era cea informațională, școala fiind un imens laborator de produs și stocat informație; sunt demne de amintit cel puțin
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]