1,819 matches
-
nespus de tenace. Mai târziu, unchiul m-a dat pe mâna unui subaltern al lui, de la minister, un bărbat de vreo 45-50 de ani, pe care îl considera inteligent și cult, să stea de vorbă cu mine, să-mi „ridice moralul” dar să mă și „judece” puțin. Am fost o dată și pe la el pe acasă, stătea într-un bloc construit între cele două războaie, într-un apartament ce mi s-a părut elegant. Din „prelucrarea” pe care domnul acela mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o fostă colegă de la România literară, de la o înălțime de la care eu nu mi-am permis s-o privesc niciodată, nici măcar când era o biată și neajutorată debutantă. Dimpotrivă, pe atunci am încercat să-i insuflu curaj, să-i ridic moralul. Acum, ar fi trebuit să urc mult și bine până să ajung la nasul ei. Dar oare este normal să te uiți de sus la cineva doar pentru că tu ai o opinie politică, iar el alta? Și chiar dacă s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
memoria cititorilor avizați. Scriitorul s-a născut în anul 1884 în comuna Pârscov, veche vatră folclorică din zona Buzăului, într-o familie de țărani păstrători de datini și foarte evlavioși - factori care au avut o mare influență asupra propriului său moral, a creației lui literare. Anii de studiu la Buzău și București, cu șederea la gazde și internate lipsite de confort, l-au călit pentru viață și i-au sădit în suflet solidaritatea cu oamenii aflați în suferință, trăsătură evidențiată -în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
activitatea religioasă până la sfârșitul vieții. Aici avea permisiunea de a sluji liber, în parohie, dar nu avea voie să se deplaseze în alte locuri. Casa parohială era în apropierea sediului securității de unde era veșnic urmărit. Era un apostol cu un moral foarte ridicat, și știa că este urmărit, dar cu toate acestea asculta radio Vatican. Aici la Tg. Jiu, când comuniștii i-au interzis să poarte haina franciscană, el a răspuns categoric: „Nu vă convine haina de preot franciscan, voi purta
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-și continua munca și la adânci bătrânețe, considerând-o o plăcere. În afara acestora, există în viața satului și eroi anonimi, care, și au câștigat prin întreaga lor activitate respect și multă considerație. Aceștia au știut tot timpul că, lenea vatămă moralul și sănătatea proprie. Ei și-au dat seama, din experiența trăită, că: "În momentul când puterea fizică scade, puterea morală crește, ia ființă", după cum scria Flourens. Demnitatea, seninătatea și comoara longevității o aflăm (prin comparație) și în cuvintele longevivului Buffon
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
condiții în ceea ce privește colaborarea militară cu Germania, în opinia mai multor istorici, s-a dovedit a fi total eronată, prin aceasta el furnizând Reich-ului pârghiile necesare manevrării României. Cert este că participarea militară activă dincolo de Nistru și-a pus amprenta asupra moralului trupelor române. Armata a 4-a română a suferit pierderi masive în bătălia Odessei, după încheierea operațiunilor militare, majoritatea unităților fiind readuse în țară. Sunt interesant de semnalat sentimentele pe care le manifestau soldații români la revenirea în țară, redate
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
mai devreme. Cele cinci ore de curs m-au obosit îngrozitor, mai ales fiindcă predau tot timpul în picioare. Pot spera ca sosirea pachetului să fie de bun augur pentru mâine, ziua cea mare? Oricum, evenimentul ăsta mi-a ridicat moralul. 7 ianuarie [1950], marți, ora patru după-amiaza Azi-dimineață, nu știu cum, nici de ce, procesul s-a amânat pentru 7 martie. Am plecat de acolo la ora nouă fără un sfert, cu avocatul meu; el s-a oprit la tribunal, eu m-am
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
prea rău pe acolo. O să plece și Chris[tiane] la Marina? Mă îngrijorează tare gândul ăsta, fiindcă, după părerea mea, Wally o să se ducă la Marina să-i facă un scandal cât toate zilele! De asta nu stai bine cu moralul? De ce te-ai închis într-un cerc prea strâmt și n-ai încercat să uiți, să mai schimbi un pic? N-aș putea spune că mie, deși am făcut asta, mi-a adus mare folos. Dar, oricum, era altceva decât
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pe circulația bunurilor, pe viața materială. A căuta înfrățire aici e zădărnicie; după cum a căuta, pe această cale, fericirea însemnează a face confuzie între două planuri cu totul deosebite ale vieții. Înfrățirea no putem realiza decât pe planul moral, subordonând moralului cele materiale. De câtva timp, după mari catastrofe, lumea tot mai neliniștită, simte nevoia unui orizont nou. Nici un aeroplan, cu record oricât de sporit, n-o va putea duce acolo unde se înalță numai inima, curățită de mizeriile materialismului..." Frapantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
circulația bunurilor, pe viața materială. A căuta înfrățire aici, e zădărnicie; după cum a căuta pe această cale fericirea însemnează a face confuzie între două planuri cu totul deosebite ale vieții. Înfrățirea n-o putem realiza decât pe planul moral, subordonând moralului cele materiale. De câtva timp, după mari catastrofe, lumea tot mai neliniștită, simte nevoia unui orizont nou. Nici un aeroplan, cu record oricât de sporit n-o va putea duce acolo unde se înalță numai inima, curățită de mizeriile materialismului. 1906
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu numai „ne plac” sau „ne desfată”, dar „ne formează”! Mai mult: sunt ghizi reali și vii Într-o carieră adesea zbuciumată și aparent labirintică a creației; ghizi nu numai În sens profesional, dar și moral. Iar cînd vorbesc de moral și moralitate nu mă gândesc În primul rând la accepțiunea lor comună, ci la sensurile nietzscheniene ale acestor atribute, la acea die moralität care vrea să spună, mai presus de orice, curaj! Curaj În creație, curaj dârz, neînduplecat, rudă, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
estetismul” comediei „de moravuri”. Primul gong al polemicii sună în scrisoarea din 6 august 1947, unde Ion Negoițescu își anunță prietenul că-i citise articolul din paginile României Viitoare și conține și prima delimitare care va declanșa polemica, aceea dintre moral și moravuri. „De plâns”, conchide criticul, nu sunt eroii caragialieni, ci moravurile, dar, esențial, tragicul nu se situează la nivelul socialului pentru care moravurile constituie o ipostază, - Max Scheller și Nicolai Hartmann sunt invocați -, ci la nivelul istoriei. Interesul pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Nicolai Hartmann sunt invocați -, ci la nivelul istoriei. Interesul pe care-l suscită „satira de moravuri” a lui I.L. Cara giale ar fi unul estetic, social, dar nu moral sau istoric. Ion Negoițescu proiecta o abordare fenome no- logică a moralului, tragicului și sublimului, primul termen fiind cardinal, pe care i-o încredința lui Radu Enescu pentru avantajul acestuia de a citi perfect „germana filozo- filor”. Directivele nu lasă nicio îndoială în ce privește rolul de lider al grupului care-i revine lui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dacă suntem în stare să trăim criza, adânc, tulburător, înseamnă că suntem salvați. Conștiința zgudui- toare a amoralității înseamnă tocmai împlântarea noastră în moral, la punctul neutralizării Binelui cu Răul și posi- bilitatea de a trăi pe această axă morală.” „Moralul” devine un termen cheie al grupului cerchist, de aceea devine necesară radiografierea „amoralității”, aducerea ei în pla- nul conștiinței, supunerea ei unui demers analitic, rațio- nalist, cu un ultimativ sens soteriologic. Ceea ce presupune exorcizarea demonului comic din comediile lui Caragiale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care să le facă transmisibile. Teatrul lui Caragiale ar reflecta doar un localism, amprenta sa estetică nereprezentând decât relieful lumii românești și doar atât : o psihologie, o provincie. Nu va deveni nici- odată clasic pentru că nu posedă „marile dimensiuni ale moralului, - tragicului - sublimului - religiosului - misti- cului” . Explicația cuprinde un profil identitar al sufletului românesc și al culturii române „[...] căci sufletul nostru e astfel alcătuit că știm trăi numai pe o singură coardă, cea estetică, dar occidentalul european (de altfel, ca și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
minoră a modalității de promovare a necesitat o schimbare a designului, ceea ce a afectat operațiunile destul de mult. Pentru a expune mai mulți pantofi (poate vreo zece-douăsprezece perechi), perioada de tranzacționare a crescut, afectând atât răbdarea clientelei, cât și energia și moralul personalului. Având în vedere că angajații vând pantofii mai bine decât orice raft, aceasta a fost o decizie foarte prost inspirată. Și toate acestea deoarece cineva care ar fi trebuit să fie mai priceput a uitat că atunci când schimbi un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
în definitiv, nimeni nu o face mai temeinic în ceea ce-i privește, decât o fac ei înșiși. Dincolo de guverne, armate, FBI, CIA, sunt ei ca oameni și ca cetățeni. Este fals că nu au nevoie de alții ca să-și refacă moralul și că își sunt autosuficienți. Dintr-odată, cu asemenea gânduri își fac loc complexele noastre se inferioritate, adică exact acel tip de atitudini care ne îndepărtează de valorile lor, de modul lor de viață axat pe încredere în sine și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
în cel de-al Doilea Război Mondial? Dacă da, care sunt argumentele care reies din ceea ce ați studiat până acum? D.F.: Din punct de vedere strict militar, armata română era o armată bine pregătită, însă în 1940, după rapturile teritoriale, moralul era foarte scăzut. După începutul războiului, în iunie 1941, luptând pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei, și în continuare peste Nistru, armata și-a redobândit spiritul combativ. În 1944, când frontul dădea înapoi și se prefigura o înfrângere, moralul scăzuse din
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
rapturile teritoriale, moralul era foarte scăzut. După începutul războiului, în iunie 1941, luptând pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei, și în continuare peste Nistru, armata și-a redobândit spiritul combativ. În 1944, când frontul dădea înapoi și se prefigura o înfrângere, moralul scăzuse din nou. Faptul că sovieticii, după 23 august 1944, nu aveau încredere în armata română, care pe front era trimisă în cele mai grele misiuni, iar în interior era dezarmată, dovedește că aceasta era încă o forță redutabilă. Despre
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
patimă, a avut curajul să atragă atenția regelui asupra riscurilor care ar rezulta din accentuarea anchetei și acceptarea concluziilor. În primul rînd, trimiterea în judecată a generalului Cihoski, ministru de război, care încheiase contractul, ar fi avut urmări dezastruoase asupra moralului armatei. Apoi, România, stat aliat al Cehoslovaciei, nu putea să ignore intervenția lui Beneș. Prin revizuirea contractului se făceau reduceri importante, iar o parte din comandă trecea să fie executată de "Reșița", înlăturîndu-se șomajul. Gheorghe Tătărăscu a obținut o reală
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
este de 20 de ani primarul orașului Lyon. În străinătate, se simte nevoia ca orașele să aibă ani în șir același primar. La noi această demnitate este un mijloc de căpătuială al politicienilor (vii aplauze). Le incumbă femeilor, să înalțe moralul țării, cer solidaritatea femeilor. Chiar de n-ar exista uniunea ar trebui înființată. Pe zidurile clădirilor unde lucrăm, ar trebui săpat: „Totul pentru țară, nimic pentru noi”. D-lor, toți aci prezenți, și cei ce sunt aiurea, ajutați-ne ca să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
participe la opera de ajutorare a refugiaților polonezi. S-a ținut legătura cu cele 10 centre feminine dintre care cele mai multe în Oltenia și care au avut de scop organizarea muncii și acțiunii culturale pentru femeia polonă și ajutorarea și ridicarea moralului, și satisfacerea nevoilor acestui grup. Asociația prin delegata sa a vegheat și a ținut legătura prin Comisiunea de ajutorare și a ajutat la rezolvarea diverselor probleme dând sprijinul de care au avut deseori nevoie. În țară, centrul București a încercat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Londra, 1982. Hayes, Niky; Orrell, Sue, Introducere în psihologie. Dezvoltarea copilului în teoria psihanalitică, Editura ALL, București, 1997. Held, David, Democrația și ordinea globală, Editura Univers, București, 2000. Held, Virginia, „Mothering Persons”, în E. Kihay; D. Meyers (coord.), Women and Moral Theory, Rowman & Littlefield, Savage, 1987. Hill, Michael, Understanding Social Policy, Blackwell, Oxford, 1993. Hill, Michael, Social Policy: A Comparative Analysis, Prentice Hall, Londra, 1996. Hirschman, Albert O., Shifting Involvements, Private Interest and Public Action, Princeton University Press, Princeton, 1995. Hogwood
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
piloții din subordinea mea sentimentul ce conduce la neprecupețirea niciunui efort, energia care-i permite omului să se autodepășească, aducând individului și grupului satisfacția transcenderii condiției sale. Iată cum am reușit, în situația critică în care mă aflam, să mențin moralul unităților comandate de mine, să obținem, împotriva unui adversar cu mult superior ca număr și dotări tehnice, rezultate ce vor rămâne înscrise pentru totdeauna în Cartea de Aur a Aviației Române. * * * Să ne întoarcem la acea dimineață de 10 iunie
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
avusesem impresia c-am văzut moartea cu ochii. Îmi amintesc acum că, în rarele dăți când ne scoteau la vizite medicale, medicii - toți deținuți - ne spuneau: „O să fie bine, că se ceartă rușii cu chinezii“; așa încercau să ne ridice moralul. Oricum, își luau un mare risc, căci ar fi pățit-o dacă se afla că-i încurajează pe deținuți, iar ei erau totuși avantajați de faptul că erau doctori sau farmaciști, în pușcărie. Trebuie să spun aici că, în general
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]