1,969 matches
-
numai pînă la un punct, după care intervine o stagnare și chiar un regres. Acest punct a fost denumit "optimum motivațional", și are o importanță deosebită, Întrucât motivația optimă scurtează timpul Învățării și poate fi o garanție a succesului. Optimumul motivațional nu se mai aplică În cazul motivației intrinseci, pentru că aici va exista În mod constant o relație de directă proporționalitate Între motivație și progres. Dată fiind această complexitate și importanță a motivațiilor, În procesul de Învățare-predare este nevoie de cunoașterea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
o relație de directă proporționalitate Între motivație și progres. Dată fiind această complexitate și importanță a motivațiilor, În procesul de Învățare-predare este nevoie de cunoașterea profundă a elevilor, de practicarea unui Învățămînt diferențiat, adaptat nevoilor individuale de cunoaștere, adaptat specificului motivațional individual. În concluzie, deci, Învățarea este deci activitatea psihică prin care se dobîndesc și se sedimentează noi cunoștințe și comportamente, prin care se formează și se dezvoltă sistemul de personalitate al individului uman, prin care se dobândesc competențe. În cadrul procesului
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
ordin metodico-pedagogic. Ne referim la elevii care intră sub incidența așanumitului fenomen al dizortografiei, fenomen „favorizat”, în majoritatea cazurilor, de demersuri didactice neadecvate, cum ar fi: caracterul predominant teoretic al lecțiilor, concepute și realizate formal, superficial, neatractiv și fără suport motivațional; insuficienta solicitare a proceselor intelectuale, exceptând memoria ( de cele mai multe ori de tip mecanic); „expedierea” exercițiilor de scriere corectă în extensia lecțiilor, nicidecum în lecții cu destinație specială; slaba verificare a conținuturilor lecțiilor curente; lipsa unui climat de muncă adecvat, serios
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
articulat, putem anticipa formele de plural ale substantivelor articulate care se scriu cu trei i, dar în toate aceste situații trebuie să avem în vedere că principalul element al înțelegerii intuitive rămâne silaba, deoarece, la această vârstă, este singura cale motivațională pentru perceperea scrierii cu i, ii sau iii. Tot în această perioadă, se reia scrierea numelor proprii : de persoane, de localități, țări, ape etc. , deoarece pe parcursul anului școlar elevii au întâlnit exemple din toate aceste situații și le-au coștientizat
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
corecte; h) evaluarea etapială a nivelului de dezvoltare a deprinderilor ortografice și de punctuație; i) proiectarea și aplicarea măsurilor recuperatorii și/sau de dezvoltare, în raport cu regresul sau progresul școlar înregistrat de membrii colectivului școlar; j) aplicarea unui sistem stimulativ și motivațional, astfel încât elevii să și însușească conștient, prin efort propriu, normele scrierii corecte; k) obișnuirea elevilor cu consultarea „ Îndreptarului ortografic, ortoepic și de punctuație”, pentru a-și preciza normele de scriere, îndeosebi în situațiile muncii independente etc. A-i învăța pe
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Se pot folosi diferite strategii care pot asigura o creștere a gradului de implicare a elevului, care, aplicate în mod consecvent pot duce la atingerea celor două obiective finale: Îmbunătățirea randamentului școlar de moment al elevilor; Facilitarea evoluției sub aspect motivațional al elevilor XVIII. 1 Componentele interne ale motivației pentru a învăța Curiozitatea este extrem de importantă în procesul de învățare. Sarcina majoră a instruirii este de a educa, a crește curiozitatea elevilor și de a o cultiva considerând-o un potențial
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
stiluri de prezentare, metode de învățare și materiale suport. Obținerea unor calificative are rol de motivație extrinsecă și prezintă valoare pentru elevi doar atunci cînd procesul de evaluare este bine planificat și elevii sunt informați despre beneficiile „calificării” respective. Factorii motivaționali extrinseci joacă un rol inestimabil în comportamentul elevilor numai în cazurile cînd profiturile externe sunt dorite, acceptate și valorificate de aceștia. XVIII.2. Stiluri de învățare Stilul de învățare este definit ca un set de caracteristici individuale ale modalităților de
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
în primul rând constituția somatică, tipul de sistem nervos, predispozițiile native care stau la baza aptitudinilor și a altor însusiri). Condițiile interne de natură biologică definesc individul. b. Psihologică (se referă la formațiunile psihice structurate în procesul dezvoltării - cognitive, afective, motivaționale, energizoare, aptitudinale și atitudinale -, ce s-au constituit datorită interacțiunii dintre factorii interni și condițiile externe, prin interiorizarea unor date externe). Condițiile interne de natură psihologică - însușirile psihice - sunt formațiuni sintetice rezultând din condensarea diverselor funcții și procese psihice. Ele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cercuri de cercetare. Creativitatea artistică Principalele caracteristici ale creativității artistice sunt următoarele: - utilizarea mai multor tipuri de informații; - implicarea unui ansamblu de aptitudini și atitudini; - deși există necesitatea unui nivel minim de inteligență (95100 QI), esențiale sunt aptitudinile speciale; - factorii motivaționali, caracteriali sunt cei care susțin activitatea creatoare. În artă și literatură se consideră că sunt manevrate toate cele patru tipuri de informații stocate și care pot fi reactualizate prin intermediul unor noi conexiuni: 1. informații figurale sau senzorial-perceptive care includ informațiile
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
literare; 3. informațiile simbolice, implicate în pictură și sculptură, mai ales în arta modernă; 4. informațiile comportamentale, utile pentru actorie, beletristică, sculptură, pictură,. Aptitudinile specifice au un rol esențial în structurarea creativității artistice, venind în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de discriminare a aspectelor spațiale și a sunetelor; simțul proporțiilor; bogată imaginație; empatia; memoria tonală. Chiar talentul este descris ca o expresie a unor aptitudini speciale, manifestate și dezvoltate în cadrul diverselor domenii, în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
discriminare a înălțimilor, auzul absolut, simțul ritmului, memoria tonală) și cele motrice (în special pentru dirijori și instrumentiști) sunt extrem de importante; - abilitățile intelectuale importante sunt: inteligența, imaginația, memoria auditivă); - aspecte afective implicate în muzică: sensibilitate și profunzime în trăiri; - trăsături motivaționale: perseverență, dăruire. 3. Creativitatea din artele plastice (grafică, pictură, sculptură) Prin artele plastice se încearcă o reconstruire a realității prin intermediul personalității creatorului, evocarea se realizează direct, nemijlocit. Indicatorii precocității în pictură pot fi stabiliți chiar de la vârsta preșcolarității: viteză în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
luminii și al culorii, simțul proporției, al ritmului, al formei și volumului; - abilitățile motrice: dexteritatea manuală, bună coordonare a văzului și auzului, precizie și rapiditate în mișcările mâinii; - abilitățile intelectuale: coeficientul de inteligență cel puțin mediu, imaginație bogată; - însușiri afective, motivaționale și caracteriale: pasiune față de artă, sensibilitate, perseverență și putere de muncă. 4. Creativitatea scenică sau actoricească implică o armonie, o îmbinare între arta cuvântului și pantomimă, așa cum spunea Caragiale despre actor că este instrument, dar și instrumentist în arta teatrală
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
scăzut. Progresul poate fi obținut prin existența unor factori de mediu, culturali favorabili, iar capacitățile sunt condiționate și de activitate. 2. Tipul volitiv dispune de un fond energetic ridicat, dar energia este cheltuită în mod neproductiv, întrucât este dezvoltată latura motivațional afectivă în detrimentul celei asociativ combinatorii; aceste persoane lucrează bine după indicațiile date de cineva, fiind potrivite pentru activități de execuție. 3. Tipul cumulativ este persoana ce dispune de variate cunoștințe din multe domenii ale cunoașterii, dar nu are capacitatea de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
studii care contestă, de exemplu, validitatea sa. Datele longitudinale sprijină ideea stabilității pe termen lung a performanțelor de gândire divergentă în copilăria mijlocie și de-a lungul adolescenței. Alte studii subliniază, însă, influența contextului condițiilor de testare și a factorilor motivaționali asupra performanțelor. Obiectivul testului este evaluarea procesului creativității prin care devenim sensibili la probleme, la ceea ce lipsește, la lacunele în cunoaștere, la absența unor elemente, la disarmonii; prin care identificăm dificultatea, căutăm soluția sau formulăm ipoteze legate de deficite, prin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aptitudini intelectuale și talente peste medie, generale (verbale, numerice, spațiale) și speciale (pentru anumite obiecte de învățământ) și care presupun o bună capacitate de operare cu informațiile, și mai bună adaptare la situațiile atipice, prin folosirea acestor informații; - latura afectiv motivațională a intereselor interne, orientarea spre cunoașterea și rezolvarea problemelor în sens larg (perseverența, încrederea în sine); - creativitatea este elementul definitoriu pentru modul de utilizare al potențialului intelectual și motivației. Evident, copiii supradotați, cei talentați își vor dezvolta și valorifica aceste
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
loc, în maniere mai mult sau mai puțin explicite, noi elemente de gândire, de imaginar și acțiune. Amintim aici: modelul învățării autoorganizate, teoriile procesării în abordarea informațiilor/cunoștințelor, teoria învățării multistrategice, teoria învățării prin gestiunea eficientă a potențialului atențional și motivațional, modelele de analiză tranzacțională în învățarea socială, învățarea transformativă, colaborativă, modelele mathemagenice, modularitatea, algoritmii euristici în învățare/studiu, modelul alosteric al învățării. În noul context al analizei, evidențiem și alte câteva repere, fiecare cu semnificația și rezonanța lui în personalitatea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
important în alertarea sistemelor de recepție; în stabilirea de contacte selective și adaptarea diferențiată la natura obiectului învățării; starea afectogenă/emoțională, pozitivă sau negativă, cu rol important în calibrarea relațiilor dintre istoria/biografia celui ce învață și obiectul învățării; starea motivațională, cu rol important în balanța energetică, în stările de orientare valorică, în echilibrul cognitiv decizional și acțional al elevului; calitatea manifestărilor de voință, cu rol important în libertatea de acțiune, în disciplinarea și mobilizarea eforturilor, în controlul manifestărilor eului. Într-
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic; autoritate sociomorală; echilibrul conduitei stimulative/punitive etc. 7.4. ȘCOALA, MEDIUL ORGANIZAȚIONAL ȘCOLAR: climat școlar responsabil, stimulativ, proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și psihoigienice; calitatea organizării timpului; gestiunea factorilor motivaționali; calitatea managementului școlar; gestiunea încrederii și respectului; valorizarea potențialului creativ al actorilor educaționali; modele și practici curriculare moderne, echilibrate și stimulative pentru elevi. 7.5. GRUPUL DE ELEVI: sintalitate; stil de activitate, coeziune; ethos; balanța competiție cooperare; acceptarea diferențelor, a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
eficientă (mnemotehnici); codarea, encodarea, activarea și transferul algoritmilor și schemelor de învățare; analiza și interpretarea mesajelor produse în diferite tipuri de comunicare; abordarea mathemagenică a textelor școlare ; abordarea metacognitivă a sarcinilor de învățare (conceptualizate, declarative, procedurale, de elaborare, condiționale și motivațional voliționale); managementul și gestiunea timpului de studiu; luarea notițelor generative; monitorizarea înțelegerii celor învățate (S 3 Q R, tehnica CLOZE ș.a.) monitorizarea proceselor în învățare (PQRST, tehnica lui N. Nerber); abordarea mesajelor bazate pe limbaj iconic (imagistic-grafic); consultarea, realizarea, utilizarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
dozeze judicios raportul dintre dificultate și posibilitatea elevului de rezolvare, întrucât dificultatea redusă duce la plictiseală iar cea excesivă, ce depășește posibilitatea de răspuns, determină o blocare a acțiunii. S-a constatat că trebuie să existe un anumit raport, optimul motivațional, între intensitatea motivației și gradul de dificultate a sarcinii învățării, cum este aceasta percepută de elev. Pentru sarcinile ușoare, care ar putea fi neglijate, profesorul poate exagera puțin dificultatea, spre a obține o ușoară supramotivare, care să le asigure realizarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
află pe o anumită treaptă a sa, iar la elevii de până la 15 - 16 ani, structura trebuințelor nu este clară și definitiv structurată. Este important ca procesul de instruire să fie astfel proiectat încât să corespundă cât mai fidel treptei motivaționale pe care se află cel care învață. În ordinea complexității, trebuințele umane se structurează pe următoarele nivele: • trebuințe fiziologice (hrană, odihnă, sex - care asigură sănătatea și conservarea); • trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
inventa); • trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); • trebuințe de autorealizare (nevoia de a realiza o concordanță între cunoaștere, simțire și acțiune, în vederea dezvoltării armonioase a propriei personalități). Este demn de remarcat faptul că, trecerea la un alt nivel motivațional nu se poate face de obicei, fără satisfacerea trebuințelor nivelului inferior. Motivația învățării este inclusă în trebuințele cognitive, deci se află pe o treaptă înaltă a ierarhiei motivaționale; este important ca profesorul să fie capabil să trezească și să mențină
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
personalități). Este demn de remarcat faptul că, trecerea la un alt nivel motivațional nu se poate face de obicei, fără satisfacerea trebuințelor nivelului inferior. Motivația învățării este inclusă în trebuințele cognitive, deci se află pe o treaptă înaltă a ierarhiei motivaționale; este important ca profesorul să fie capabil să trezească și să mențină această motivație. Pentru proiectarea învățării este utilă observația, legată de motivația pentru cunoaștere, că, toate organismele inclusiv omul, simt permanent nevoia de stimulare senzorial - cognitivă (în absența căreia
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
al psihologilor și al neuropsihologilor pentru a-și susține punctele de vedere. Se evita însă utilizarea sintagmei "comunicare intrapersonală", atunci când sunt descrise diferitele procese interioare, preferându-se formule consacrate în domeniul psihologiei: secvențe perceptuale, transformări/episoade/procese etc. cognitive, factori motivaționali, conținuturi afective etc., procese care sunt și rămân în zona psihofiziologica, neputând fi transferate, cu tot ansamblul efectelor pe care le produc, zonei de comunicare. "Una este să afirmi despre comportamentul comunicațional că își trage seva din evenimentele sau procesele
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
cel putin, chiar dacă într-un mod mai mult sau mai putin conștient), reflectarea acestui echilibru fiind relaționarea cât mai eficientă. Procesul în discuție se realizează în funcție de particularitățile perceptive ale fiecăruia, de expectantele avute, de factorii de personalitate și de cei motivaționali, de imaginea de sine. Această combinație de elemente interne se modelează pe componentele exterioare individului: cultură din care face parte, valorile sociale la care se raportează, poziția lui socială, natura relațiilor cu cei din jur. Jean Piaget utilizează sintagma vorbire
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]