4,425 matches
-
capacitatea organismului de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întregul corp sau numai anumite segmente ale acestuia, într-un timp cât mai scurt, deci cu rapiditatea maximă, în funcție de condițiile existente”. Viteza (după Martin 1993 și Komi 1994) este calitatea motrică sau mai exact, însușirea de a reacționa într-un timp scurt sau cât mai scurt la un semnal/ stimul și/ sau de a efectua mișcări cu cea mai mare viteză la rezistențe (piedici, obstacole, etc.) mici. Trebuie să amintim că
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
complexă se manifestă mai ales în jocurile bilaterale dar și în alte sporturi unde răspunsul trebuie dat în funcție de acțiunile coechipierilor și adversarilor. 2. Viteza de execuție, este dată de timpul consumat de la începerea efectuării unui act sau a unei acțiuni motrice până la terminarea acestora. Ea se referă în special la mișcările,,singulare",,,separate". 3. Viteza de repetiție, este de fapt o variantă a vitezei de execuție și se referă la efectuarea aceleași mișcări într-o unitate sau interval de timp prestabilite
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
spațiu, ce distanță se parcurge într-o unitate de timp prestabilită, deci care este frecvența mișcărilor care deplasează corpul individului în spațiu). Această formă de viteză se întâlnește în ramurile sau probele sportive ciclice. 5. Viteza în regimul altor calități motrice: viteza în regim de forță (numită și detentă); viteza în regim de rezistență; viteza în regim de îndemânare. Foarte rar, în execuția actelor și acțiunilor motrice se menține o viteză constantă, uniformă. De cele mai multe ori viteza este neuniformă. Atunci când ea
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
se întâlnește în ramurile sau probele sportive ciclice. 5. Viteza în regimul altor calități motrice: viteza în regim de forță (numită și detentă); viteza în regim de rezistență; viteza în regim de îndemânare. Foarte rar, în execuția actelor și acțiunilor motrice se menține o viteză constantă, uniformă. De cele mai multe ori viteza este neuniformă. Atunci când ea crește avem o,,accelerație", iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor motrice foarte importantă este menținerea vitezei optime, fenomen
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Foarte rar, în execuția actelor și acțiunilor motrice se menține o viteză constantă, uniformă. De cele mai multe ori viteza este neuniformă. Atunci când ea crește avem o,,accelerație", iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor motrice foarte importantă este menținerea vitezei optime, fenomen care se apreciază prin așa numitul,,simț al vitezei", care se corelează cu simțul ritmului și al tempoului. În schiul alpin apar rezistențe minime, mai ales în fazele de degajare. La slalom sau
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
menținută la un anumit nivel cel puțin 90 minute, ponderea aerobă devine mai puternică decât cea anaerobă. Capacitatea aerobă este dată de cantitatea maximă de oxigen inspirat pe care îl pot prelua celulele musculare. Formele de manifestare ale acestei calități motrice sunt: 1. În funcție de ponderea participării grupelor musculare, majoritatea specialiștilor domeniului o clasifică în: a. Rezistență generală: caracteristică efectuării timp îndelungat a unor acte sau acțiuni motrice care angrenează principalele grupe musculare (aproximativ 70%); b. Rezistență specifică (specială): caracteristică depunerii eforturilor
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
inspirat pe care îl pot prelua celulele musculare. Formele de manifestare ale acestei calități motrice sunt: 1. În funcție de ponderea participării grupelor musculare, majoritatea specialiștilor domeniului o clasifică în: a. Rezistență generală: caracteristică efectuării timp îndelungat a unor acte sau acțiuni motrice care angrenează principalele grupe musculare (aproximativ 70%); b. Rezistență specifică (specială): caracteristică depunerii eforturilor pe care le implică probele sau ramurile de sport și unele profesii, cu indici constanți și eficienți de randament. Această rezistență specifică poate să fie: locală
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
2 și 6 minute (numite și eforturi de durată medie), în care pe fondul unor procese de tip aerob apar și unele anaerobe, mai ales spre limita inferioară de efort. 3. În funcție de modul în care se combină cu alte calități motrice, rezistența se clasifică în: a. Rezistență în regim de viteză; b. Rezistență în regim de forță; c. Rezistență în regim de detentă; d. Rezistență în regim de îndemânare. 4. În funcție de natura efortului, rezistența poate fi: a. Rezistență în efort constant
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
al forței în regim de rezistență. Limita între antrenamentul forței în regim de rezistență și antrenamentul pur de forță este definită la o intensitate a efortului de 30% din forța maximă individuală. Îndemânarea (coordomarea) Îndemânarea este definită ca „o calitate motrică deosebit de complexă care implică: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau ale acestuia în întregime pentru efectuarea unor acte sau acțiuni motrice; echilibru; precizie; orientare spațio-temporală (inclusiv ritm); amplitudine (pe bază de mobilitate articulară, suplețe și elasticitate musculară); ambilateralitate (ambidextrie
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
o intensitate a efortului de 30% din forța maximă individuală. Îndemânarea (coordomarea) Îndemânarea este definită ca „o calitate motrică deosebit de complexă care implică: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau ale acestuia în întregime pentru efectuarea unor acte sau acțiuni motrice; echilibru; precizie; orientare spațio-temporală (inclusiv ritm); amplitudine (pe bază de mobilitate articulară, suplețe și elasticitate musculară); ambilateralitate (ambidextrie), etc. Toate acestea trebuie subordonate obținerii unei eficiențe maxime, mai ales în condiții neobișnuite, cu un consum minim de energie. După Rață
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
a efectua mișcări armonioase și eficiente într-un timp dat cu un consum mic de energie”. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de,,aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări" (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu,,priceperea motrică simplă". Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și,,capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate", fiind asimilată cu,,priceperea motrică complexă" (N.A. Bernstein; N. Ozolin; V. Hirtz; etc.). În
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
mișcări" (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu,,priceperea motrică simplă". Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și,,capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate", fiind asimilată cu,,priceperea motrică complexă" (N.A. Bernstein; N. Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni:”abilitate",”iscusință",”coordonarea mișcărilor” „coordonare musculară", etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
complexă" (N.A. Bernstein; N. Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni:”abilitate",”iscusință",”coordonarea mișcărilor” „coordonare musculară", etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare (numite odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale mișcărilor, respectiv în funcție de situația dată
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare (numite odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale mișcărilor, respectiv în funcție de situația dată. Pentru o mai bună înțelegere, Hirtz (1985) structurează aceste procese după cum urmează: Prin intermediul însușirii chinestezice de diferențiere, mișcările își primesc „amprenta” specifică și
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
sunt alte calități sau, cum mai pot fi văzute, condiții esențiale pentru asigurarea unei înalte calități de desfășurare a proceselor de ghidare ale mișcărilor. Hotz (1997) ilustrează însușirile de coordonare într-un model practic pe trei nivele care corespund etapelor motrice de pregătire: învățare/ consolidare, aplicare/ variere, creare/ completare. Punctul central al acestui model este echilibrul dinamic. În tehnica sportivă, însușirile de coordonare, orientate ca obiectiv pe direcția executării mișcărilor în sensul constituirii lor ca soluții pentru îndeplinirea sarcinilor sportive, capătă
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
superior. Astfel, antrenamentul care vizează coordonarea este definitoriu pentru a pune bazele dezvoltării specifice sportului. Antrenamentul pentru coordonare poate avea un caracter general în sensul exersării fiecărei componente prin exerciții care au drept obiectiv realizarea unor sarcini precise de natură motrică sau prin practicarea diferitelor discipline sportive compensatorii sau complementare. Antrenamentul pentru coordonare poate fi și special, respectiv atunci când este orientat pentru a îndeplini cerințele unei anumite discipline sportive și când, acele însușiri de coordonare relevante și dominante sunt vizate prioritar
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
față-spate”). Mobilitatea În Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România volumul IV, mobilitatea este definită ca fiind o “caracteristică a motricității exprimată prin amplitudinea mișcărilor efectuate”. După Rață Gloria (2006) mobilitatea este “capacitatea organismului de a executa acte și acțiuni motrice cu amplitudine crescută, cu economicitate energetică, cu grație și armonie”. După Martin (1993) și Komi (1994), mobilitatea este „calitatea (însușirea) de a putea efectua mișcări cu amplitudine corespunzătoare, respectiv optimă din încheieturile solicitate. Amplitudinea este limitată de mobilitatea propriu-zisă în
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Acesta va fi punctul de vedere din care vor fi analizate în această carte componentele de condiție fizică și coordonare. Ambele componente pot fi definite generic „calități motrice”, determinante de altfel în performanța sportivă, spre deosebire de „deprinderile motrice” care înseamnă succesiuni motrice învățate sau automatizate (tehnici). Calitățile motrice țin predominant de bagajul morfologic (organic și corporal) iar calitățile de coordonare sunt determinate în special de sistemul nervos, respectiv de felul în care acesta rezolvă procesele de ghidare și reglare. O separare a
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
din care vor fi analizate în această carte componentele de condiție fizică și coordonare. Ambele componente pot fi definite generic „calități motrice”, determinante de altfel în performanța sportivă, spre deosebire de „deprinderile motrice” care înseamnă succesiuni motrice învățate sau automatizate (tehnici). Calitățile motrice țin predominant de bagajul morfologic (organic și corporal) iar calitățile de coordonare sunt determinate în special de sistemul nervos, respectiv de felul în care acesta rezolvă procesele de ghidare și reglare. O separare a acestor două domenii înseamnă un sprijin
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
rezolvă procesele de ghidare și reglare. O separare a acestor două domenii înseamnă un sprijin real din punct de vedere didactic, fapt însă care nu se regăsește în formele reale de exprimare ale motricității în sport. De cele mai multe ori, calitățile motrice și de coordonare se exprimă într-un soi de amestec, de raport între ele. Schiul alpin este un bun exemplu în acest sens: forța trebuie dezvoltată, fie exploziv, fie dozat, în condiții de echilibru și într-un interval de 1-2
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
trebuie dezvoltată, fie exploziv, fie dozat, în condiții de echilibru și într-un interval de 1-2 minute. Toate aceste cerințe trebuie avute în vedere în cadrul antrenamentului condiției fizice. Prin antrenament al condiției fizice înțelegem procesul complex de pregătire al calităților motrice și de coordonare, ceea ce nu este tocmai corect în baza definiției de mai sus dar, din motive practice, rămânem la această formulare. Etapele de pregătire și periodizarea antrenamentului în schiul alpin Performanțele de înalt nivel implică o pregătire de lungă
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
transformări morfologice, respectiv se trece de la caracteristicile antropometrice ale copilăriei (trunchi îndesat, extremități scurte...) la cele apropiate adulților. Datorită maturizării rapide și plasticității sistemului nervos central, precum și datorită maturizării sistemului de răspuns a corpului, condițiile și premisele unei bune învățări motrice sunt deosebit de favorabile. Faza prepubertară se încheie cu începerea procesului accelerat de creștere în înălțime. Din acest moment apar și diferențierile sexuale specifice. Fazele următoare de dezvoltare vor fi atinse de fete cam cu 1-2 ani înaintea băieților. În faza
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
rapidă și coordonare (spre exemplu, mărirea amplitudinii la cel deal 5-lea hoop sau îmbunătățirea frecvenței de tapping *în engleză - „ atingere” (referitor la numărul unor contacte într-o anumită unitate de timp). Această categorie de vârstă oferă premise de învățare motrică deosebit de favorabile. Datorită faptului că, excitabilitatea, prin toate procesele ei, este dominantă la nivelul sistemului nervos central, avem de-a face cu acea mobilitate deosebită și dorință de permanentă mișcare specifică copiilor, motiv pentru care pot fi abordate în pregătire
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
sistemului nervos central, avem de-a face cu acea mobilitate deosebită și dorință de permanentă mișcare specifică copiilor, motiv pentru care pot fi abordate în pregătire, în creștere lineară, toate însușirile de coordonare. Rezultatul proceselor de învățare, precum și al experienței motrice dobândite este acela al dezvoltării „gândirii” motrice. Aceasta înseamnă că, această fază trebuie folosită pentru lucrul în domeniile tehnică/ coordonare și condiție fizică/ coordonare pentru a îndeplini astfel condițiile viitoarei etape de pregătire care are drept obiectiv creșterea randamentului. În
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]