1,142 matches
-
iar informația mai rapid detectată cu cât a fost mai bine prevăzută de elev. Există o relație permanentă între reprezentarea abstractă pe care elevul și-o face despre situație și realitatea la care participă. Același lucru este valabil pentru răspunsul motric. Acesta nu răspunde la o succesiune eveniment cu eveniment de tip stimul răspuns cum este cazul la elevii ce nu participă ritmic la lecție. Elevii mai experimentați își organizează niște dispozitive automate de răspunsuri care acordă importanța deosebită operațiilor de
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
asemenea, ele prezintă idei ce presupun mișcare, ce nu pot fi redate altfel; mențin atenția studenților pe toată durata prezentării; pot simula acțiuni motrice; pot prezenta procese invizibile ochiului omenesc; permit reluare de oricâte ori este necesar a unui act motric. Implementarea de tehnologii moderne de educare și instruire în învățământul universitar la standarde internaționale este o condiție stringentă a învățământului românesc și poate fi posibilă prin: * dezvoltarea informatizării procesului didactic; * dotarea învățământului universitar cu echipamente audiovizuale (retroproiector, copiator, video recorder
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
să incite pe logopat într-o colaborare activă și eficientă fără de care nu se poate trece în etapa a doua de consolidare a sunetelor emise în vorbirea curentă. Sunetul se consideră a fi elaborat numai când copilul îl stăpânește, atât motric cât și acustic, între cele două loturi fiind strânse raporturi de interdependență. M-a preocupat faptul că, în această primă etapă logopedul execută cu copilul o susținută activitate fono articulatorie, deloc ușoară și agreabilă, datorită unor hipotonii musculare sau unor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ședințe sunt suficiente, la care, după caz, pot fi adăugate încă 5-10. Psihoterapia lui Heese se bazează pe conceptele etiologice și terapeutice ale lui Adler și discipolii săi. În cadrul exercițiilor logopedice, se acordă o atenție sporită abaterii bâlbâitului de la procesul motric al vorbirii. Se recomandă exersarea unei vorbiri cu puternice accente melodice și ritmice. Părerea lui Schilling despre tratamentul bâlbâielii După Schilling, există două mari direcții: psihoterapia și terapia logopedică. Psihoterapia este o terapie cauzală. Ea urmărește restructurarea întregii personalități a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și achiziționarea mersului, deplasarea copilului în spațiu, contactul direct și repetat cu obiectele, perfecționarea analizatorului vizual și în special stimularea afectivverbală din partea părinților. La vârsta preșcolară (3-6 ani) odată cu dezvoltarea gândirii concrete, cu intensa dezvoltare pe plan psihic, comportamental, social, motric, se dezvoltă și limbajul, devenind tot mai operațional, ca o condiție a relaționării cu mediul. Prin contactul permanent cu adulții, prin joc, prin alte mijloace informaționale, se dezvoltă memoria, atenția, receptivitatea, ajungând la o bogăție a achiziției. Vorbirea, în această
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deschiderea pumnilor; rotirea mâinilor; morisca; aplauze, etc „Ploaia”. → Execuția gestului grafic în aer, pe banca, cu carioca închisă, cu degetul, cu creionul. → Execuția grafismului pe spațiul liber Conversația Conversația Explicația, instructajul, exercițiul Planșa model Explicație, demonstrație, observarea dirijata Explicația Exercițiul motric, imitația Foi, coli desen, marker, carioca Evaluare formativa prin: Observarea comportamentului Aprecieri verbale Evaluări prin sondaj Capacitatea de execuție a gestului corespunzător Observarea comportamentului Observarea poziției corecte Execuția corectă prin imitație a unor exerciții pentru dezvoltarea motricității Aprecierea execuției grafismului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mărime. • Să clasifice obiectele după criterii date (culoare/ formă/ mărime/ grosime). • Să pună în corespondență obiecte după criterii date. Obiective afective: • Participarea cu interes la lecție. Strategia didactica: ¾ Metode și procedee: jocul didactic, conversația, explicația, demonstrația, exerciții perceptiv motorii, exercițiul motric. ¾ Material didactic: fișa cu cercuri de diverse culori și mărimi, hârtie glace, cârlige, plicuri cu piese din jocul LOGI ÎI și jetoane diferite după culoare, forma, mărime, imagini reprezentând diverse obiecte, jucării. Durată activității: 20 min. Bibliografie: ¾ Botezatu, V., Raus
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
însumează un sistem de idei și, derivând din acestea, un ansamblu de modalități de acționare deliberate, în vederea realizării unei prestații superioare, eficiente pentru obținerea succesului în competiții. Tactica este un proces psihomotric complex care angajează factorii cognitivi, afectivi, volitivi și motrici, adică se regăsesc în aceste situații problematice (ce implică rezolvarea), deci angajarea plenară a gândirii, stării afective provocate de întreceri care influențează tot comportamentul și viața pentru învingerea obstacolelor provocate de adversari sau de ambianță (vânt, ploaie, public, etc.) M.
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de remarci critice. Astfel, teoriile asociaționiste sunt teorii explicative pentru procesele simple de învățare și au ca element de bază, mecanismul prin care se face învățarea, relația stimul-răspuns (S → R). Ele se pretează la învățarea de tip perceptiv, perceptiv-motric sau motric. Teoriile cognitive au la bază concepția potrivit căreia învățarea este un proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe ,,insight”înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
proprie de înțelegere a proceselor, se poate vorbi de trei tipuri de învățare (Kurt Egger, Melcolin și Heidelberg) citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Învățarea motrică este un tip de învățare care se diferențiază de celelalte tipuri, fiecare gest motric voluntar ce compune bagajul motric individual (mers, scris, schiat, înot etc.) făcând obiectul unei învățări rezultată din exersare. Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se poate vorbi de trei tipuri de învățare (Kurt Egger, Melcolin și Heidelberg) citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Învățarea motrică este un tip de învățare care se diferențiază de celelalte tipuri, fiecare gest motric voluntar ce compune bagajul motric individual (mers, scris, schiat, înot etc.) făcând obiectul unei învățări rezultată din exersare. Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale. Au fost și sunt preocupări
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Învățarea motrică este un tip de învățare care se diferențiază de celelalte tipuri, fiecare gest motric voluntar ce compune bagajul motric individual (mers, scris, schiat, înot etc.) făcând obiectul unei învățări rezultată din exersare. Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale. Au fost și sunt preocupări în conturarea unei teorii a învățării motrice, pornind de la observații și cercetări experimentale în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
incertitudinii. Profesorul sau antrenorul explică, demonstrează și organizează baza materială și secvențele de acțiune pentru ca elevul sau sportivul să înțeleagă sarcina învățării, să poată detecta și prelucra informațiile. În etapa premergătoare se răspunde întrebărilor: „ce faceți?” și „cum faceți?”, răspunsul motric al elevului/sportivului fiind planificat și programat. Etapa activă este etapa în care se aplică programul stabilit în etapa precedentă. Conținutul ei constă în exprimarea grosieră a mișcării respective; ulterior ea se modifică pe baza feed-back-ului intrinsec, ce se bazează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în care învățarea are un loc distinct și determinant . 2.2.2. Învățarea motrică în atletism . După T. Ardelean, (1990), învățarea motrică în atletism reprezintă: Din conținutul definiției, distingem două categorii de elemente, prima fiind aceea de perfecționare a comportamentului motric achiziționat pe cale naturală, alergarea, săritura și aruncarea fiind componente de bază ale motricității omului, cea de-a doua referindu-se la învățarea și perfecționarea unor comportamente specifice tehnici unor probe atletice. Din alt punct de vedere, prima categorie de elemente
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
este o variantă adecvată. Modelul instruirii programate se adresează părții fundamentale a învățării acestei probe și are în structură trei pași metodici principali și șase auxiliari (fig. 46). Parcurgerea liniară a instruirii programate de către elevii / sportivii care au un bagaj motric mai bogat, un nivel satisfăcător al calităților motrice și un anumit nivel de inteligență motrică, oferă acestora posibilitatea consolidării mecanismului de și a verigii principale într-un număr mai mare de ore, timp în care ceilalți parcurg un “drum” mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
școala aruncării și cele specific final sau aruncarea propriu-zisă este similară acț 1). Se pornește procesul de învăț în procesul învățării. Deși mișcarea elevilor, din joc a de azvârlire poate e copilăriei, în proces fi considerată ca fiind în bagajul motric de învățare a tehnicii acestei probe runcare pot exista însușire corespu runcare al cărei ouă situații inițiale: zătoare a tehnicii a azul aruncărilor * exerciții simple de rostogolire a mingii mici la distanță sau către o țintă; se urmărește formarea simțului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și Podlaha R., 1974, pp.48-52, Constantinescu E. și Dobrescu T., 2003, pp.21-24) 3.3.2. Mișcarea Mișcarea este acțiunea de deplasare a corpului sau segmentelor acestuia în spațiu, față de un punct de referință. Termenul este sinonim cu act motric, element (tehnic), exercițiu (fizic). Traiectoria mișcării este reprezentată de drumul parcurs de corp cu segmentele sale între poziția inițială și cea finală. Ea se exprimă prin formă, amplitudine și direcție. Forma mișcării poate fi rectilinie sau curbilinie Amplitudinea mișcării este
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
corpului corespund planurilor anatomice: frontal dispus vertical paralel cu fruntea; sagital dispus vertical; transversal dispus orizontal. Axul în jurul cărora se efectuează mișcările de rotație sunt: longitudinală și transversală. Structura mișcării este o grupare caracteristică a componentelor (moment - fază perioadă) actului motric care prin asocierea și condiționarea lor reciproc, îi conferă unitate. Tehnica mișcării. Structura rațională a actului motric corespunzătoare scopului urmărit. Momentul mișcării. Componenta structurală cea mai simplă care marchează aspectele statice ale execuției actului motric. Faza mișcării. Componenta structurală distinctă
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
în jurul cărora se efectuează mișcările de rotație sunt: longitudinală și transversală. Structura mișcării este o grupare caracteristică a componentelor (moment - fază perioadă) actului motric care prin asocierea și condiționarea lor reciproc, îi conferă unitate. Tehnica mișcării. Structura rațională a actului motric corespunzătoare scopului urmărit. Momentul mișcării. Componenta structurală cea mai simplă care marchează aspectele statice ale execuției actului motric. Faza mișcării. Componenta structurală distinctă a actului motric, alcătuită din mai multe momente. Perioada mișcării. Componenta structurală a mișcării alcătuită din mai
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
componentelor (moment - fază perioadă) actului motric care prin asocierea și condiționarea lor reciproc, îi conferă unitate. Tehnica mișcării. Structura rațională a actului motric corespunzătoare scopului urmărit. Momentul mișcării. Componenta structurală cea mai simplă care marchează aspectele statice ale execuției actului motric. Faza mișcării. Componenta structurală distinctă a actului motric, alcătuită din mai multe momente. Perioada mișcării. Componenta structurală a mișcării alcătuită din mai multe faze succesive. Durata mișcării. Caracteristică temporară care indică timpul necesar de execuție a actului motric. Tempoul mișcării
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
asocierea și condiționarea lor reciproc, îi conferă unitate. Tehnica mișcării. Structura rațională a actului motric corespunzătoare scopului urmărit. Momentul mișcării. Componenta structurală cea mai simplă care marchează aspectele statice ale execuției actului motric. Faza mișcării. Componenta structurală distinctă a actului motric, alcătuită din mai multe momente. Perioada mișcării. Componenta structurală a mișcării alcătuită din mai multe faze succesive. Durata mișcării. Caracteristică temporară care indică timpul necesar de execuție a actului motric. Tempoul mișcării. Caracteristica temporală a actului motric care indică cantitatea
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
execuției actului motric. Faza mișcării. Componenta structurală distinctă a actului motric, alcătuită din mai multe momente. Perioada mișcării. Componenta structurală a mișcării alcătuită din mai multe faze succesive. Durata mișcării. Caracteristică temporară care indică timpul necesar de execuție a actului motric. Tempoul mișcării. Caracteristica temporală a actului motric care indică cantitatea de elemente structurale ale acestuia, raportată la unitatea de timp. Ritmul mișcării. Caracteristica temporară a actului motric ce constă din accentuarea periodică, după anumite reguli, a unora din elementele sale
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
distinctă a actului motric, alcătuită din mai multe momente. Perioada mișcării. Componenta structurală a mișcării alcătuită din mai multe faze succesive. Durata mișcării. Caracteristică temporară care indică timpul necesar de execuție a actului motric. Tempoul mișcării. Caracteristica temporală a actului motric care indică cantitatea de elemente structurale ale acestuia, raportată la unitatea de timp. Ritmul mișcării. Caracteristica temporară a actului motric ce constă din accentuarea periodică, după anumite reguli, a unora din elementele sale constitutive. Cadența. Succesiunea ritmică și uniformă a
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
succesive. Durata mișcării. Caracteristică temporară care indică timpul necesar de execuție a actului motric. Tempoul mișcării. Caracteristica temporală a actului motric care indică cantitatea de elemente structurale ale acestuia, raportată la unitatea de timp. Ritmul mișcării. Caracteristica temporară a actului motric ce constă din accentuarea periodică, după anumite reguli, a unora din elementele sale constitutive. Cadența. Succesiunea ritmică și uniformă a pașilor în mers și alergare, imprimată prin diferite modalități de semnalizare sonore ca: numărătoare, bătai din palme, fluier, etc. Din
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
sale constitutive. Cadența. Succesiunea ritmică și uniformă a pașilor în mers și alergare, imprimată prin diferite modalități de semnalizare sonore ca: numărătoare, bătai din palme, fluier, etc. Din punct de vedere al complexității mișcarea poate fi: a) Mișcare simplă. Act motric cu solicitare neuromusculară redusă alcătuit din unul sau câteva elemente structurale efectuate de obicei într-o singură direcție, cu un lanț cinematic elementar. b) Mișcare compusă. Act motric care însumează mișcări simple, realizate de segmentele corpului, simultan sau într-o
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]