2,670 matches
-
sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit. SALATĂ ARDELENEASCĂ 4 kg varză, 2 kg gogoșari, 1 kg castraveți, 1 kg ceapă, 1 kg gogonele, 1 kg morcov, 1 l de oțet, 250 g zahăr, 100 g boabe de muștar, 10 g piper, 10 g coriandru, foi de dafin Se taie varza fideluță și celelalte, toate, se taie julien, se pun în vase separate, se presară peste ele sare grunjoasă, după gust, și se lasă până a doua zi. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
-le în cămară. SALATĂ DE GOGOȘARI 3 kg gogoșari curățați și tăiați ca pentru murat, 420 ml ulei, 420 ml oțet, 420 ml apă, 420 g miere, 420 g pastă de tomate, foi de dafin, piper, sare, enibahar, boabe de muștar Se pun toate la fiert și se face un sos, iar în acest sos adăugăm gogoșarii, pe rând, și îi opărim pe toți. Apoi așezăm gogoșarii în borcane de 1 kg și turnăm sosul fierbinte peste ei. Legăm borcanele și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ml de ulei Le amestecăm toate, le punem în borcane și turnăm peste ele un baiț făcut din 300 ml de oțet, 1 l de apă, 300 g zahăr, 6 linguri de sare, piper, foi de dafin și boabe de muștar. Punem baițul la fiert, timp de zece minute, apoi turnăm deasupra bureții, legăm borcanele și le fierbem timp de 30 de minute la Bain-Marie. SALATĂ DE POPINCI (3) 5 kg popinci fierte în apă cu sare, clătite cu apă rece
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Se fierbe baițul timp de 5 minute, peste el punem bureții, gogoșarii, ceapa și morcovul, apoi lăsăm să fiarbă timp de cincisprezece până la 20 de minute, după care turnăm în borcane. Deasupra punem o maioneză făcută din șase linguri de muștar și 10 linguri de ulei. Legăm și punem sub pături, timp de 2 zile. SALATA DE POPINCI SI GOGOSARI 4 kg gogoșari, 3 kg popinci (ciuperci), 2 kg ceapă, 100 g oțet, 1 l de ulei Se taie totul peștișori
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
1 kg gogoșari tăiați Julien Se face un baiț din 300 ml de oțet, 500 ml de ulei, 1 l de apă, 500 g zahăr, 2 linguri de sare, după care se pun mirodenii - foi de dafin, enibahar, boabe de muștar și piper. Se fierbe baițul timp de 5 minute, apoi adăugăm ceapă, gogoșari, dăm un clocot, după care adăugăm bureții, sfecla și morcovul. Lăsăm la clocotit, timp de 10 minute, apoi fierbinte se pune la borcane, iar la sfârșit legăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
20 gogoșari tăiați fideluțe, 10 ardei grași tăiați fideluțe, 1 kg ceapă tăiată peștișori, 1 kg morcovi tăiați rondele, 500 ml oțet, 500 ml ulei, 500 ml apă, 500 g zahăr, sare, foi de dafin, o ceașcă de boabe de muștar și piper Se pun în vase, separat și presărate cu sare, se lasă până a doua zi. Apoi se scurg de zeamă și se opăresc pe rând cu baițul făcut din oțet, ulei, apă, zahăr, sare, foi de dafin, boabe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
piper Se pun în vase, separat și presărate cu sare, se lasă până a doua zi. Apoi se scurg de zeamă și se opăresc pe rând cu baițul făcut din oțet, ulei, apă, zahăr, sare, foi de dafin, boabe de muștar și piper. Se pun toate la fiert și se face un baiț în care opărim, pe rând, zarzavatul tăiat, apoi le amestecăm toate la un loc și le dăm un clocot, după care fierbinți le punem în borcane. Legăm vasele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ROSIE CU BAIT DE OTET Punem într-un vas 10 kg de varză roșie tocată fin ca pentru salată, peste ea turnăm un baiț făcut dintr-un litru de oțet, 1 kg zahăr, 400 g sare, 50 g boabe de muștar, 45 foi de dafin și o lingură de boabe de piper. Amestecăm cu o lingură până se topește zahărul și sarea, apoi turnăm peste varză și lăsăm până a doua zi, căci varza mai lasă zeamă. A doua zi, amestecăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de minute. Lăsăm acoperit la răcit, apoi dăm la beci. CIUPERCI MURATE 1,5 kg. de ciuperci, șase căței de usturoi, două linguri de cimbru uscat, un litru de oțet din vin, 400 gr. de zahăr, trei linguri boabe de muștar, două linguri boabe de piper, șase foi de dafin, 500 gr. de arpagic, doi ardei roșii și patru ardei verzi. Se pune oțetul în cratiță cu jumătate de litru de apă, zahărul, mirodeniile și usturoiul și se fierbe timp de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală în conștiința slăbiciunii noastre, atotprezența divină într-un Străin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ordinea celei inferioare. Imaginea care dă, în Divina Comedie, signatura acestei multiple răsfrîngeri este imaginea copacului arborele timpului suprem), e mai mic decît un bob de orez, mai mic decît un bob de orz, mai mic decît un bob de muștar, mai mic decît o sămînță de mei, mai mic decît germenele dinăuntrul unei semințe de mei. Or, această temă simbolică a copacului inversat sau drept, în funcție de perspectiva umană sau transcendentă din care e privit este universală. Ca arbore al lumii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contribui în mare măsură și la combaterea eroziunii solului, la fixarea acestuia. Dintre speciile de plante medicinale și aromatice de pe teritoriul comunei Șipote amintim:Achillea milefolium (coada șoricelului),Althaea officinalis (nalba mare), Arcthium lappa (brusture), Artemisia absinthium (pelin), Brossica nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
expresii precum a călca (pe cineva) pe bătătură sau a călca pe coadă (cu varianta a călca șarpele pe coadă) -, dar și textemele care descriu FURIA ca pe un stimul iritant, care afectează părțile "superficiale" ale organismului: a-i sări muștarul, a-i veni muștarul la nas/a-i tremura nasul, a i se sui (a-i veni) piperul la nas, a da cuiva cu ardei pe la nas sau a-i sări țandăra 360. Totuși, există și o excepție importantă de la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe cineva) pe bătătură sau a călca pe coadă (cu varianta a călca șarpele pe coadă) -, dar și textemele care descriu FURIA ca pe un stimul iritant, care afectează părțile "superficiale" ale organismului: a-i sări muștarul, a-i veni muștarul la nas/a-i tremura nasul, a i se sui (a-i veni) piperul la nas, a da cuiva cu ardei pe la nas sau a-i sări țandăra 360. Totuși, există și o excepție importantă de la acest scenariu: anumite "extremități
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mod irevocabil cu morți și cu răniți, nici vorbitorii de limbă română care folosesc texteme din categoria celor pe care le-am analizat de-a lungul capitolului de față nu cred că FURIA se declanșează doar în urma unui contact fizic (muștar, piper, ardei etc.) sau că LUPUL "se înveselește" în vremuri de răzmeriță. În al treilea rând, indiferent de textemele pe care le folosim, nu trebuie să uităm că limbajul este întotdeauna enérgeia, nu doar ergón și că, în calitatea lor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
după recoltare (frunze, tulpini etc.), în frunzarul pădurilor, în stratul superficial al solului. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile de hibernare primăvara devreme, la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Ei se hrănesc pe diferite crucifere spontane (muștar, rapiță sălbatică etc.), apoi trec pe crucifere cultivate (răsaduri de varză și conopidă sau pe ridichi, hrean etc.). Adulții sunt activi în zilele însorite și călduroase, iar în zilele înnorate și ploioase se ascund în diferite locuri adăpostite sau în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
al verzei pot fi parazitate de specii de nematozi, dintre care un rol important îl are Howardulla phyllotretae Old. și braconidele Diospilus morosus Reinh. și Perilitus aethiops Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții atacă varza, conopida, gulia, ridichea, muștarul, rapița și alte crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii, mai ales pe margini, aspect ce se numește “ciuruirea frunzelor”. În locurile roase odată cu creșterea frunzelor apar găuri mari, ceea ce le dă un aspect de ciuruit
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
migrează la început pe cruciferele spontane, apoi trec pe cele cultivate. Ponta are loc în luna mai. Femelele depun ouăle în mici cavități pe care le rod cu rostrul la baza tulpinii (la colet) diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). În fiecare cavitate, femela depune câte un singur ou, care este astupat cu o secreție gălbuie, ce se întărește în contact cu aerul. La plantele mai dezvoltate, cu țesuturi lignificate, ouăle sunt depuse pe rădăcini. Prolificitatea unei femele este
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sau se găsește larva în interiorul galei (fig. 8 c). Măsuri de prevenire și combatere o Controlul răsadurilor, semincerilor de varză și a altor crucifere înainte de plantare; plantele care prezintă gale pe rădăcini sunt distruse; o Distrugerea buruienilor din familia Cruciferae (muștar sălbatic, rapiță sălbatică), pe care se dezvoltă dăunătorul; o Tratamente la răsad, înainte cu 3 - 4 zile de plantare cu insecticidul Confidor 24 SL - 0,05 % sau Confidor 70 WP - 0,02 %. Aceste produse au acțiune de contact și ingestie
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
procentul de parazitare fiind de 10 - 40 %. Pupele sunt parazitate de Coccygomimus instigator F. și Ephialtes compunctor L., în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Hall. și Microplitis mediana Rath., iar pupele de paraziții: Diadegma fenestralis Hall., Diadegma armillatta Grav., Diadegma chrysostictos Grav., Diadegma gracilis Grav. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător specific culturilor de crucifere, cum ar fi: varza, conopida, gulia, muștarul hreanul etc. Cele mai mari pagube le produce la varză și conopidă. La apariție, larvele sunt miniere distrugând parenchimul frunzelor. Apoi larvele trec pe partea inferioară a frunzelor, unde rămân până la dezvoltarea completă. Frunzele atacate capătă un aspect plumburiu și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sau bulgării de pământ. Depunerea ouălor începe la 8 - 15 zile de la apariția adulților. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe de 2 - 3 la baza plantelor sau în crăpăturile solului, în apropierea rădăcilor plantelor de crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). O femelă poate depune 30 --120 ouă, uneori până la 300. Pe o plantă pot fi depuse un număr mare de ouă de mai multe femele. Incubația durează 5 - 12 zile, frecvent 7 - 10 zile. Larvele care apar pătrund în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Curt., Staphylinus caesareus Ced., Tachyporus nitidulatus F. etc. Dintre paraziți, importanță economică prezintă speciile: Phygadenon vagatus Grav., Stilpnus gagates Grav., Orthocentrus radialis Grav. etc. Plante atacate și mod de dăunare Larvele atacă cruciferele spontane și cultivate: varza, conopida, ridichile, rapița, muștarul etc. Larvele rod galerii în rădăcină și în zona coletului. Atacul începe uneori chiar din faza de răsad sau după plantare. Atacul devine evident după 25 - 30 de zile de la infestare. Frunzele au o culoare verde-închis lăsate la nivelul solului
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
complex de măsuri preventive și de combatere. Măsurile preventive au rol important în limitarea atacului de viermi sârmă, sunt economice, nepoluante și ușor de aplicat și constau în: o rotația culturilor. Ca plante premergătoare sunt: mazărea, fasolea, bobul, lintea, rapița, muștarul, trifoiul, ce eliberează terenul devreme, bogat în azot, ce pot fi pregătite corespunzător pentru culturile timpurii de legume din primăvară; o drenarea terenurilor cu exces de umiditate; o administrarea îngrășămintelor azotoase care favorizează dezvoltarea plantelor și sunt nocive pentru dezvoltarea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
puternic pusă în evidență, cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală în conștiința slăbiciunii noastre, atotprezența divină într-un Străin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]