1,907 matches
-
din Cavou bar) sînt străvezii, după cum se vede. În anii cînd propunea spre reprezentare acest text a cărui demnitate subzistă în temeritățile pe care le emite, Constantin Popa își asuma, s-ar putea spune, riscurile unui disident. Un disident virtual. Muiate într-un amalgam de sarcasm și îndîrjire, săgețile unei reflexivități active țintesc, dincolo de o anume structură politică păcătoasă, către umbrele și sincopele unui destin istoric, vizează slăbiciunile și rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au crezut sau, pentru confortul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
azi nu e marți, zevzecule, și dacă nu-i marți ce poate să fie...?! Miercuri, nu? Da uite că nu-i nici marți, și nici miercuri... (revelație) Dumnezeule!, e luni! Ziua mea liberă, ziua mea de chin... ziua... seara mea... muiată-n zeamă de trecut..., seara mea... ornată cu amintiri..., trecutul meu mîncat de prezent... (sonerie ușă) Da iar nu-i dau drumu'! (evident, faptele contrazic vorbele, adică aranjează masa pentru primire saleuri, fursecuri, sticla de sus, pahare...)... Să mă pună
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lipsa de legătură dintre începutul și sfârșitul enunțului încalcă principiul coeziunii), dar în literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! - I.L. Caragiale). 2
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
copil și, crescînd copilul mare, a i-l da, c-apoi va fi el, dacă este băiat, isteț la învățătură; dacă este fată, iscusită la țesut și cusut. Buricul unui copil se păstrează pînă se face el mare; atunci se moaie în apă și i-l dă să se uite prin el, ca să se facă îndemînatec și să poată face ce va vedea. Mama care păstrează buricul și moțul copilului său să i-l dea cînd se va face el mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
durere de cap, este bine a aduce apă neîncepută sau stropi de la moară într-o oală nouă, a [o] turna apoi într-o strachină și a o pune pe trunchiul unde se taie lemnele; apoi se ia o suveică, se moaie-n apă și, atingîndu-se cu dînsa fruntea, se zice: „Soarele-n apă, sănătatea-n cap“ și se aruncă înapoia capului - ceea ce se face cu trei surcele în nouă luni dimineața. Nu e bine să-ți speli fața cu apă adusă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun și busuioc, apoi se înapoiază acasă, repetînd iar cele trei jocuri în jurul doniței. Cînd vin colăcerii* cu ginerele să ridice mireasa, ies nuna și cu mireasa înaintea lor cu acea doniță cu apă și cu busuioc, pe care îl moaie în apă și stropește de trei ori în cele patru părți. Apoi toată apa din doniță o toarnă peste picioarele cailor colăcerilor, iar busu iocul se pune în perna pe care vor dormi mirii. Cît va ședea acest busuioc în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
furnici mari sînt cele mai bune de pus în undiță. Calci a rău cînd calci într-un furnicar. De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel întîi furnicar primăvara, să te dai de trei ori peste cap ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drumul. Dacă te mușcă dintr-odată nouă gărgăuni, dai ortul popii. Te omoa ră și nouă înțepături de viespe. (Gh.F.C.) Gîscă Iarna, pe timp de ger, dacă gîștele fac ca și cum s-ar scălda e semn sigur că vremea o să se moaie. Se obișnuiește a se lua bobocii de gîscă ieșiți din ouă, a-i lua în catrință și a-i duce cu ochii închiși afară, ca să nu-i mănînce uliul. Puii de gîscă nu mor dacă le tai din coadă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dimineața din vreo fîntînă, lasă în ea vreun semn de la sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn. Pe sub unii copaci crește un fel de iarbă mare; acolo au jucat ielele, și cel ce calcă pe acel loc i se moaie un picior ori o mînă. Săptămîna după Dumineca Mare nu se lucrează, spre a fi scutiți de dînsele. Mai ales se feresc oamenii de lucru luni după-amiază în ziua a opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moliftele* apei. Cu acea apă se spală lăuza pe mîni și pe față, ca să fie curată, apoi mănîncă și bea, căci altfel lăuza este spurcată. O lăuză la trei zile după facere se scaldă de moașă în albia în care moaie și cămașa cu care a făcut, frecînd corpul lăuzei cu ea, ca să-i piară petele de pe față. O femeie lăuză să nu se ducă la vreun puț sau fîntînă să ia apă, căci va seca acel puț sau fîntînă. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și devenind el cît de învățat și cuminte, tot nu este ținut în samă. Dacă chiar în ziua facerii copilul născut a plînge e semn bun. Cînd se naște un copil, i se pune în gură o bucățică de măr muiat în vin, ca să fie voinic și vesel. în luna a noua, mama îngreunată să nu mănînce nici ouă, nici ceapă, ca să aibă copiii vederi bune. Cum naște o femeie, se bate un canaf de lînă roșie deasupra ușii (Bucovina) sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci să se mărite cutare fată, cînd s-a dezlega nodul și se aruncă nodul în foc, apoi fata nu se mai mărită în veci. Cînd femeile pun pînza pe sul, să nu vadă bărbații, căci la țesut i se moaie marginile. Lemnul după care s-au deșirat firele se aruncă tocmai de unde s-a pus pînza pe sul, ca să se țese iute, și fetele mari care vor purta cămeșa din acea pînză se vor mărita curînd. Cînd așezi în război
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se trîntește în mijlocul casei îi a moloșag. Dacă mîța se tologește* drept în mijlocul casei e semn că va fi moloșag. Cînd pisica se linge însamnă moină. Cînd e ger și cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casei e semn că va fi moloșag. Cînd pisica se linge însamnă moină. Cînd e ger și cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînele se tăvălește e semn că vremea se va muia. Slăninele din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea. Cînd zboară ciorile în cîrduri ba în sus, ba în jos, ba se învîrtesc. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din pod dacă încep a lăcrăma e semn că vremea are să se moaie: are să ningă sau are să ploaie. Cînd cînele se dă de-a tăvălugul pe omăt, are să se moaie vremea. Cînd iarna va sufla vînt dinspre ocnă, vremea se moaie și omătul se topește. Cînd soarele cată napoi la asfințit, se va îndrepta vremea. Cînd zboară ciorile în cîrduri ba în sus, ba în jos, ba se învîrtesc. Cînd zboară vulturii lin. Cînd arde funinginea de pe horn. Dacă cîntă cocoșul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi timpul patru zile după lună nouă, așa va fi el întreaga lună. Cînd iarna, pe timp de ger, oile nu vor mai mînca cu poftă ca pe orice timp de ger e semn sigur că vremea are să se moaie în scurt; dacă însă oile, pe timp moale, vor începe a mînca cu poftă și iuțeală e semn că vremea are să se înăsprească în curînd. Pentru a preîntîmpina vremi grele La Dumineca Mare se înfrumusețează casele cu ramuri de tei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
produce. Smuls cu putere din ordinea lucrurilor, personajul resimte izbucnind în el un "eu" de mult dispărut, cu impresiile, percepțiile, replicile momentului reînviat. Superpoziția de senzații seamănă, am spune azi, cu straniile trăiri ale dedublării, ale ieșirii din corp..." Le moi que j'étais alors et qui avait disparu si longtemps, était de nouveau si près de moi qu'il me semblait encore entendre les paroles qui avaient immédiatement précédé et qui n'étaient pourtant plus qu'un songe, comme un
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se întrevadă situația precară a părinților, discuțiile fierbinți din jurul mesei, nemulțumirile ginerilor și socrilor, umilința fetelor. Foa ia de zestre se discută în preziua logodnei, la cârciumă în tre bărbați sau acasă cu vinul și bucatele pe masă pentru a muia pretențiile ginerilor și cuscri lor, sau numai pentru că așa „se cade“. Momentul poartă numele de „învoiala“ sau „tocmea la de la logodnă“. Părinții propun, socrii ridică suma, mamele și fiicele toarnă în pahare și ascultă cu atenție vorbele schimbate cu îndârjire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
moderne do resc o soție cu su flet bun și în țe leaptă se reflectă și în pro ver be le populare. boierul Ior da che Goles cu (1770-1848) cu le ge o mare parte dintre ele și iată două: „Muie reacea rea un vi for în casa ta“ sau „Mai bine cu lei și cu bă la uri la masă, decât cu muierea rea în casă. Că hia rele cu mân ca rea se îm blân zesc, iar muierea rea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
185, 220 de scriu, într-o serie de articole, traiul rău și maniera în care acesta poate fi invocat ca motiv de separare, atât de către bărbat, cât și de că tre femeie. Prima zaceală din glava 183 glăsuieș te astfel: „Muie rea poate să ceară voe de la judecă to riul besearicii să se desparță de bărbatul ei când o bate fără de samă și-i face rane cu arme.“ Mai jos sunt definiți termenii „bătaie“ și „răni cu arme“, întrucât o palmă-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îi dă foaia de zestre înapoi, asi gu rân du-l că nimic n-a fost chel tuit. Aici se poate trimite chiar la Pravi lă care la glava 216, zacea la 5 spune următoare le: „De va avea altă muie re în casa lui (soțul) și va dormi cu dânsa, sau în alt sat, sau într-alt loc, și-i va zice mu ia rea lui sau părinții ei, sau altcineva, o dată și de doao ori, să se dăpărteze, iară
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alții indiferenți și grăbiți să se recăsătorească. Pin ca din mahalaua Săpunarilor s-a îmbolnăvit la un an de la căsătorie de gubăvie (lepră), timp de alți trei ani sub ochii soțului, situația ei s-a deteriorat și „i s-au muiat mâinile și picioarele cât n-au putut în multă vré me să lu cre ze, nici un lucru de al casei, nici să-și caute de bărbat“. Și Ilinca de la Slănic sud Muscel a fost atinsă de aceeași boală care devine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și pr. Anton Budau, Editura Sapientia, Iași, 2002, Ap. 12,1 notă a). 113 "C'est un garçon!" /" Este băiat!" 114 "C'est un garçon! (zâmbește) Une naissance dans ce putain de cimetière. La première. Mais la vie continue? Et moi qui croyais qu'il n'y avait que des tortues qui pouvaient faire des enfants après le cataclysme." 115 Trimiterea la referentul Emanou se face prin substantivul articulat un garçon, iar nașterea copilului din cimitirul de mașini urmează povestirii despre
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
OBSERVAȚI-I CAPUL DE LEU. FIȚI FOARTE VIGILENȚI: ANIMAL RADIO-ACTIV. PĂSTRAȚI DISTANȚĂ.") 119 Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Editura Artemis, București, volumul 2, 1995, p.13. 120 "EMANOU: [...] J'ai des amandes. Vous voulez en manger avec moi? Tous font oui de la tête. Emanou sort un paquet d'amandes. Tous plongent tour à tour la main dans le sac et commencent à manger. DILA: Elles șont très bonnes. EMANOU: Devinez à qui je leș ai prises! DILA: Au
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]