1,493 matches
-
la icoane, prin fragilizarea pulverulentă a pigmenților, lipsuri ale stratului pictural, prin desprinderi oarbe. Starea precară a icoanelor și a policromiei a reclamat intervenții multiple cum ar fi consolidarea structurală și mecanică a suportului, fixarea straturilor picturale, chituirea lacunelor, Îndepărtarea murdăriei, subțierea verniurilor Îmbătrânite, integrarea cromatică și protejarea peliculei de culoare, cu Vernice Damar, concentrație de 20%. Pregătirea suprafețelor pentru completări prin aplicarea unei soluții de clei de pește, concentrație 5%. Integrarea cromatică, a zonelor completate cu clei de pește și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
apă distilată și amoniac, apoi o curățire chimică cu solvenți organici aleși În urma unor microteste de solubilitate, care conține alcool etilic absolut, terebentină, toluen, benzen, amoniac și ulei de in, o curățire stratificată strat după strat pentru Îndepărtarea depunerilor de murdărie aferentă, a fumului, dar și a verniului Îmbătrânit și Îngălbenit, datorită trecerii timpului, până la pictura originală, urmată de o ultimă curățire cu rol curativ, mai mult pentru hrănirea pigmenților și o neutralizare cu o soluție grasă pe bază de gălbenuș
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
numai pentru astăzi, ci depun mărturie, analizează evenimente, n-ar trebui s-o facă, ci să fie profeți sau judecători. Mă feresc de scriitorii de mare talent deveniți slugi în casa răului, dar bine plătiți, îngrășați, gălăgioși, incapabili să vadă murdăria produsă de ei, din abundență, împrejur. Un porc, în coteț, păstrează un loc curat, unde îi place să zacă de plăcere, spre deosebire de spurcații în cuget și simțiri. A.B.Nu doresc încă să ne luăm rămas bun, vă rog să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
0,5 m de jur Împrejur e mai mult fân dar nu are importanță. Noi, În Bărăgan, În acel timp, aplicam sistemul În gropi iar porumbul Îl așezam netocat. Trebuia bine tasat și cu toate acestea se infiltra apă și murdărie. Scoaterea din groapă, mai ales iarna, era destul de anevoioasă. În plus, porumbul nefiind tocat, nu era consumat În Întregime. Exasperat de acest fapt am Înlocuit porumbul cu ovăz cosit când Începea să bage bob. Sistemul mi-a dat rezultate satisfăcătoare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
singura mărturie fiind cea din ancheta lui Mihai Livinschi, care pretinde că au bătut împreună un deținut la camera 88, până când acesta și-a făcut necesitățile pe el; Șerbănescu i-a dat jos chiloții, obligându-și victima să-și înghită murdăria. Eliberat pe 4 mai 1951, s-a angajat în octombrie la o cooperativă din județul Brașov, însă a suferit un accident la picior care l-a forțat să părăsească postul. Începând cu 1 decembrie a lucrat la tipografia IPA din
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
facă împărtășania cu 'trupul și sângele lui Hristos', în timp ce agresorii îi strigau în batjocură: '« Ia-o, părinte, pe glasul al patrulea sau al cincilea.» Eu cântam popește, iar ceilalți torturați constituiau corul-corul blasfemiei-pe patru voci'. După slujba de sfințire a murdăriei din hârdău, i s-a dat o lingură cu care trebuia să servească pe toată lumea zicând: ' Se împărtășește robul lui Dumnezeu cu trupul și sângele lui Hristos și se va curăța'. Mai mult decât atât, i s-a introdus o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
1931 unde citim: „Dl Pohoață e însărcinat cu conducerea ziarului Informatorul Bucovinei. O rușine a presei cum e redactat. Guvernul dlui Iorga nu merită să aibă asemenea oficios, o asemenea porcărie tipărită care compromite guvernul. Informatorul e ridicol. E prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori Popovici, prieten de luptă al tinereții”, scrie C.C.R în Timpul din 25 octombrie intitulat „Strigoiul. Primar de paie și nătăfleață politică.” „La al șaselea număr a fost îngropat Informatorul Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
părinte, pe glasul al patrulea sau al cincilea. Eu cîntam popește, iar ceilalți torturați constituiau corul culmea blasfemiei pe patru voci. În acest timp, Țurcanu și ajutoarele lui se distrau pe socoteala noastră. După ce am terminat slujba de sfințire a murdăriei din hîrdău m-a pus de am luat o gamelă cu materii fecale, mi-a dat o lingură cu care să le dau la fiecare zicînd: "Se împărtășește robul lui Dumnezeu cu trupul și sîngele lui Hristos și se va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Biroul 5 (Anchete). Cercetările se fac de oricare din tovarășii căruia i se dă sarcina de șeful Serviciului. Tratamentul arestaților este din cele mai barbare. Astfel, ferestrele arestului sînt bătute în cuie, iar ușile nu au nici un fel de aerisire. Murdăria domnește în toată puterea cuvîntului. Într-una din camere am găsit-o pe arestata Itu Irina, informatoarea din problema "Gărzile lui Decebal", care a dat pe Maria Rusu. Itu Irina este dementă și este ținută de 9 luni într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lansa întrebările, amenințările, înjurăturile ca pe niște sentințe capitale. Îi plăceau și mișcările. Deși reduse ca număr și lipsite de varietate, acestea aveau forță și îmi explodau în auz, asemenea pocnitorilor aruncate de copii în spatele unui suferind de inimă. Sub murdăria lor, tresăream mai înfricoșat decît sub izbitura de pumn, iar el și le completa cu lovituri date cu muchia palmei în gît, de parcă ar fi vrut să-mi reteze capul, sediul nepermisei mele încăpățînări. Uneori, scandalizat că negam, amuțea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
gata pregătit. Curățasem bine roaba de țărînă, iar acum am deșertat în ea cîteva gamele cu apă, m-am dezbrăcat pînă la brîu și m-am pus pe treabă. A trecut ceva timp pînă am început să năpîrlesc. Straturile de murdărie se desprindeau de piele ca resturile de aluat de pe masa unei bucătărese, iar jegul, acest sigiliu al statutului nostru social, cădea și se agita pe fundul roabei ca tăiețeii în oala cu supă. Îmi era puțin teamă să nu fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de vedere, cu bune rezultate. Zub nu se plîngea. Supunerea corpului față de minte părea totală, în cazul său. Nu îi era foame, nu îi era frig, oboseala nu îl dobora. Duhorile barăcii nu îl atingeau și lăsa impresia că tratează murdăria din jur ca pe un mediu aseptic. Putea fi suspectat că se bucură chiar de luxul de a i se fi luat totul și de a fi fost nevoit să umble îmbrăcat în zdrențe. Ignorînd privațiunile, acestea își încetau existența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
disfuncționalităților societății românești și Îndeosebi a birocrației Înspăimântătoare: alergătură, stres, enervare... Și când toate astea (fiindcă nici clima nu Îi favorizează pe români) se petrec iarna În ger sau vara sub un soare torid, lucrurile devin și mai puțin sănătoase. Murdăria ambiantă este responsabilă pentru boli caracteristice: hepatită, febră tifoidă, meningită... Important pentru un român este să nu ajungă În spital. Spitalele (cu excepțiile de rigoare, firește) sunt printre instituțiile care arată cel mai prost În România. Sunt supraaglomerate și nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
curățat din când În când de nămolul care se depune și de inepuizabila gamă de obiecte pe care bucureștenii le aruncă În apă. Așa că, periodic, Dâmbovița se golește, oferind privirilor, săptămâni la rând, imaginea dezolantă a unui canal plin cu murdării. Așa s-a sfârșit — dacă nu va mai urma cumva vreun episod — trista istorie a Dâmboviței! Câmpia Bucureștiului nu e chiar plată. De o parte și de alta a văii Dâmboviței, terenul se Înalță, ceva mai mult pe malul drept
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Bucureștiul ar ocupa un foarte onorabil loc trei, după Las Vegas și Monte Carlo. Inevitabil te duce gândul și spre alte operații, În primul rând spălarea de bani... Ceea ce sare Însă În ochi mai mult decât orice este, din păcate, murdăria orașului. Cu greu se poate găsi un metru pătrat fără măcar o hârtie sau o cutie de țigări aruncate. Din loc În loc se adună mormane de gunoaie, În spatele blocurilor, În fața blocurilor, pe trotuare, oriunde... Încercările de a face curățenie au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al cărnii... Vânătoarea e foarte dură... Cafenelele și restaurantele sunt pline de mușterii. Muzică și mirosuri. Lumina puternică a vitrinelor și a felinarelor „pune în valoare” grămezile de pungi din plastic care vor fi ridicate de gunoieri până dimineață și murdăria mai măruntă de pe trotuar: mucuri de țigară, tipărituri multicolore cu invitații la show-sex. Mărturiile nocturne ale Madridului... Case de schimb valutar la câțiva pași una de alta, afișând cursuri care nu diferă prea mult și înscrisul ce pare obligatoriu: We
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
O bucurie a vieții. Sunt gălăgioși, dar civilizați, funcționari, presupun, ai mai multor firme din oraș, firme care își desfășoară stegulețele cu sigle, asemenea flamurilor medievale. Mă gândesc la cum arată chiolhanurile de la noi. Câtă vulgaritate și, mai ales, câtă murdărie. Se lasă seara, beau bere, ascult muzică nemțească. Deodată, răzbat niște voci cunoscute: la o masă alăturată, Felicitas Hoppe și Richard Wagner, ajunși aici înaintea noastră, s-au avântat într-o odisee gastronomică. Richard ne vorbește despre tradiția reuniunilor populare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
atârnând pe cablurile electrice, deșeuri de tot felul umplând șanțurile. Trotuare pline de lume în timpul zilei și pustii odată cu lăsarea întunericului. Se pare că serviciile municipale au mai multe de făcut în vest. Cauză sau consecință a acestei neglijențe: furturile, murdăria, delăsarea, încă și mai frecvente printre beduinii crescători de cai și de capre care ocupă ilegal bojdeucile de ciment de pe Siloe și-și aruncă pe geam gunoaiele în curte sau în stradă, unde ele se descompun la soare, împrăștiind o
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mărturisească adevărul. A ezitat, apoi a refuzat, refugiindu-se într-o nouă lașitate, declarând că-și dă demisia. Am avut o impresie penibilă în fața expresiei lui lombroziene; după aceea am fost contrariat și îngrețoșat, ca și cum aș fi călcat într-o murdărie. La Academie, Iorga a prezentat două volume, tipărite la "Fundații", ale răposatului Demostene Russo, membru corespondent, scoțând în evidență "reaua credință" a lui D.R. în aprecierea unora din lucrările d-lui Iorga. Tot d-l Iorga a citit un raport
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a lăsat ca credincios al său pe un fiu, care era elev cu gradul de sergent de la Școala Militară. Și cum însera și după ce se da stângerea, el își bătea joc de noi culcați sculați pe șesul Ischirului, turteam toate murdăriile cu pieptul nostru. Eu m-am dus și i-am spus Locotenentului Pleșoianu. Și el a venit și ne-a găsit noaptea pe șesul Ischirului culcați-sculați. I-a dat o batjocură ca lui și i-a spus nici să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
casa d-rului Angelescu, un ofițer beat, care se urcase pe bufetul din sufragerie, căzu de acolo și își rupse brațul; mulți zăceau a doua zi în zori pe trotuare și prin grădini. Și în ce stare! Într un lac de murdării rezultate din prea multă băutură și mâncare. Aproape nu se mai putea circula. Această destrăbălare, deși ne dezgusta și ne îngreuia situația temporară, ne bucura totuși, demonstrându-ne starea de dizolvare a armatei, corupțiunea șefilor și, prin urmare, capacitatea lor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
povesti toate pățaniile de la plecarea de acasă cu ofițerul cel înalt. Nu i-au făcut nici un interogatoriu, nu i-au imputat nici o vină. L-au ținut o oră și jumătate în subsolul Kommandanturii cu soldați germani, într-o astfel de murdărie încât s-a umplut de păduchi. De acolo l-au trimis la Imperial. Jos, i s-au luat ceasornicul, banii și hârtiile din buzunare. L-au băgat într-o mansardă, cu o lampă mică, albastră în tavan și așa de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aziluri de noapte, de nu, 5 000 lei amendă. El transmite ordinul cantinelor și raportă că s-a executat. La 10 seara, Stolzenberg îl luă ca să le controleze cu dânsul. Primul fu cel de pe cheiul Dâmboviței, unde deteră de o murdărie și o neorânduială nespusă. Furios, Stolzenberg scutură pe Verzea de umeri și îl insultă. Demisia urmează. Peste trei zile este rugat să-și continue funcți unea, pentru că era natural să se supere de ce a găsit la Azilul de noapte și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că petrec aceste sărbători pentru ultima oară în străinătate. Această încredințare îi îndemnă să profite mai cu foc de incognito-ul de aici, și făcură niște orgii nemaipomenite. A doua zi de Crăciun nu mai puteam umbla pe trotuare, atâtea murdării de tot felul lăsaseră noaptea. La mama acasă, după ce se îmbătaseră turtă, au golit în frumosul clavir Bechstein paharele de șampanie din care beau pe când dansau. Noi, grație d-nei Cecilia Petrescu, ne mângâiam de aceste mizerii aflând că d-na
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe drumuri, cu un bolnav în brațe. Pe cât fusese de devotată la început, pe atât acum, închipuindu-și că germanii erau la noi pe veci, lucra cu ei cu toată ardoarea unei firi [impulsive și dezechilibrate. La Azil era o murdărie nespusă. Ducându-mă acolo, am pus să măture și să curețe prin odăi, dar ce puteam face dacă directoarea oficială nu se îngrijea de starea igienică?](Ibidem.) La 26 ianuarie/8 februarie fusei înștiințată că infirmii noștri vor fi trimiși
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]