5,301 matches
-
speech is coordinated by use (that which is common in speech, with its two aspects, collective use and individual use), use is governed by norm (that which is habit in use); the system (that which is stabilized as norm by mutual relations) is the most abstract of all these aspects, containing only what is functional in language. The question regarding the essence of language is fundamental for an investigation of a philosophical type, as it strives to determine what is the
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru membri; dezvoltarea unor legături afective; interdependență; diferențiere de roluri; apariția normelor; limbaj propriu, interacțiuni constante Între grup și mediul său. Johnson și Johnson (1998 nu ajung nici ei prea departe: interdependență, scopuri comune, percepția apartenenței; motivație de asociere; influență mutuală interpersonală. Pierre De Visscher (1996 de la Universitatea din Liège, unul dintre cei mai avizați specialiști În domeniu, definește grupul ca: - o unitate de timp și spațiu, un "aici și acum" comportând o anumită proximitate, dar și o distanță interindividuală minimală
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cel integrat Într-o structură psihosocială. 2 Funcția de reglementare a relațiilor din interiorul grupului-clasă - exprimă tendința membrilor de a se referi la unitatea, coeziunea, viața psihosocială a grupului și de a le considera valori pozitive. Prin aprobare sau dezaprobare mutuală, grupul sancționează atitudinile, acțiunile, rezultatele muncii sau comportamentul acestora. 3 Funcția de reglementare a relațiilor intra- individuale - rezidă În faptul că, fiecare elev se poate regăsi În oglinda socială a grupului, Își poate confrunta imaginea de sine, adesea 4 Funcția
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
membrii grupului care dispun de atitudini aflate În consens sunt conștienți de acordul atitudinii lor, avem de-a face cu Împărtășirea consensului. Sursele coeziunii grupului sunt: atracția interpersonală, măsura În care membrii se simpatizează unii pe alții, climatul de Încredere mutuală, consensul cognitiv și afectiv al membrilor, succesul În activitatea comună și satisfacțiile generate de viața de grup, prestigiul grupului de apartenență, măsura În care grupul satisface aspirațiile membrilor, cooperarea În cadrul activităților grupului. Opusă coeziunii este disocierea grupului. Educatorul poate contribui
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
stresante. - În grup, copilul Își reprimă anumite manifestări / conduite, mai ales pe cele care pot fi ținta ironiilor sau blamului și Își impune conformarea la normele grupului, la exigențele celorlalți. Cu alte cuvinte, grupul reglementează relațiile interindividuale prin aprobarea / dezaprobarea mutuală. - Trăind alături și Împreună cu alte persoane, stabilind raporturi interpersonale, copilul descoperă imginea altora despre el Însuși; are ocazia să compare propria imagine cu imaginea altora despre sine. Pentru copil, grupul este un adevărat "semafor" care prin culoarea verde indică acordul
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și/sau competiție În clasa școlară Deși este larg răspândită opinia potrivit căreia climatul afectiv generat de cooperarea din colectivele de elevi contribuie hotărâtor la obținerea unor performanțe superioare, mediul școlar cunoaște , În general , o organizare competitivă. Competiția reprezintă rivalitatea mutuală sau "o luptă Între două sau mai multe persoane pentru atingerea unui scop indivizibil"1. Ea este o formă motivațională a afirmării de sine În care individul rivalizează cu ceilalți pentru dobândirea unei situații sociale sau a superiorității, iar cooperarea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
unei clase În 3 sau 4 echipe organizate cu grijă pe Întregul an, cu un responsabil care poate deveni "șef", este inacceptabilă; În opinia sa, fiecare elev poate să aparțină mai multor echipe În același timp, fiecare dintre ele servind mutual individul. Dacă nu pot fi fixe, nu pot fi nici omogene, deci microgrupurile sunt eterogene și modulabile atât În privința efectivului cât și În privința obiectivelor; ele se pot face și desface În funcție de proiectele vizate și realizate. În afara cooperarii Între
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
școlare. Cooperarea stimulează, În primul rând, interacțiunile dintre elevi, generând sentimente de acceptare și simpatie. Comunicarea dintre partenerii care cooperează este sinceră, onestă, fiecare membru având interes să transmită informațiile semnificative și cele mai relevante. Relațiile de cooperare dezvoltă sentimente mutuale de prietenie, Încredere reciprocă, dau naștere unui climat permisiv, lipsit de tensiuni În care chiar și elevii slabi contribuie la obținerea unor rezultate bune de către grup. Creșterea stimei de sine, a Încredereii În forțele proprii, oferă membrilor "grupurilor cooperative" satisfacție
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
încheie studiile medii, eu în pragul unei adolescențe care se manifesta fără dramatism aparent, dar acompaniată de interogațiile firești ale vârstei. Nu uit acele secvențe peripatetice, în care diferența de ani conta, fără să descurajeze totuși dialogul, dorința de cunoaștere mutuală. Ele justifică ceea ce autorul cărții numește undeva „dreptul la amintiri", ca „însușire specifică ființei umane de a tezauriza în portofoliul său mnemic evenimente, fapte, întâmplări, trăiri afective, chipuri de ființe dragi, locuri". Sunt elemente ce se regăsesc din plin și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
naturale sau construite, controlul resurselor mai apropiate sau mai îndepărtate, sprijinul unei puteri politice ea însăși susținută de bogăția concentrată a acestor elemente, unele abstracte, altele foarte concrete, cum ar fi drumuri, servicii, amenajări, toate formînd un sistem și întreținîndu-se mutual. Acest sistem ce-și potențiali zează fiecare element, duce la acumularea graduală de putere economică, pe care o măsoară și o canalizează. Un astfel de sistem este totuși fragil. Evenimente majore îl pot ruina, schimbarea fluxurilor îl pot conturna, o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
bulversări profunde, fiind adevărați revoluționari ai spiritului uman, care au adus răspunsuri inedite față cu plafonarea sistemelor arhaice de gîndire, propunînd noi raporturi cu transcendența, cu cosmosul, cu societatea, cu existența, cu viața și moartea etc. Învățăturile lor se împrumută mutual, generînd multiple evoluții, deschizînd noi orizonturi. Este aproximativ aceeași perioadă în care grecii i-au dat pe Pitagora și Platon, iar evreii o pleiadă de profeți, căreia unii îi spun "perioada axială". Revenind la asiatici, învățătura lor a rămas vie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Quantitative Easing (în SUA, Marea Britanie și Japonia), sau Long Term Refinancing Operations (în zona Euro), intervenții pe piața valutară (Elveția), sau împrumuturi consistente. Astfel, piața a repornit mecanismele sale, mai ales cea a instrumentelor cu venit fix la început. Fondurile mutuale, cele de pensii, asiguratorii au început să obțină și ei randamente minime, dar neîncrederea, incertitudinea și volatilitatea piețelor sunt încă amenințătoare pe termen mediu și lung. Cele mai afectate sunt tot economiile emergente. Mai ales după ultimele evenimente geopolitice, asistăm
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
excelentă pentru a crea o economie și o societate globale și deschise. Dar această ocazie va fi fructificată numai dacă oportunitățile fără precedent ce se creează acum pentru creșterea bunăstării vor fi combinate cu o "puternică bază etică și responsabilitate mutuală pentru a preveni excluderea unor țări sau a unor indivizi" (p.14). Secolul al XXI-lea va fi dominat de idealuri pragmatice și nu de dogme ideologice, crede Tony Blair. La fel și prietenul său Bill Clinton, ambii ținînd acum
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Francisco, 1989. 29. Sébastien Roché, Le sentiment d’insecurité, PUF, Paris, 1993. Vezi și Jean de Maillard, Le marché fait sa loi, Fayard, Paris, 2001. 30. În 2004, Franța număra circa 12 milioane de voluntari. Cât despre nivelurile de încredere mutuală, ele variază de la o țară la alta. Legătura dintre un înalt nivel al vieții și un înalt nivel al încrederii interindividuale este probabilă. Ronald Inglehart, La transition culturelle, Economica, Paris, 1993, pp. 39-47. 21. Referitor la aceste probleme, cititorul poate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
relații bazate pe comunicare, sprijin reciproc și prietenie. Condiția fundamentală în procesele de dezvoltare comunitară o reprezintă „efortul comunitar” (Zamfir, E., 2000, pp. 17-18). Acesta presupune mobilizarea resurselor comunitare pentru rezolvarea problemelor proprii. Cum rețelele sociale sunt cadre ale ajutorului mutual și ale comunicării între indivizi și grupuri, activarea lor capătă un rol foarte important în acest proces. Dacă individul știe cine și cum poate să-l ajute într-o anumită problemă, dacă este conștient că are pe cine să se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
se pune pe capacitatea de analiză și discriminare, pe spiritul critic și reflexiv, pe puterea de a argumenta alegerea făcută. În acest context, elevii și profesorii se stimulează reciproc, creând un mediu de încredere și responsabilitate, de empatie și înțelegere mutuală, de schimb cognitiv și nu numai. În mod succint, particularitățile expuse mai sus pot fi sintetizate în tabloul prezentat la pagina 150. Integrarea portofoliului digital printre formulele de realizare a predării-învățării-evaluării ridică o serie de întrebări legate de creativitatea elevilor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
lucru este descris în următorul capitol. Relația terapeutică Cercetările arată că unul din cei mai influenți factori în rezultatul psihoterapiei este relația dintre terapeut și pacient (Bergin și Lambert, 1978, Luborsky, Crits-Cristoph, Alexander, Margolis și Cohen, 1983, Clarkson, 1998Ă. Afecțiunea mutuală și etică dintre terapeut și pacient este unul din cei mai puternici factori psihoterapeutici care afectează schimbarea. Este important de recunoscut faptul că terapeuții nu își pot ajuta, ci influența pacienții; uneori pacienții se însănătoșesc pentru că doresc să facă plăcere
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
lasă ochii să se deschidă, având încredere în mintea ta inconștientă pentru a găsi nivelul adecvat al transei pentru accesarea acelor experiențe sexuale pozitive anterioare... și te vezi la un moment viitor utilizând acele resurse sexuale pentru o relație sexuală mutual satisfăcătoare cu soția ta. Ședința 2 Așa cum s-a discutat anterior, semnalizarea ideomotorie este o abordare prin utilizare care este în mod particular utilă pentru descoperirea evenimentelor traumatice reprimate și a sentimentelor de distres asociate, legate de problemele actuale psihologice
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
tratative pașnice, psihologii și sociologii sunt cei mai capabili să schimbe și să influențeze în manieră pozitivă conduite, atitudini individuale, decizii. Chiar dacă epoca „Războiului Rece” s-a încheiat și marile puteri percep prezentul ca o destindere, ca o relaxare necesară mutuală, asistăm la apariția unor forme noi și sofisticate de înțelegere a democrației, a sistemelor și normelor de raportare în relațiile dintre state. În același sens, sunt descrise influențe care duc până la degenerarea în războaie a conflictelor datorate decodificării nenuanțate a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
oferită adesea de către supervizor”, „supervizorul este expert și știe cel mai bine ceea ce este de făcut”; atributele supervizării care ghidează: „supervizatul și supervizorul lucrează împreună la definirea sarcinilor”, „supervizatul este mai independent”, „rol de ghidare al supervizorului”, „activarea supervizatului”, „responsabilitate mutuală pentru dezvoltarea proiectului”, „supervizatul se automotivează”, „relația este mai puțin formală”; supervizarea orientată spre sarcină are următoarele atribute: „acumularea de cunoștințe și abilități”, „centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
centrarea spre rezultate”, „supervizorul definește sarcinile”, „constrângerile de timp sunt importante”, „relații mai impersonale” și „recompense extrinseci”. stilul de supervizor orientat spre persoană are atribute ca: „aspirația ca supervizatul să devină expert”, „încurajarea supervizatului să se schimbe, să evolueze”, „sarcini mutual agreate”, „inițierea în comun a graficului de activități”, „relații mai personale”, „motivații intrinseci”. Matricea de analiză a tipurilor de supervizare (obiectivele studiului) Efectele supervizării se pot exprima în termeni de acumulare a cunoștințelor și deprinderilor supervizaților pentru implementarea proiectelor. Avem
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
moraliștii au denumit «binele» în opoziție cu «datoria» pură, binele fiind un ideal mai spontan al conștiinței și mai mult atrăgător decât coercitiv. Fără îndoială, relațiile între copil și părinții săi nu sunt numai raporturi de constrângere. Există o afecțiune mutuală spontană care îl împinge pe copil, de la vârsta cea mai fragedă, la acte de generozitate și chiar de sacrificiu, la demonstrații emoționale, care nu îi sunt în nici un caz prescrise. Fără îndoială, ne aflăm aici în fața punctului de plecare a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a autonomiei” sau „primatul egalității de autoritate”. Copilul nu mai acceptă acum, cu aceeași docilitate, sancțiunile expiatoare (care pot șterge, ispăși o greșeală); singurele sancțiuni care sunt considerate într-adevăr legitime sunt cele care decurg din reciprocitate (dintr-un raport mutual, de influențare reciprocă, care angajează, în egală măsură, ambele părți). Gândirea morală teoretică a copilului ascultă, acum, de principiile rezultate din respectul mutual („morala interiorității și a responsabilității subiective” — J. Piaget). Într-adevăr, în această etapă copilul face un salt
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
singurele sancțiuni care sunt considerate într-adevăr legitime sunt cele care decurg din reciprocitate (dintr-un raport mutual, de influențare reciprocă, care angajează, în egală măsură, ambele părți). Gândirea morală teoretică a copilului ascultă, acum, de principiile rezultate din respectul mutual („morala interiorității și a responsabilității subiective” — J. Piaget). Într-adevăr, în această etapă copilul face un salt de la gândirea egocentrică a copiilor mici — o gândire foarte puțin înclinată spre introspecție și care se interesează mai mult de rezultate, decât de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceste considerații de ordin general cu privire la etapele evoluției morale a copilului, stabilite de J. Piaget, putem spune că pe măsură ce copilul crește, supunerea conștiinței sale față de conștiința adultului i se pare mai puțin justificată (îndreptățită), respectul unilateral tinzând spontan spre respectul mutual și spre raportul de cooperare, care constituie echilibrul moral. Deși autoritatea adultă reprezintă un moment necesar în evoluția morală a copilului, ea nu este, totuși, suficientă pentru a forma la copil simțul justiției, al dreptății. Aceasta se dezvoltă numai pe
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]