2,210 matches
-
limba și literatura română, a funcționat ca profesor la Școala generală Miroslava, lângă Iași. Apoi, a lucrat ca bibliotecar la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1967). După absolvirea facultății, a fost redactor la Radio Iași (1967-1970), redactor la Editura Junimea (1970-1973), secretar literar la Teatrul Luceafărul (1973-1979), secretar literar - ARIA, filiala Iași (1979-1983), inspector la Centrul de îndrumare a creației populare (1983-1989), muzeograf la Complexul muzeal (1989-1990), muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000), din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000). După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica; Amfiteatrul, Dacia Literară
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Centru. Proiectul are ca obiectiv reabilitarea unor spații și dotarea cu echipamente în vederea realizării de acțiuni în comun cu partenerii din Republica Moldova pe probleme comune în domeniul protecției mediului. * „Dezvoltarea turismului transfrontalier în Pădurea Gârboavele”, parteneri Consiliul Județului Galați, Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați și Consiliul Raional Cahul. Proiectul desfășurat în anul 2007 urmărea reabilitarea habitatelor animalelor din Grădina Zoologică Pădurea Gârboavele la standarde europene și promovarea turismului transfrontalier la granița dintre România și Republica Moldova. * „Sănătate fără frontiere”, implementat de
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
viza dezvoltarea turismului cultural în regiunea de frontieră Galați - Cahul prin înființarea unui Muzeu etno - cultural în zona de agrement Pădurea Gârboavele. Perioada de implementare a fost 2006-2008. Proiecte propuse spre finanțare în cadrul Programului de Vecinătate România - Republica Moldova. * „Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați - obiectiv turistic transfrontalier” - Aplicant: Consiliul județean Galați; Parteneri: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați, Centrul Info Media Cahul. Proiectul urmărește dezvoltarea turismului transfrontalier și realizarea de schimburi de specialiști în domeniul astronomiei, botanicii, precum și
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
cultural în zona de agrement Pădurea Gârboavele. Perioada de implementare a fost 2006-2008. Proiecte propuse spre finanțare în cadrul Programului de Vecinătate România - Republica Moldova. * „Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați - obiectiv turistic transfrontalier” - Aplicant: Consiliul județean Galați; Parteneri: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați, Centrul Info Media Cahul. Proiectul urmărește dezvoltarea turismului transfrontalier și realizarea de schimburi de specialiști în domeniul astronomiei, botanicii, precum și dotarea cu echipamente ale observatorului și planetarului existent la Complexul Muzeal. * „Reabilitarea DJ 242 E
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
județean Galați; Parteneri: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați, Centrul Info Media Cahul. Proiectul urmărește dezvoltarea turismului transfrontalier și realizarea de schimburi de specialiști în domeniul astronomiei, botanicii, precum și dotarea cu echipamente ale observatorului și planetarului existent la Complexul Muzeal. * „Reabilitarea DJ 242 E, Oancea - Roșcani, km 0+00010+950” Inițiat de Consiliul Județean Galați, are ca obiectiv reabilitarea secțiunii de drum județean ce face legătura între satele Roșcani și Băneasa (județul Galați) cu Vama Oancea (România) și Cahul (Republica Moldova
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
instituție În continuă reinventare, căreia ne este din ce În ce mai dificil să Îi definim limitele și mai cu seamă esența. El Își asumă astăzi o sumă de roluri noi, adesea intersectate și contradictorii, conturând astfel o zonă conflictuală și Între esența instituției muzeale și formula sa actuală, o zonă pe atât de plină de Întrebări pe cât de fertilă pentru proiectul de arhitectură. Lucrarea Își propune să prezinte trăsăturile definitorii ale muzeului de artă contemporană, urmărind să identifice aspectele sale paradoxale În raport cu rolul și
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
de fertilă pentru proiectul de arhitectură. Lucrarea Își propune să prezinte trăsăturile definitorii ale muzeului de artă contemporană, urmărind să identifice aspectele sale paradoxale În raport cu rolul și misiunea tradițională a muzeului. În consecință, argumentarea va Începe prin reevaluarea structurii instituției muzeale, de la momentul genezei și urmărindu-i definirea și, totodată, devenirea În timp. Se poate spune că muzeul În accepțiunea actuală, ca instituție deschisă publicului larg, se naște odată cu deschiderea Muzeului Luvru, În 1793. Numit la momentul respectiv și „Muzeul Revoluționar
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
de a constitui un loc al tuturor timpurilor, care este el Însuși În afara timpului, o heterotopie: (muzeele sunt) „niște heterotopii În care timpul nu Încetează să se adune și să se cațere În vârful lui Însuși― (Foucault 1994: 759). Experienței muzeale nu i-a lipsit nicicând o anume dimensiune care Îl apropie de sacru. Relația contemplativă spectator-obiect, atmosfera solemnă, vizitatorul-pelerin În așteptarea miracolului apariției, obiectele muzeale Înălțate pe piedestale, sub sticlă, Îndepărtate cu grijă de contaminarea profanului - precum icoanele Întro biserică
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
să se adune și să se cațere În vârful lui Însuși― (Foucault 1994: 759). Experienței muzeale nu i-a lipsit nicicând o anume dimensiune care Îl apropie de sacru. Relația contemplativă spectator-obiect, atmosfera solemnă, vizitatorul-pelerin În așteptarea miracolului apariției, obiectele muzeale Înălțate pe piedestale, sub sticlă, Îndepărtate cu grijă de contaminarea profanului - precum icoanele Întro biserică - au Îmbrăcat spațiul muzeal Într-o aură prețioasă, Încărcată de valențe sacre; omul Începe să se apropie de artă cu speranța de a se hrăni
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
lipsit nicicând o anume dimensiune care Îl apropie de sacru. Relația contemplativă spectator-obiect, atmosfera solemnă, vizitatorul-pelerin În așteptarea miracolului apariției, obiectele muzeale Înălțate pe piedestale, sub sticlă, Îndepărtate cu grijă de contaminarea profanului - precum icoanele Întro biserică - au Îmbrăcat spațiul muzeal Într-o aură prețioasă, Încărcată de valențe sacre; omul Începe să se apropie de artă cu speranța de a se hrăni spiritual. Aceasta merge În paralel cu valorizarea artei, a obiectului de artă și a artistului, cu recunoașterea prestigiului lor
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
În procesul morții... muzeul și mausoleul sunt conectate mai mult decât prin asociere fonetică. Muzeele sunt precum o familie sepulcrală a operelor de artă.― (Adorno 1967: 175) El aduce În discuție chiar conotația funerară a obiectelor intrate sub tutela instituției muzeale, despre care ne vorbește și Gadamer: „Muzeul detașează Întreaga artă de conexiunile sale cu viața.― (Gadamer 2004: 131) Și Maurice Merleau-Ponty o subliniază În «Le langage indirect et les voix du silence»: „Câteodată realizăm că aceste lucrări nu au fost
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
artiștilor În viață, dar acest aspect nu poate rămâne În afara chestiunii, mult mai dilematice, a transformării artei de-a lungul secolului al XX-lea. Nu este atât vorba de ideea de a expune operele artiștilor În viață Într-o instituție muzeală, care nu este nouă. Ea nu aparține nicidecum momentului actual, deși nu este de neglijat faptul că noi suntem martorii proliferării acestor muzee. Un muzeu dedicat artei contemporane a existat chiar de la Începutul secolului al XIX-lea, când, În Paris
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
devenit un mecanism complex, aparținând vieții științifice și culturale, cu un statut și program În permanentă redefinire. Putem vorbi chiar despre o veritabilă mutație a muzeului contemporan ca urmare a modificărilor În relația public-exponat sau relația spațiu muzealambient, În spațiul muzeal În sine, În modul de percepere a exponatelor și În creșterea numărului de obiecte cu statut muzeal. Folosindu-ne de cuvintele lui Stephen Weil, am putea sintetiza această transformare a muzeului „de la a fi despre ceva la a fi pentru
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
Putem vorbi chiar despre o veritabilă mutație a muzeului contemporan ca urmare a modificărilor În relația public-exponat sau relația spațiu muzealambient, În spațiul muzeal În sine, În modul de percepere a exponatelor și În creșterea numărului de obiecte cu statut muzeal. Folosindu-ne de cuvintele lui Stephen Weil, am putea sintetiza această transformare a muzeului „de la a fi despre ceva la a fi pentru cineva―3. Unul dintre răspunsurile la surprinzătoarea creștere a numărului de muzee din ultimii treizeci de ani
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
spectator spectatori și, În consecință, muzeul capăta o nouă valență - cea de condensator social 4. Putem vorbi despre muzeul-forum, ca metaforă a acestei noi calități a muzeului contemporan - un loc de confruntare, experimentare și dezbatere. Și categoria obiectelor cu statut muzeal s-a extins, s-a diversificat, cu repercusiuni asupra organizării spațiale și funcționale a muzeului. Nunumai muzeul, ci și organizarea sa spațială, design-ul de expoziție devin opere de artă În sine. „Întreaga mașinărie industrială a lumii a fost estetizată
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
cu formula actuală a muzeului: centrele culturale și veritabile spații-hibrid: muzeu, bibliotecă și sală de spectacol, În aceeași instituție. Mai departe, ne propunem să identificăm câteva aspecte paradoxale ale muzeului de artă contemporană, trăsături care contrazic formula inițială a instituției muzeale. Astfel, din perspectiva spațiului ca loc de expunere, adăpost, pentru artă, survin modificări majore, din care le amintim pe cele mai relevante din perspectiva acestui studiu. În primul rând, spațiul muzeului contemporan urmărește să se transforme din depozitul static de
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
și flexibile ale unui program aflat În continuă transformare: de la depozitul pasiv de obiecte, la un workshop vibrant, un loc activ și animat de producția culturală, o instituție care se dezinstituționalizează din ce În ce mai mult. Și raportul spectator exponat se transformă, experiența muzeală se reinventează, făcând apel la receptivitate, la contactul cu obiectul expus, prin convocarea și interacțiunea mai multor simțuri - nu doar vizual, ci și auditiv, tactil etc. Dacă stăpânim o metodologie a modulului de expunere a obiectelor de artă În muzee
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
multe cazuri, se schimbă și atmosfera În care sunt expuse; de exemplu, muzeul luminos al expozițiilor de sculptură sau cel al luminii controlate, În cazul picturii, devine astăzi un muzeu al Întunericului, necesar artei video. „Tradiționala lumină dispare iar spațiul muzeal se Întunecă și transportă privitorul Într-o transă plină de anxietate. Devine un loc al straniului, al aberantului, al de neînțelesului - un cabinet de curiozități contemporan.― (Groys 2007: 87) Chiar și atmosfera solemnă și contemplativă a muzeului tradițional, cu liniștea
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
artă contemporană funcționează. Și funcționează bine. Nune rămâne decât să-i redefinim misiunea, rolul, esența, poate altfel decât reinterpretând muzeul tradițional. Sau, poate, să ne Întrebăm dacă această capsulă care face prizonier timpul contemporaneității noastre mai este saunu o instituție muzeală...
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
3) Există și alte rezultate În acest sens, În urma evaluării făcute de Research Centre for Museums and Galleries (Centrul de Cercetare pentru Muzee și Galerii), unde Cartwright Hall a fost un tip de experiment privind posibilitățile de apropiere a cadrului muzeal de către copii. Anim8ted a constiuit un parteneriat Între National Museum of Photography, Film and Television (Muzeul Național de Fotografie, Film și Televiziune), Cartwright Hall din Bradford și Castle Museum din York, având ca scop explorarea potențialului animației de a deveni
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
Carp o operă era sau o capo d’operă sau o nulitate, mijlocie nu exista; ori Shakespeare sau La Fontaine, ori neantul”. Vorbind de Iacob Negruzzi, secretarul perpetuu al Junimii, Z. Ornea spune că a fost un fel de „conservator muzeal”, creându-se astfel „tradiția sacră a Junimii”. George Călinescu spune că „...rar scriitor mai dezinteresat, mai în stare de a se bucura de geniul altora și de a se eclipsa în fața lor. El iubește Junimea cu ardoare discretă ca o
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
orașului, cu turnuri și arcade, cupole și statui, care "tulbură spiritul ca și Westminsterul, atât de mare este mirajul local" (G. Călinescu). Un palat într-un oraș care-și trăiește afectiv însăși istoria, însăși cultura, un palat care găzduiește Complexul Muzeal, unul dintre cele mai mari din țară. Până acum cinci-șase ani în urmă funcționa aici și Biblioteca "Gh. Asachi", cu circa 700.000 de volume, rămasă azi fără construcție proprie, grație "atenției" edililor Cetății. Pentru mine biblioteca aceasta are o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
spre iarnă, se apropia miezul nopții, îl conduceam pe DON CAESAR spre Casa "Junimii" de la Pogor, la căsuța noastră pentru oaspeți. Avea o cameră rezervată (odaia nr.2, cu vedere princiară spre parcul cu statui, mierle, iarbă pașoptistă). Instituția noastră muzeală se afla în ample lucrări de restaurare. Cimitirul fusese strămutat creștinește. Un șanț enorm, adânc și umed (fulguia bacovian) ne flanca urcarea pe aleea muzeului. Veneam de la o seară culturală densă, dialogată... Întunericul căii de acces îl făcuse pe Don
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
scos la iveală unele, pe care, poate, ai putea mata să le folosești, În partea ce-ți revine (Activitatea germanistă), de aceea le trimit aici anexate. Îmi pare rău că În presa din Capitală nu se vorbește Încă de Secția muzeală Galeria oamenilor de seamă din Flt.; dar, În schimb, citesc de câte o acțiune culturală de locală importanță, aproape zilnic În ziarele bucureștene. De ce nu difuzați? Trimiteți dări de seamă la redacțiile foilor din Capitală și sunt sigur, că se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]