2,234 matches
-
cele 18 instituții sanitare bucureștene: Spitalul Panduri, Spitalul Iubirea de Oameni, Maternitatea Caritas, Sanatoriu Dr. Jovin ș.a. care sunt naționalizate. Odată cu actul naționalizării Societatea de Salvare devine Stația de Salvare a Municipiului București. La Capitolul III al Decretului, în procedura naționalizării, se mai prevede (art. 8) că Ministerul Sănătății va numi directori sau administratori care vor lua în primire conducerea instituțiilor naționalizate, pe baza inventarelor de la proprietarii sau reprezentanții ori împuterniciții acestora. Noii directori și administratori, vor exercita toate atribuțiile vechilor
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
listă cu persoane ce se aflau în plată la Salvare și care vor fi retribuite de minister începând cu 1 noiembrie 1948: Dan Maltopol, administrator, Victoria Manolescu, femeie de serviciu, Ștefanovici Alexandru, contabil. Și spitalele Eforiei, prin efectul actului de naționalizare, trec în administrarea statului, ca și toate instituțiile sanitare ale Asigurărilor Sociale. Ca urmare a acestui Decret, Spitalul de Chirurgie Floreasca, trece în subordinea Ministerului Sănătății, schimbându-și denumirea - Spitalul de stat nr. 4, I. C. Frimu, fiind schimbat și directorul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spital a fost întotdeauna de uzină cu foc continuu” [5]. În ceea ce privește „Institutul de Chirurgie” Polizu, de unde a plecat, cu clinica sa, în 1943, prof. dr. Traian Nasta, nu mai este menținut după 1944 ca spital cu profil de chirurgie. Odată cu naționalizarea și reorganizarea unor spitale, în 1949, este reprofilat ca spital de Obstetrică și Ginecologie, devenind cunoscuta și prestigioasa Maternitate Polizu. Din septembrie 1949, învățământul superior medical trece în subordinea Ministerului Sănătății. Redăm din documentele cercetate, primul stat de plată pe
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
personal medical, în problemele de urgență. Ele trebuie să stabilească conduita de urmat, tehnica operatorie cea mai bună pe care să o adopte chirurgul de la spitalul teritorial. STAȚIA DE SALVARE Așa cum am arătat mai înainte, Societatea de Salvare, devine, în urma naționalizării, Stația de Salvare a Municipiului București. La preluare, ca bază materială mai existau două autoambulanțe uzate, iar Primăria Capitalei a mai oferit alte două automobile uzate. Este numit director dr. Davidescu, iar în 1952, dr. Leon Ioan, medic specialist boli
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
făcea din Iugoslavia o țară „socialistă”. Considerați inamici ai noului regim, colaboraționiștii reali sau numai declarați au fost condamnați de multe ori la pedeapsa cu moartea, bunurile fiindu-le confiscate de stat. La sfârșitul anului 1946 a fost adoptată legea naționalizării și tot după modelul sovietic a intrat în vigoare primul plan cincinal pentru intervalul 1947 - 1951. La sate, planul prevedea o evoluție a agriculturii pe baza formelor asociative de tipul colhozurilor din U.R.S.S. În plan politic, încă din 1946
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de altă parte se arată că în interiorul partidului domnește „un regim birocratic și dictatorial”, orice încercare de critică fiind eliminată „prin mijloace de represiune teroristă.” Ei încearcă să-și mascheze greșelile prin „declarații și măsuri stângiste”, decizând „în mare grabă” naționalizarea micii industrii și a micului comerț, anunțându-și intenția de „nimicire a chiaburimii că clasa” și de a lichidă cât mai repede posibil orice formă de „exploatare a omului de către om”. Refuzul conducerii iugoslave de a lua parte la reuniunea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
federație de tipul Uniunii Sovietice l-au nemulțumit cumplit pe Stalin, obligându-l să-și schimbe orientarea către o cale proprie, grăbind excluderea țării sale din Cominform. Sperând să reintre în grațiile Kremlinului, conducerea iugoslavă și-a sporit eforturile, încheind naționalizarea și grăbind colectivizarea agriculturii, aducând din nefericire țară în preajma colapsului economic. Abia acum, dându-și seama de consecințe, începe cu adevarat aplicarea unor noi politici economice, în paralel cu epurările din partid, armata și administrație. Un număr mare de „cominterniști
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cu Apusul cât și cu Răsăritul. Până la urmă au fost nevoiti sa recunoasca existența unor „simple împrumuturi” în băncile americane. O dovadă a eșecului unui asemenea tip de propagandă este adoptarea „Legii sfaturilor muncitorești din întreprinderi”, votată recent. Ca urmare naționalizarea se abroga, întreprinderile trecând în „administrarea colectivelor de muncă, conduse de agenți ai clicii lui Tito”. Toate acestea ar semăna izbitor cu politica lui Mussolini, care în scopuri demagogice îi atrăgea pe muncitori prin intermediul corporațiilor în activitățile de conducere. Făcând
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
domnește la nivelul locuitorilor „de dincolo”. Într-o anumită doză de măsură lucrurile erau reale, motiv pentru care articolele din publicațiile Gorjului purtau un aer de credibilitate. În altă ordine de idei, si la români lucrurile se prezentau oarecum similar. Naționalizarea, colectivizarea, proletcultismul, arestările pe motive politice, luptele intestine din partidul unic, deportările, procesele erau fenomene proprii sistemului stalinist din țara noastră. Propagandă autorităților comuniste urmărea să mascheze slăbiciunile regimului prin prezentarea în forme extrem de negative a situației economico sociale din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nesimțite, Iugoslavia s-ar fi transformat întro „colonie și baza de atac a imperialiștilor americano-englezi”, transferând economia pe mâini străine, ceea ce automat implică adaptarea legislației la noile realități. Prin prevederile sale, noul document fundamental ar lichidă deja efectuatul act al naționalizării, de inspirație sovietică. Cu titlu de exemplu, minele din regiunile Bor și Mejițe ar fi ajuns la americani, ca și producția de automobile și derivate chimice. În Parlament „în locul aleșilor națiunii se află călâii fasciști”, s-au pierdut drepturile la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
unor fricțiuni în PNL. Al. Constantinescu, fost președinte al Consiliului de administrație al băncii Blank (cu capital străin), Istrate Micescu, Toma Stelian și C. Zigre au manifestat opinii diferite de poziția oficială a partidului în problema politicii economice și a naționalizării subsolului 76. Remanierea guvernamentală din toamna anului 1923 a determinat nemulțumirea lui Arthur Văitoianu, transferat la Ministerul Comunicațiilor, mai puțin important decât Ministerul de Interne din care pleca, precum și înlocuirea lui Constantin Banu de la conducerea Ministerului Cultelor și Artelor cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
debușeuri externe pentru produsele agricole. Pentru ca România să obțină o mai mare încredere din partea partenerilor străini, PNL-Gheorghe Brătianu aprecia că era necesară întărirea efectivă a apărării naționale. În decembrie 1933, Manifestul către țară al Partidului Național-Liberal280 anunța două obiective noi: "naționalizarea orașelor și a ținuturilor de la graniță" și "lichidarea pasivului în ordinea politică și în cea economică". Soluțiile propuse pentru realizarea primului obiectiv vizau colonizarea românilor care trăiau în afara granițelor, în zonele aflate la granițele țării, sau în orașele românești cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a independenței României și realizarea pe toate tărâmurile a ideii de stat național și unitar" reprezenta, în continuare, obiectivul major al georgiștilor. Se adăugau soluții adaptate momentului istoric, introduse în programul partidului abia după 1933: "o politică de apărare etnică, naționalizarea orașelor și a ținuturilor de graniță, prin colonizarea cu români, [...] de peste hotare [...], stabilirea principiului proporționalității de administrație în întreprinderi, spre a asigura românilor întâietatea ce li se cuvine"285. În domeniul politicii de stat, noul program al partidului preconiza respectarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de astfel de concesiuni. Cum existau terenuri care fuseseră valorificate de proprietari, deși conțineau zăcăminte miniere, fiind astfel exceptate de la prevederea Constituției, conform căreia "zăcămintele miniere, precum și bogățiile de orice natură ale subsolului sunt proprietatea statului", deputatul georgist susținea necesitatea naționalizării tuturor factorilor de energie, inclusiv a petrolului 490. În martie 1934, guvernul aducea în discuția Parlamentului, proiectul de lege pentru modificarea contribuțiilor directe și pentru înființarea impozitului pe venitul global. Acesta introducea reguli noi pentru stabilirea impozitelor, pe baza cărora
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale țării și orașele, după Marea Unire. În fața acestora, apreciau georgiștii, tinerii români cereau zadarnic dreptul la muncă și la viață. Soluțiile propuse de georgiști pentru rezolvarea acestei probleme vizau: * colonizarea cu ajutorul statului a românilor rămași peste hotare, în scopul naționalizării orașelor și a ținuturilor de graniță; * asigurarea întâietății românilor în slujbe și în intreprinderi, cu o grijă deosebită pentru tineret; * menținerea unei proporții corespunzătoare numărului de credincioși de alte etnii, în ajutoarele destinate școlilor și bisericilor 685. Președintele PNL-Gheorghe Brătianu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
disponibilități lichide pot conta. Deponenții vor avea garanția absolută a depozitelor lor. Orice cămătărie va fi eliminată. Un imens balast juridic de procese interminabile va fi eliminat. Amestecul distructiv al finanței în industrie și comerț va înceta. O diriguire și naționalizare a industriei și comerțului vor fi realizate numai pe bază financiară, fără a împienta asupra proprietății. Concluzii Finanțele străine și străinătatea în genere nu ne pot ajuta nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere financiar, dimpotrivă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dreptul la muncă și la viață, nemaifiind niciun loc pentru ei pe pământul românesc. De aceea, noi voim să aducem în țară pe românii rămași peste hotare pentru ca împreună cu ei să îndeplinim, prin colonizare cu ajutorul statului, această poruncă a vremii: naționalizarea orașelor și a ținuturilor de la granițe. În același timp, respectând drepturile legal câștigate, noi știm că de azi înainte, trebuie asigurată, în slujbe și în intreprinderi, întâietatea ce se cuvine românilor în țara lor, o grijă deosebită pentru tineretul care
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
realizarea ei nu se poate înfăptui temeinic noul ideal național, pe care, înaintea altora l-am înscris pe steagurile noastre: dreptul românilor, de a fi stăpâni în țara lor; întâietatea ce li se cuvine în școli, în slujbe, în intreprinderi; naționalizarea orașelor și a ținuturilor de la graniță; pregătirea temeinică a tineretului român pentru comerț și industrie, la care trebuie să conlucreze, în primul rând, toate intreprinderile comerciale și industriale. Voim un echilibru sănătos al vieții economice: să înlăturăm asuprirea monopolurilor și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Drăghicescu, Evoluția ideilor liberale, București, 1921, p 29; În domeniul proprietății, liberalismul român a plecat da la ideea clasică a proprietății quiritare romane, sacră și inviolabilă, și a ajuns la formula proprietății funcțiune socială din care a ieșit expropierea și naționalizarea subsolului". I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, p. 151. 335 "...neoliberalismul recunoaște caracterul evolutiv al proprietății și, mai ales al proprietății individuale a capitalului. El nu se pune în funcție de o anumită formă a proprietății
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În sfârșit, socialismul municipal se confruntă cu regularitate cu multiplicarea tutelelor serviciilor tehnice ale statului (Drumuri și Poduri, Spațiu rural). Această frână pusă de către statul central dezvoltării serviciului public la scară municipală va reactualiza în rândul socialiștilor problema etatizării. Ideea naționalizării transporturilor, a aprovizionării și locuinței se afirmă cu atât mai mult cu cât municipalismul părea neputincios în aceste sectoare. Calea reformelor puse în act de către stat, idee apărată de mișcarea solidaristă, se impunea ca principiu de acțiune mai eficient decât
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
eforturilor de raționalizare economică. Ideea că progresul economic generează automat progres social era atât de evidentă, încât punea între paranteze orice reflecție asupra orientărilor calitative ale acestei determinări. Această viziune legitima extinderea câmpului intervențiilor statului asupra societății (planul Monnet și naționalizările), căutarea mijloacelor de acțiune privind dezvoltarea urbană. Luarea în considerare a problemelor acesteia a marcat apariția primei concepții despre modernizare. Ea integra din ce în ce mai mult dezvoltarea economică în dezvoltarea socială și culturală. Modernizarea căpăta astfel și o orientare politică, nu numai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
determină costul pe care o comunitate consimte să-l plătească pentru a beneficia de un serviciu. Apare așadar cu claritate necesitatea de a inventa noi forme de control politic asupra economiei. Ne putem imagina, în opoziție cu tradiția franceză a "naționalizării" întreprinderilor, activitatea strategică a creării unor organisme de reglare, care, fără a fi operatori, verifică dacă parteneriatul public-privat dintre întreprinderi și comunitățile locale se desfășoară conform dispozițiilor și în acord cu prioritățile naționale prezentate de către stat. În Marea Britanie, semnalează François
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ea dispune rareori de mijloace eficiente pentru a nu se lăsa prinsă în capcană de către operatori în aval, sau de către administrație în amonte"477. În această căutare a unei căi de mijloc între propensiunea statului de a-și extinde tutela (naționalizările) și riscul de a multiplica organismele parapolitice sau para-juridice, ceea ce ar avea ca primă consecință sustragerea unor decizii spinoase din dezbaterea democratică, proceduralizarea acțiunii publice vizează să facă din stat garantul dezvoltării relațiilor contractuale dintre administrațiile centrale și comunitățile locale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
renumit învățător din vremea copilăriei mele. Vasiliu Ieremia Ioan Ibănescu Primul învățător al satului Învățătorul meu de suflet (căpitan în armata română) Elena Ibănescu Învățătoarea, fiica primului învățător Ieremia V. și soția celui de-al doilea învățător Ibănescu I. După naționalizarea din 1948, școala a funcționat în conacul părăsit de boierul Aurel Popescu-Necșești, și apoi în fostul local al Primăriei Stâncășeni (prin desființarea comunei Stâncășeni și includerea satului în comuna Corodești). Abia în anul 1960, prin strădania față de autorități și supravegherea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de care nu mi am dat seama decât mai târziu. 1948 a fost anul reformelor fundamentale: reforma monetară care a ruinat populația de pe-o zi pe alta, prima expropriere a pământurilor marilor proprietari - colectivizarea proprietăților țărănești avea să urmeze -, naționalizarea industriei și a comerțului și începutul marilor procese intentate responsabililor politici ai vechiului regim. Împrejurul nostru, lumea era bântuită de groaza semănată de trupele sovietice în toată țara și până pe străzile Bucureștiului. Și totuși, în ciuda situației atât de grave, care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]