42,752 matches
-
a Academiei Române: "Eu nu pot concepe că o țară poate să însemneze ceva, oricît ar fi de mare puterea ei armată, dacă nu-și sporește pînă la extrem patrimoniul intelectual. Numai prin această contribuție adusă tezaurului cultural al omenirii, o națiune poate rămîne înscrisă, pentru totdeauna, în istoria civilizației". După atîtea declarații de principiu, încep, relativ curînd, să se vadă înfăptuirile. În mai 1933 se inaugurează "Ziua cărții", la care ține să participe și chiar să rostească un discurs. Era cel
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
să fie plătite într-un fel sau altul - și s-a plătit din plin cu întîrzierea reformei, cu susținerea economiei planificate, cu mituirea clientelei politice (care a costat cam 12 miliarde de dolari). Exact cît a costat înfometarea și prostirea națiunii între 1978-1989. Puterea de atunci a trimis jandarmii și minerii nu împotriva celor cîtorva zeci de desperados ("pegra" acad. Răzvan Teodorescu), ci împotriva tuturor celor care nu voiau să uite. Se părea, în 1996, că electoratul a avut un brusc
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
topul publicului cu Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali în regia francezului Charles Lee, amintind și de piesa lui Weiss, și de filmul lui Forman acidă satiră a spiritului gregar ce a permis proliferarea unei ideologii nefaste, fatală pentru multe națiuni. Intrinsecă operei de artă, universalitatea a fost încă o dată evidențiată de Lecția ionesciană într-o montare globalizantă semnată de Niky Wolcz, regia, Jun Maeda - decorul și Ulla Wolcz - costumele. Ambianța sugerează un palimpsest, iar desfășurarea provoacă o insolită retrospectivă a
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
republica noastră minieră, luminița de la capătul tunelului aduce tot mai mult cu o eclipsă, pruncii au prins a scînci în pîntecele mamelor lor, iar hîrjoana cu metroul a devenit o adevărată intimitate națională". Sau încă un antielogiu patriotic: "sîntem o națiune înceată cu înaltă/ putere de conservare. sîntem un popor vesel/ de sinucigași travestiți în pietoni. sîntem/ douăzeci și trei de milioane de patroni/ ai aceleiași morți indecente, ai aceleiași/ vieți indecente. hei, vatman, du-ne spre/ alte continente, spre alte
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
avizat publicarea compunerii puteau sesiza confuzia de clișee din mintea lui, dacă nu cumva elevul va fi copiat aceste fraze din chiar lecția "predată" de ei: "A fost acuzat de naționalism exagerat, deși naționalismul reprezintă plămânii prin care respiră o națiune. Cu toate că Eminescu nu învățase acea istorie a românilor care-i vorbea prin tunurile cetăților moldovenești, prin glasul numeroșilor eroi care au căzut la datorie în timp ce-și apărau țara, prin ploile de săgeți care acopereau cerul în grele lupte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
1944, scria: "Stalin n-a fost numai un produs de valoare superioară al revoluției. El a fost însuși organizatorul ei. Ba mai mult, el este energia nemaipomenită și întruchipătorul talentului extraordinar de organizare care a știut să utilizeze, în favorul națiunii sale, rezultatele revoluției. Revoluția rusă și grandoarea Uniunii Republicilor Socialiste nu se pot despărți nici un moment de personalitatea uriașă a lui Stalin." Se credea, naiv, atunci, că prin asemenea curtenii se va îmblînzi tiranul. Și astfel de elogii nu lipsesc
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
țările invitate de onoare ale Tîrgului de carte de la Frankfurt pe Main. Precizarea nu este tocmai întîmplătoare: Olanda, o țară mică, nu are o limbă de circulație internațională... Exemplul ei poate fi - în plan literar (și nu numai), încurajator pentru națiunile est și sud-est europene. Succesul de care se bucură literatura olandeză contemporană (nu numai în Germania) se datorează și unui foarte abil echilibru (instinctiv probabil) între particularismele naționale și suflul universal. Unul din literații ei, Harry Mulisch, spunea că Olanda
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
se poate constata, statistic vorbind, că se citește din ce în ce mai puțină beletristică. Cum vă explicați totuși că în aceste condiții cărțile dvs. se bucură de un așa mare succes? M.M.: Nu mă pricep deloc la statistică. Olanda este în continuare o națiune de cititori. Avem 15 milioane de locuitori, iar din romanul meu Virtuosul s-au vîndut pînă acum 130.000 de exemplare, ceea ce înseamnă, de astă dată statistic vorbind, o carte la 100 de locuitori, inclusiv sugari și bătrîni... Deci puteți
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
era de altfel de mai multă vreme și o sursă pentru comparații familiare: expresia a vorbi ca televizorul, folosită cu sensul "a vorbi de unul singur, a nu fi ascultat" circulă oral, dar e atestată uneori și în scrisul jurnalistic ("națiunea... a învățat să vorbească singură, ca televizorul" - EZ 2306, 2000, 12).
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
Vieru a scăpat cu zile din cumplitul accident rutier de ieri, 16 ianuarie 2009, accident întâmplat ori pus la cale, la câțiva kilometri de Chișinăul Basarabiei noastre cea de toate zăpezile...! Dă, Doamne, s-aud că Poetul de Serviciu al Națiunii Valahe a rămas în viață, c-a avut tărie să traverseze noaptea câlțoasă, gordiană, dintre 16 și 17, c-a avut putere să se smulgă din căngile Găii de Chișinău, ce mănâncă de-o vreme doar creiere, doar suflete de
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
de pe via Pământ Alfa-Centauri, a fost cuprinsă de somnul profund, că zadarnic încearcă s-o resusciteze prietena-i roșie, Gaia-Fotograf, angajată de președintele Cioară să supravegheze drumul dinamitat pe care duc de două milenii fotonii pașilor făcuți de-a noastră Națiune Pelasgă, adică, mai pre limba-ne primenită, de-acum, zisă și Națiune Valahă, spre re-Unire, între absolutele hotare ale Daciei reînviate-n anul 258, de Făt-Frumosul-strămoș, Regalian...! Timișoara, sâmbătă, 17 ianuarie 2009, h. 1:09*. * Poetul Grigore Vieru s-a
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
încearcă s-o resusciteze prietena-i roșie, Gaia-Fotograf, angajată de președintele Cioară să supravegheze drumul dinamitat pe care duc de două milenii fotonii pașilor făcuți de-a noastră Națiune Pelasgă, adică, mai pre limba-ne primenită, de-acum, zisă și Națiune Valahă, spre re-Unire, între absolutele hotare ale Daciei reînviate-n anul 258, de Făt-Frumosul-strămoș, Regalian...! Timișoara, sâmbătă, 17 ianuarie 2009, h. 1:09*. * Poetul Grigore Vieru s-a stins din viață în dimineața zilei de 18 ianuarie 2009, într un
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
sa, prea tîrziu. Vremurile se aspriseră mult și perioada interbelică se apropia de sfîrșit. Germania și Italia se pregăteau de război, garanțiile politice pentru noi ale Angliei și Franței nu mai însemnau nimic, Franța e, practic, ocupată de naziști, Liga Națiunilor dispăruse și, în 1940, din iunie pînă în august teribilele cesiuni teritoriale impuse României Mari, împuținează, teritorial și în populație, grav țara. Pentru toate e făcut vinovat regele Carol al II-lea și țara e în revoltă. Fără a avea
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
acestei boli rușinoase nici măcar cotidianul condus de unul dintre puținii editorialiști lucizi din țară, Cornel Nistorescu. Iar �Adevărul", prin pana lui Adrian Macarie, a transmis din Budapesta un reportaj jenant: văzând într-o banală întâlnire fotbalistică evenimentul decisiv pentru destinul națiunii, dl. Macarie a indus ideea că viața suporterilor români e în pericol și că ungurii skin-heads abia așteaptă să bea sânge de valah! S-a ajuns chiar la situația frizând patologicul ca ambasada României de la Budapesta să ceară protecția poliției
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
dinspre Occident cu doar două săptămâni în urmă pentru a-i vedea pe Schumacher, Hakkinen, Coulthard și ceilalți la Marele Premiu al Ungariei. Și veți vedea în ce criză i-am băgat pe unguri! Nu cred că în lumea asta națiunile trebuie să se topească de dragoste una față de alta. Din acest punct de vedere, sunt destul de puțin creștin. Ideea cu �iubește-l pe aproapele tău" suportă nenumărate nuanțe. Poți fi doar respectuos, doar prevenitor, doar politicos și, de ce nu, chiar
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
și a epocii cuceririi vestului? șamd. Toate aceste întrebări duc în capitolul Made in USA, la concluzii neașteptate, admirații sincere sau nostalgii fără leac, fascinație și dezaprobare sau reținere. Și la constatarea "fantasticei puteri de autoreglare" (Carmen Firan) de care națiunea americană a dat și dă în continuare dovadă. în periplul acesta social, economic, cultural, în general, plin de palpitul cald al amintirilor, ne ajută și fragmentele literare, în final creionîndu-se o Americă de la firul ierbii, dulce-amară, extraordinară, grozavă, teribilă, splendidă
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
împreună, presupune ca o condiție sine qua non epurația aparatului de stat de elementele naziste, eliminarea trădătorilor din serviciile presei și ale propagandei, îndepărtarea agenților germani din fruntea organizațiilor economice și industriale, eliberarea în general a tuturor forțelor vii ale națiunii de cătușele reacțiunii. Încrederea aliaților nu se poate păstra altfel". Și două zile mai tîrziu, cerea, în spiritul planului Maniu: " Fiecare domn care a îmbrăcat cămașa FRN-ului, cămașa verde sau cămașa antonesciană, cînd este luat din scurt are o
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
de pericolele care o primejduiesc. Și primejdia a venit la 6 martie 1945 prin instalarea guvernului comunist Petru Groza. O vreme, Dreptatea (ca și alte gazete ale opoziției democrate) e interzisă. Dar în vara lui 1946 miniștrii de Externe ai Națiunilor Unite, întruniți la Moscova, hotărăsc, printre altele, organizarea în România a unor alegeri libere, care, prin consultare electorală, să decidă cine va conduce țara. Șefii PNȚ și directorul Dreptății însuși știau prea bine, din experiență, ce înseamnă, la noi, de
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
înțelegere - e vorba în primul rând de ironia așa-zis istorică, esențială în literatura celei de-a treia Europe, obsesia autodefinirii-culturale și politice (un bun exemplu ar fi Europa natală al lui Czeslaw Milosz), dezavantajul de a fi fost ultimele națiuni formate pe continent, pe urmele unui imperiu germanic. De altfel, în Europa iluziilor apare și un articol despre Austria, din 1996, având ca subiect spectaculoasa creștere în alegeri a partidului lui Jörg Haider, F.P.Ö., căruia nu-i dădea prea
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
evreii și țiganii sub oblăduirea Academiei Române. În încropeala "Naționalistul", supervizată de vicepreședintele Senatului, Gh. Buzatu, locotenentul lui C.V. Tudor își șuieră crezul: " Cine luptă cu evreii luptă cu diavolul"! Din gîndirea lui Hogea mai reținem: "A cam venit vreme ca națiunile să se elibereze din lanțurile robiei iudaice, pînă nu e prea tîrziu"". Autorul articolului citează din această carte afirmații de inspirație neonazistă printre care: "în nici un caz nu putem accepta ideea că oamenii sînt egali de la natură" enumerînd printre valorile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
după cum spunea Ryszard Kapuscinski într-un interviu din "Der Spiegel", rezistența la mondializare este și ea un fenomen mondial și, deci, parte a mondializării. Deși beau coca-cola, ascultă rap și urmăresc seriale americane și telenovele, oamenii rămîn înrădăcinați în propria cultură; națiunile, chiar și cele mai sărace, sînt conștiente și mîndre de propria identitate și se tem să nu fie absorbite, dominate. Discuția a fost pasionantă. Referindu-se la recentele violențe de stradă ale anarhiștilor de stînga din timpul Reuniunii G8 de la
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
ce e românesc e depravat și înrăutățit și stricat... Un artist, un poet trebuie să iubească adevărul, frumosul și binele; el nu este și nu trebuie să ia elementele rele din societate și a le prezenta ca tipuri care înfățișează națiunea sa proprie, pe care cu intențiune o ponegrește și astfel o face de-și pierde iluziunea și speranța... Dl. Caragiale să învețe a respecta națiunea sa, iar nu să-și bată joc de ea". Nimic, așadar, de făcut cu oficialitatea
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
trebuie să ia elementele rele din societate și a le prezenta ca tipuri care înfățișează națiunea sa proprie, pe care cu intențiune o ponegrește și astfel o face de-și pierde iluziunea și speranța... Dl. Caragiale să învețe a respecta națiunea sa, iar nu să-și bată joc de ea". Nimic, așadar, de făcut cu oficialitatea politică, care-i lipise, la vedere, eticheta de antinațional. De aici, crede și dl Dan C. Mihăilescu, provine și diatriba antinațională din 1935, Ultimul ocupant
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
Cronicar 22 Două numere recente ale revistei 22 atrag îndeosebi atenția din maldărul de publicații estivale. Nr. 28 din 10-16 iulie conține, într-un supliment, textele prescurtate ale Colocviului Internațional organizat de NEC în aprilie pe tema Națiune și ideologie națională. E greu de rezumat un întreg colocviu la care au participat intelectuali de primă mînă, români și străini. Cronicarul recomandă celor care au scăpat din vedere numărul cu pricina să-l citească neapărat. Cîteva spicuiri se pot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
Cîteva spicuiri se pot face totuși în limitele spațiului de care dispunem. O absolut remarcabilă analiză, prin prisma ideii naționale a Constituției României și a dezbaterilor pe marginea ei din Constituantă (iulie 1990-decembrie 1991) întreprinde dl Cristian Preda. "Relația dintre națiune și Constituție - afirmă din capul locului autorul - este un aspect al tranziției românești. Pe urmele lui Daniel Barbu și Tom Gallagher, consideră că în România tranziția a fost în mult mai mare măsură legată de trecutul național decît de prezentul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]