2,620 matches
-
bună, atât la nivelul acoperișului cât și al bazei. Peretele de nord al naosului a suferit cel mai mult din urma infiltrațiilor, pictura fiind cea mai distrusă aici. În 1968, s-au tăiat ferestre, în peretele ce desparte pronaosul de naos, care au tăiat evident și stratul de pictură.
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
centrul satului. Hramul bisericii este Cuvioasa Parascheva, așa cum rezultă dintr-un vechi hrisov descoperit în 1980, în mod eronat apare în unele documente hramul Sf. Nicolae. Stilul este cel al vechilor biserici din Ardeal, planul este de formă dreptunghiulară pentru naos și pronaos, iar absida altarului este retrasă, de forma poligonală, cu patru laturi. Decorul sculptat este deosebit de interesant. Un element îl constituie aripile cu pene descrescânde tăiate din trei grinzi. Numărul colților este de 8-9 la pronaos și 12 la
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
este de 8-9 la pronaos și 12 la altar, ceea ce produce un efect de înălțare deosebit. Motive de crestături înfrumusețează concolele stâlpilor din pridvor, dar locul de concentrare al decorului sculptat îl constituie cadrul ușilor de intrare în tindă și naos. Motivele sculptate, rozete, dinți, frânghia împletită și reliefată într-un șanț în înălțimea usciorului sau ocolind cadrul ușii, motivul ornamental al crucii... fac parte din fondul de sculptură în lemn al poporului român”. Între naos și pronaos exista un perete
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
de intrare în tindă și naos. Motivele sculptate, rozete, dinți, frânghia împletită și reliefată într-un șanț în înălțimea usciorului sau ocolind cadrul ușii, motivul ornamental al crucii... fac parte din fondul de sculptură în lemn al poporului român”. Între naos și pronaos exista un perete astfel încât femeile puteau doar să audă slujba nu să și vadă. Când acest perete a fost tăiat, probabil în timpul păstoririi episcopului Vasile Moga, a dispărut inscripția referitoare la anul construcției bisericii, 1730, care se afla
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
exista un perete astfel încât femeile puteau doar să audă slujba nu să și vadă. Când acest perete a fost tăiat, probabil în timpul păstoririi episcopului Vasile Moga, a dispărut inscripția referitoare la anul construcției bisericii, 1730, care se afla deasupra ușii naosului. ”Monumentul a fost ridicat conform datelor săpate într-o bârnă a peretelui de sud al naosului și pe usciorii ușii de intrare în naos, în anul 1730, în luna august cu contribuța a tot satul și prin grija preotului Popa
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
perete a fost tăiat, probabil în timpul păstoririi episcopului Vasile Moga, a dispărut inscripția referitoare la anul construcției bisericii, 1730, care se afla deasupra ușii naosului. ”Monumentul a fost ridicat conform datelor săpate într-o bârnă a peretelui de sud al naosului și pe usciorii ușii de intrare în naos, în anul 1730, în luna august cu contribuța a tot satul și prin grija preotului Popa Ioan, de către meșteri lemnari deveniți anonimi prin ruinarea parțială a inscripției”. Naosul și absida au o
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Vasile Moga, a dispărut inscripția referitoare la anul construcției bisericii, 1730, care se afla deasupra ușii naosului. ”Monumentul a fost ridicat conform datelor săpate într-o bârnă a peretelui de sud al naosului și pe usciorii ușii de intrare în naos, în anul 1730, în luna august cu contribuța a tot satul și prin grija preotului Popa Ioan, de către meșteri lemnari deveniți anonimi prin ruinarea parțială a inscripției”. Naosul și absida au o boltă semicirculară, iar pronaosul este tăvănit cu scândură
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
peretelui de sud al naosului și pe usciorii ușii de intrare în naos, în anul 1730, în luna august cu contribuța a tot satul și prin grija preotului Popa Ioan, de către meșteri lemnari deveniți anonimi prin ruinarea parțială a inscripției”. Naosul și absida au o boltă semicirculară, iar pronaosul este tăvănit cu scândură nouă, deasupra lui înălțându-se turnul cu coif piramidal. Suprafața totală a bisericii este de 72 mp (4x18m). Biserica din Stolna “deține una dintre cele mai mici ferestre
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Până în 1999, când s-a fisurat, exista un clopot de 18 kilograme, fără inscripție. Acesta a fost înlocuit la începutul anului 2000 cu un altul de 38 de kilograme executat de S.C. Armătura S.A. din Cluj-Napoca. Acoperișul original unic pentru naos și pronaos și mai scund pentru altar este din șindrilă, peste acesta a fost așezată tablă. Absida altarului și iconostasul au fost zugrăvite în 1730 de un zugrav anonim, iar 1772 a fost rezugrăvită complet așa cum rezultă din inscripția de pe
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
pe tâmplă cu cheile cerului și pământului în mâna stângă. Paleta cromatică este restrânsă (brun șters și gri) folosind culori stinse, reci, care dau un efect de reținere, de solemnitate deosebită. Meșterului restaurator îi aparțin scenele reprezentate în registrul pereților naosului si ai pronaosului unde figurile sunt viu colorate în tonuri calde, plăcut contrastante. Din nefericire suprafețele pictate au fost în mare parte ruinate...se distinge totuși pe bolta altarului Sf. Treime, reprezentată prin Dumnezeu Tatăl și Fiul stând pe aceiași
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Sfânt ca simbol al Sf. Duh. Pe peretele nordic al altarului Iisus apare în cupa potirului - simbol al jertfei. Registrul se continuă cu figurile sobre ale sfinților ierarhi Vasilie, Grigorie, Ioan, Atanasie, Nicolae și încheiat cu sf. Arhidiacon Ștefan. În naos, pe creștetul tâmplei e reprezentată scena Răstignirii, având de o parte și de alta două portrete de prooroci. Registrul inferior cuprinde pe Iisus Arhiereu stând pe un tron înconjurat de apostoli. Dintre aceștia se remarcă Apostolul Petru în picioare, pleșuv
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Apar diferite romburi și piramide în trepte, des întâlnite în țesăturile populare. Figurarea pe tâmplă a lui Iisus Arhiereu și a Apostolilor desculți, aplecați, stând în picioare este un model iconografic foarte vechi venit din Orient. În registrul poalelor bolții naosului apare o friză a sfinților mucenici militari sau făcând parte din cei 40 de Mucenici din Sevastia. În fruntea lor Arhanghelul Mihail ține crucea în mâna stângă și sabia ridicată amenințător în mâna dreaptă. Friza se continuă pe peretele de
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
pământului, în cimitirul satului, pe o fundație de piatră, biserica este construită pe bârne solide din stejar, îmbinate ân coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, având la bază un plan dreptunghiular unitar, cu pronaosul de 2,80m /4,65m, iar naosul de 4,55m/4,65m, pereții laterali prelungindu-se dincolo de iconostas, cu încă 80 cm, astfel încât altarul are, pe lângă latura de bază, altele șapte, de variate dimensiuni, de unde asimetria poligonului.. Pronaosul tăvănit sprijină, de grinzile principale, stâlpii solizi ai turnului-clopotnită
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
cu încă 80 cm, astfel încât altarul are, pe lângă latura de bază, altele șapte, de variate dimensiuni, de unde asimetria poligonului.. Pronaosul tăvănit sprijină, de grinzile principale, stâlpii solizi ai turnului-clopotnită, cu galeria sa deschisă și coiful octogonal, înscris în baza pătrată. Naosul este și aici prevăzut cu obișnuita boltă semicirculară, ce se înalță retrăgându-se treptat pe pereții longitudinali. Deosebit de impunătoare față de dimensiunile reale, având exact la mijloc un arc dublou, cu rozetă, în locul „cheii’ superioare, bolta bisericii din Berind este o
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
o cosoroabă așezată pe consolele formate de capetele mai lungi ale ultimelor bârne din pereți. Pictura murală, care se păstrează fragmentar, a fost realizată în 1841 de pictorul Simion Mărincan, ceea ce reiese din inscripția aflată deasupra ferestrei de sud-est a naosului: „S-au zugrăvit această sfântă biserică in zilele înălțatului împărat Ferdinand, fiind episcop al Ardealului Măria sa Ioan Lemeni și protopop al acestei dieceze Teodor Boldim, iar preot local Pop Antonie și s-au zugrăvit pe cheltuiala satului prin mâinile lui
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
Dunării de Jos a sfințit noul paraclis al mănăstirii, ce a fost ridicat între 2001-2004 asemănător că stil cu bisericile lui Matei Basarab. Acesta este situat la 45m de vechea biserică domneasca și este prevăzut cu o singură turla, pe naos, având hramul Sfanțul Voievod Ștefan cel Mare. La exterior s-au ridicat noi corpuri de chilii. Ruinele bisericii lui Matei Basarab din secolul al XVII-lea Nașterea Sf. Ioan Botezătorul a fostei Mănăstiri Măxineni, sunt nominalizate pe Lista monumentelor istorice
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
de cercetare arheologică, reconstituire, căutare de fonduri și construcție, s-a ținut prima slujba în incinta bisericii printre schele, de Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul pe 24 iunie 2011. Așa cum se vede astăzi, biserica a fost cu plan triconic, cu altar, naos, pronaos și un pridvor cu zidurile mai subțiri, închis cu geamuri și ușa. Pardoseala era din lespezi de piatră tăiate regulat, în parte actual degradate. Exteriorul era prevăzut cu un brâu median, bogat decorat în două rânduri de zimți, între
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
sistem de opt arcuri dispuse etajat. În pronaos se află un mormânt în zid, care nu a fost încă identificat, se crede totuși că acest mormânt ar fi al boierului Mihalache care a fost unul din ctitorii bisericii. De asemenea, naosul este boltit cu o calotă similară. Ușa prin care se pătrunde în naos are muluri încrucișate la colțurile de sus. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea pereților și încadrate de două mănunchiuri de colonete angajate, sculptate în piatră, cu bazele
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
zid, care nu a fost încă identificat, se crede totuși că acest mormânt ar fi al boierului Mihalache care a fost unul din ctitorii bisericii. De asemenea, naosul este boltit cu o calotă similară. Ușa prin care se pătrunde în naos are muluri încrucișate la colțurile de sus. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea pereților și încadrate de două mănunchiuri de colonete angajate, sculptate în piatră, cu bazele ornamentale. Absida altarului cu bolta în sfert de sferă are spre nord și
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
totuși că acest mormânt ar fi al boierului Mihalache care a fost unul din ctitorii bisericii. De asemenea, naosul este boltit cu o calotă similară. Ușa prin care se pătrunde în naos are muluri încrucișate la colțurile de sus. Absidele naosului sunt înscrise în grosimea pereților și încadrate de două mănunchiuri de colonete angajate, sculptate în piatră, cu bazele ornamentale. Absida altarului cu bolta în sfert de sferă are spre nord și sud obișnuitele nișe ale proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
să obțină trecerea lăcașului de cult în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române. Biserica a fost restaurată cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei și prin constribuția credincioșilor, în timpul pastorației preoților Teodor Bodnar și Aurel Turtureanu. S-a construit o turlă centrală deasupra naosului. Biserica a fost pictată în interior în tehnica tempera de către pictorul prof.dr. Nicolae Stoica din București și înzestrată cu întregul mobilier (inclusiv ușile și cadrele icoanelor) sculptat artistic în lemn de stejar de către sculptorul Mihai Croitoru din Târgu Neamț. După
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
au folosit la construirea de case. Ulterior, s-a construit un gard nou, metalic. În prezent, biserica se află într-o stare de degradare. Acoperișul are fisuri, cauzate de trăsnete, prin care se infiltrează apa în interiorul său, în zona turlei naosului și deasupra altarului. Prin găurile din streașină, intră ciori în podul bisericii. În primul deceniu al secolului al XXI-lea a apărut o fisură în axul absidei altarului, de sus până jos, care amenință dislocarea zidurilor. Ca urmare a infiltrațiilor
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
învelitoare din tablă de cupru. Din cele patru turle dispuse în linie, cu acoperișurile în formă de „bulb de ceapă” cu baze amplificate, numai două sunt folosite, turla doi pentru clopotniță și turla trei pentru amplificarea pe verticală a volumului naosului (având un balcon pentru enoriași când naosul este plin de oameni). În interior, biserica este alcătuită din patru încăperi: privor, pronaos, naos și altar. Pereții bisericii au grosimea de 1,70 m la pridvor și naos și peste 2 m
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
patru turle dispuse în linie, cu acoperișurile în formă de „bulb de ceapă” cu baze amplificate, numai două sunt folosite, turla doi pentru clopotniță și turla trei pentru amplificarea pe verticală a volumului naosului (având un balcon pentru enoriași când naosul este plin de oameni). În interior, biserica este alcătuită din patru încăperi: privor, pronaos, naos și altar. Pereții bisericii au grosimea de 1,70 m la pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
amplificate, numai două sunt folosite, turla doi pentru clopotniță și turla trei pentru amplificarea pe verticală a volumului naosului (având un balcon pentru enoriași când naosul este plin de oameni). În interior, biserica este alcătuită din patru încăperi: privor, pronaos, naos și altar. Pereții bisericii au grosimea de 1,70 m la pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în zidul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]