1,811 matches
-
după 1970, nivelul indicatorului coborând progresiv până la 9,7‰ În 2002 (21,1‰ În 1970, 18‰ În 1980, 16‰ În 1989 și 11,4‰ În 1992), cu toate că măsurile pronataliste inițiate În 1966 s-au menținut până În 1989. Această evoluție a natalității arată cât se poate de clar că și natalitatea, componentă importantă În determinismul evoluției demografice naturale, se conduce după legi proprii, condiționate În perioada tranziției și mai ales În regimul demografic modern de factorii electivi și mai puțin de factorii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În 2002 (21,1‰ În 1970, 18‰ În 1980, 16‰ În 1989 și 11,4‰ În 1992), cu toate că măsurile pronataliste inițiate În 1966 s-au menținut până În 1989. Această evoluție a natalității arată cât se poate de clar că și natalitatea, componentă importantă În determinismul evoluției demografice naturale, se conduce după legi proprii, condiționate În perioada tranziției și mai ales În regimul demografic modern de factorii electivi și mai puțin de factorii coercitivi care operau atât de decisiv În vechiul regim
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ceea ce În fapt s-a tradus prin creșterea continuă a nivelului de trai. Mijloacele de subzistență suficiente și nivelul de trai mai bun au condus la scăderea mortalității generale și implicit la creșterea duratei medii de viață. Scăderea lentă a natalității Începută În anii 30, la care se asociază și forțarea natalității după 1966, au făcut ca populația țării (raportată la teritoriul actual) să crească la 23.206.720 În 1990 pornind de la 14.280.729 În 1930, aceasta din urmă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de trai. Mijloacele de subzistență suficiente și nivelul de trai mai bun au condus la scăderea mortalității generale și implicit la creșterea duratei medii de viață. Scăderea lentă a natalității Începută În anii 30, la care se asociază și forțarea natalității după 1966, au făcut ca populația țării (raportată la teritoriul actual) să crească la 23.206.720 În 1990 pornind de la 14.280.729 În 1930, aceasta din urmă Însă raportată la teritoriul României mari (incluzând Basarabia, Bucovina de Nord
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
De la 20,6% cât reprezenta populația urbană În 1930, la 32,1% În 1960 și la 54,6% În 2000. A doua consecință majoră a fost schimbarea comportamentului demografic, În sensul că a produs o scădere sensibilă a fertilității și natalității, ceea ce a condus treptat la reducerea indicelui de reproducere, chiar sub limita de substituție a generațiilor fapt ce apare evident În ultimul deceniu al secolului al XX-lea. În plus a produs modificări semnificative și altor parametri strâns legați de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce apare evident În ultimul deceniu al secolului al XX-lea. În plus a produs modificări semnificative și altor parametri strâns legați de fertilitate cum ar fi: scăderea nupțialității, creșterea divorțialității, creșterea vârstei la căsătorie etc, toate cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca malaria, pelagra, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, poliomelita, holera, au devenit istorie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dar și faptul că creșterea și formarea unui copil În epoca noastră Înseamnă o investiție pe care familia nu o poate Întotdeauna susține la nivelul exigențelor moderne. Consecințele tranziției demografice Dacă Începutul tranziției s-a realizat prin scăderea mortalității generale, natalitatea a continuat să se mențină la un nivel ridicat Încă aproximativ 40 ani. Rezultatul a fost creșterea semnificativă a populației. Scăderea natalității, evidentă după 1940, a condus la 2 consecințe importante: declinul populației, mai evident Începând cu anul 1992;Îmbătrânirea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
susține la nivelul exigențelor moderne. Consecințele tranziției demografice Dacă Începutul tranziției s-a realizat prin scăderea mortalității generale, natalitatea a continuat să se mențină la un nivel ridicat Încă aproximativ 40 ani. Rezultatul a fost creșterea semnificativă a populației. Scăderea natalității, evidentă după 1940, a condus la 2 consecințe importante: declinul populației, mai evident Începând cu anul 1992;Îmbătrânirea demografică. Declinul populației României se Înscrie În ceea ce Îndeobște este cunoscut sub denumirea de „criza reproductivă” a sfârșitului de secol, fenomen În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În numai 2 ani. Această scădere avea să se accentueze la al doilea recensământ (2002) ajungând la un spor natural de -2,7 ceea ce Înseamnă cu 1.525.746 locuitori mai puțin față de 1990. Principala cauză este scăderea dramatică a natalității, care coboară de la 16‰ În 1989 la 9,7‰ În 2002. Se asociază acesteia creșterea mortalității generale de la 10,7‰ În 1989 la 12,4‰ În 2002. Contribuția migrației externe la scăderea numerică a populației este minoră. Scăderea natalității interesează
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a natalității, care coboară de la 16‰ În 1989 la 9,7‰ În 2002. Se asociază acesteia creșterea mortalității generale de la 10,7‰ În 1989 la 12,4‰ În 2002. Contribuția migrației externe la scăderea numerică a populației este minoră. Scăderea natalității interesează atât mediul urban cât și mediul rural, cu 4,4‰ și respectiv 3,3‰. Mortalitatea mare În mediul rural (15,3‰ În 2002) face ca sporul natural aici să fie și mai scăzut - 4,3‰, Într-o zonă care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În mediul rural (15,3‰ În 2002) face ca sporul natural aici să fie și mai scăzut - 4,3‰, Într-o zonă care tradițional reprezintă bazinul demografic și În consecință sursa revigorării naționale. Dacă tranziția demografică se Încheie odată cu reducerea natalității și stabilirea unui nou echilibru caracteristic regimului demografic modern, pentru țara noastră Însă acest echilibru este inexistent. În cel mai fericit caz ar trebui să se realizeaze așa zisa creștere zero a populației (populație de tip staționar) așa cum s-a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cel mai fericit caz ar trebui să se realizeaze așa zisa creștere zero a populației (populație de tip staționar) așa cum s-a Întâmplat În țările europene dezvoltate ceea ce din păcate nu rezultă din evoluția indicatorilor demografici. Trendul negativ al evoluției natalității pe fondul creșterii mortalității generale este deosebit de periculoasă. În acest ritm este de așteptat ca În următorii 30 ani populația țării să scadă sub 16 milioane locuitori. Pentru a preveni această tendință total nefavorabilă țării noastre sunt necesare măsuri viguroase
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mortalității generale este deosebit de periculoasă. În acest ritm este de așteptat ca În următorii 30 ani populația țării să scadă sub 16 milioane locuitori. Pentru a preveni această tendință total nefavorabilă țării noastre sunt necesare măsuri viguroase de stimulare a natalității, atâta timp cât seriile ce compun generația 7090 sunt Încă bine reprezentate ca potențial reproductiv. Revigorarea natalității nu se poate face decât pe 2 căi: 1, măsuri economice Într-adevăr stimulative, ceea ce În sfârșit factorul politico-administrativ pare să fi Înțeles, dovadă stimulentele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ani populația țării să scadă sub 16 milioane locuitori. Pentru a preveni această tendință total nefavorabilă țării noastre sunt necesare măsuri viguroase de stimulare a natalității, atâta timp cât seriile ce compun generația 7090 sunt Încă bine reprezentate ca potențial reproductiv. Revigorarea natalității nu se poate face decât pe 2 căi: 1, măsuri economice Într-adevăr stimulative, ceea ce În sfârșit factorul politico-administrativ pare să fi Înțeles, dovadă stimulentele materiale acordate În ultimii ani. 2. stoparea contracepției În masă așa cum este practicată astăzi, prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
evoluția demografică, pentru că acest aspect este Întotdeauna cu bătaie lungă și cu consecințe imprevizibile În perspectivă. Îmbătrânirea demografică este un fenomen care apare odată cu scăderea mortalității generale și creșterea duratei medii de viață, se accentuiază Însă și devine evident după ce natalitatea scade. Durata medie de viață a crescut constant de-a lungul Întregii perioade de tranziție: de la 42,01 ani În 1932 la 71,18 ani În 2002, cu precizarea că este mai mare pentru sexul feminin (74,9 ani față de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că este mai mare pentru sexul feminin (74,9 ani față de 67,7 ani pentru sexul masculin), de asemenea, mai mare În mediul urban: 72,02 față de 70,08 În rural. Un aspect de mare importanță este faptul că scăderea natalității a dus la reducerea segmentului de populație tânără (sub 15 ani), ceea ce a determinat deplasarea vârstei medii de la 26 ani În 1912 la 39 ani În 2002 și concomitent la modificarea piramidei vârstelor a cărei bază, reprezentată de populația tânără
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
demografic, caracteristic regimului modern, care ar trebui să realizeze măcar o populație staționară (creștere demografică zero) este unul negativ, cu efecte nedorite pe termen mediu și lung dacă nu se Întreprind măsuri hotărâte pentru contracararea lui, În principal prin stimularea natalității. Este posibil ca acest, mai degrabă dezechilibru brutal Între natalitate (În scădere abruptă) și mortalitatea generală În creștere sensibilă, să fie rezultatul efectului perturbator pe care l-a avut forțarea natalității În 1966, intervenindu-se astfel Într-o legitate naturală
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o populație staționară (creștere demografică zero) este unul negativ, cu efecte nedorite pe termen mediu și lung dacă nu se Întreprind măsuri hotărâte pentru contracararea lui, În principal prin stimularea natalității. Este posibil ca acest, mai degrabă dezechilibru brutal Între natalitate (În scădere abruptă) și mortalitatea generală În creștere sensibilă, să fie rezultatul efectului perturbator pe care l-a avut forțarea natalității În 1966, intervenindu-se astfel Într-o legitate naturală care guvernează demografia. În acest caz tot În virtutea acestei legități
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
măsuri hotărâte pentru contracararea lui, În principal prin stimularea natalității. Este posibil ca acest, mai degrabă dezechilibru brutal Între natalitate (În scădere abruptă) și mortalitatea generală În creștere sensibilă, să fie rezultatul efectului perturbator pe care l-a avut forțarea natalității În 1966, intervenindu-se astfel Într-o legitate naturală care guvernează demografia. În acest caz tot În virtutea acestei legități există speranța unei redresări, dar care nu va fi mai devreme de 20-30 ani, ceea ce Înseamnă cam tot atât cât a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ceea ce Înseamnă că unul din trei până la unul din cinci nou născuți mureau Înainte de a Împlini vârsta de un an. Aproximativ 70-90% din aceste decese se produceau Înaintea vârstei de 6 luni. Contraponderea acestei situații dezastruoase era realizată de o natalitate care Înregistra În acele vremuri cifra de 30-35‰, ceea ce conducea la un oarecare echilibru demografic și chiar un spor natural pozitiv. Totuși mortalitatea infantilă atât de crescută influența un alt indicator demografic și anume speranța de viață la naștere, care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
anume speranța de viață la naștere, care În „vechiul regim demografic” se cifra la 7-8 ani. Coroborat cu durata medie de viață de 30-35 de ani (pe alocuri chiar mai scăzută) acest indicator scoate și mai mult În evidență importanța natalității crescute pentru supraviețuirea colectivităților umane și de ce nu chiar naționale. Determinismul mortalității infantile Pentru a Înțelege mai bine impactul demografic al mortalități infantile trebuie să facem precizarea că acest indicator este determinat de două grupe mari de factori: factori endogeni
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
viață la naștere și a duratei medii de viață, scăderea mortalității infantile influențează fecunditatea populației În raport direct proporțional, În sensul că scăderea mortalității infantile duce la scăderea fecundității și invers. La rândul ei fecunditatea are un impact hotărâtor asupra natalității. Apreciată În vechiul regim demografic ca fiind În medie de 8,3 copii pentru perioada fertilă a femeii, fertilitatea netă influențează natalitatea prin trei modalități: prin limitarea numărului de nașteri: reducerea mortalității infantile atrage creșterea numărului de copii ce supraviețuiesc
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
scăderea mortalității infantile duce la scăderea fecundității și invers. La rândul ei fecunditatea are un impact hotărâtor asupra natalității. Apreciată În vechiul regim demografic ca fiind În medie de 8,3 copii pentru perioada fertilă a femeii, fertilitatea netă influențează natalitatea prin trei modalități: prin limitarea numărului de nașteri: reducerea mortalității infantile atrage creșterea numărului de copii ce supraviețuiesc În familie, ceea ce determină atitudinea familiei de a-și limita reproducția. creșterea intervalului dintre nașteri prin alăptatul copiilor născuți care supraviețuiesc, interval
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
economico-sociali, diferența Între țările dezvoltate și cele În curs de dezvoltare devine evidentă Încă din prima jumătate a secolului XX. Mortalitatea infantilă și tranziția demografică Chiar dacă mortalitatea infantilă nu a jucat un rol important În tranziția demografică, unde mortalitatea generală, natalitatea și fertilitatea au fost pilonii principali ai acestui proces, ea a influențat indirect tranziția prin reducerea fecundității și implicit al fertilității. Creșterea progresivă a ratei supraviețuitorilor primului an după naștere, (prin reducerea mortalității infantile), durata alăptării, costurile creșterii și educării
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tranziția prin reducerea fecundității și implicit al fertilității. Creșterea progresivă a ratei supraviețuitorilor primului an după naștere, (prin reducerea mortalității infantile), durata alăptării, costurile creșterii și educării unui copil și mai ales introducerea metodelor de planificare familială au făcut ca natalitatea să scadă foarte mult, ajungând În unele țări să nu acopere nici măcar rata de Înlocuire a generațiilor. Unele tentative de forțare a natalității considerate ca logice În acest context (Franța, România) s-au soldat cu un eșec lamentabil, demonstrând faptul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]