1,124 matches
-
Băileșteanu, Eseuri despre proza psihosocială, CRC, 1978, 20; D. Micu, Vocația analizei, RL, 1980, 42; Edgar Papu, Claustrare citadină, CNT, 1981, 42; Valeriu Cristea, „Prețul singurătății”, RL, 1981, 44; Eugen Simion, Un roman de moravuri, R, 1981, 11; D. Micu, Neacceptarea înfrângerii, VR, 1981, 11; Mihai Dinu Gheorghiu, „Prețul singurătății”, CRC, 1981, 47; Ioan Holban, Parabola lui Iov, RL, 1981, 49; Ilie Guțan, Scump e prețul singurătății, T, 1982, 3; Al. Săndulescu, Un valoros roman realist, RMB, 1982, 11 604; Rodica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
cognitive. Mucchielli (1965 apud. V. Dragomirescu, 1976, p. 75), plecând de la conceptul de insuficientă dezvoltare socio-morală a unor indivizi, a elaborat teoria disocialității care subliniază importanța factorilor psihosociali în dezvoltarea delincvenței juvenile. Astfel că disocialitatea poate fi exprimată în: a. neacceptarea colectivității, a societății; b. falsa percepție socială a celor din jur; c. lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d. respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretindea colectivitatea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
care provine delincventul medii dezorganizate: orfani, părinți divorțați, părinți infractori, părinți alcoolici. Implicarea carențelor educative care afectează dezvoltarea maturității sociale a fost analizată de R. Mucchielli prin teoria disociabilității (Preda, V., 1998, p. 80) care se exprimă prin următoarele repere: neacceptarea colectivității, a societății; falsa percepție socială a celor din jur; lipsa anticipării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; respingerea rolului social acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretinde colectivitatea. c. Căutarea satisfacției materiale sau morale prin
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de om de vocație. Natura "își servește propria-i finalitate" prin om. Totuși, fără om, lanțul corelațiunilor persistente este nedirecționat. Coerența sa întru finalitate este un fapt dobândit prin personalizarea energiei și instalarea unui determinism prin finalitate propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită" face imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și, în ultimă instanță, a conceptului de om și a întregii reconstrucții antropologice a lui C. Rădulescu-Motru. Mai cu seamă în Personalismul energetic, dar și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant descrierea subiectivității și, în fond, a ființei raționale. Ipoteza personalismului energetic, potrivit căreia unitatea conștiinței se întemeiază pe identitatea sa de structură cu universul însuși (personalitatea fiind formă finală și "rezumat" al întregii evoluții a lumii) se naște din neacceptarea idei kantiene potrivit căreia unitatea conștiinței este dată de "identitatea sa numerică". Or, problematizarea temeiului metafizicii temei identificat cu natura omului înseamnă reproble-matizarea statutului acesteia. Explicit, C. Rădulescu-Motru nu este interesat de fundamentele metafizicii sau de reinstaurarea fundamentului metafizicii. El
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a-și putea alege de aici înainte cu mai multă siguranță drumul, dar nu un domiciliu în care să se stabilească permanent"308; el reprezintă un moment al rațiunii, după cel dogmatic și întru pregătirea celui critic), poate și datorită neacceptării unei închideri sociologice, psihologice, politologice a de-mersului său despre om. Personalismul energetic învederează ideea posibilității de a potența în om ceea-ce-este în acord cu mediul natural și social pentru o mai bună așezare a lui în lume, în fond
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
apare chiar în timpul vieții apostolilor, când printre creștinii provinciilor din Asia mică se propagă un curent anticreștin, care susținea că mântuirea nu se poate obține decât prin circumcizie (tăierea împrejur) și păzirea legilor lui Moise. În fapt era vorba de neacceptarea carității (iubirii aproapelui) de către poporul evreu, care nu dorea cu nici-un chip să fie egal cu celelalte neamuri, percepția de popor ales fiind foarte puternică și susținută intens de vechiul testament. Ereziarhii doreau un loc privilegiat în rândul creștinilor, un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca urmare a oscilației comportamentului său între sistemul normativ al societății globale și sistemul normativ al subculturii de care aparține sau pe care o ia ca bază de referință. Ea generează, în majoritatea cazurilor, delincvență și e sancționată social prin neacceptarea individului cu drepturi depline la viața și activitatea grupului. Dacă pe plan psihologic produce individului o stare de disconfort emoțional, în plan social contribuie la prejudicierea omogenității și ordinii sociale. Evident există și o serie de critici referitoare la explicațiile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de comunicare și relație dintre persoanele aflate în același context social. Din acest considerent, dacă apropierea fizică exagerată poate comunica prezența unei relații foarte apropiate sau a uneia agresive, de amenințare și control, depărtarea excesivă poate comunica relații de superioritate, neacceptare sau îndepărtare. Distanța personală este în același timp un teritoriu corporal și mental. Fiecare persoană simte și gândește că are nevoie să păstreze o distanță mică în raport cu eventuala invazie a celor din jur. Dacă cineva nu dorește ca zona intimă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
persoanei. Aceasta deoarece cultura actuală a relațiilor interpersonale este în frecvente cazuri și într-o mare măsură mai degrabă expresia izolării și a centrării pe sine (pe propriul ego), a ipocriziei și a eliminării, a agresivității și a minimalizării, a neacceptării și a negării, a disprețului și a invidiei. Un mediu uman cu adevărat stimulativ se întemeiază pe comunicarea vie, sinceră, deschisă, pe autenticitate. A fi noi înșine în relațiile cu ceilalți reprezintă potrivit psihologilor umaniști o formă necesară a autodezvăluirii
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aprecierea celorlalți (el va căuta să se facă plăcut acestora). În felul acesta, ei cred că sunt acceptați, apreciați, prețuiți. Pentru foarte mulți oameni, sentimentul că sunt acceptați de către ceilalți duce la sentimentul acceptării de sine (după cum, prin consecință, sentimentul neacceptării de către ceilalți declanșează sentimentul neacceptării de sine). Ținând seama de ideile, cercetările și experiența lui L. Giblin (2000), pare că simțim cu toții nevoia ca ceilalți să ne recunoască și să ne accepte importanța. Avem nevoie de relațiile cu semenii pentru
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să se facă plăcut acestora). În felul acesta, ei cred că sunt acceptați, apreciați, prețuiți. Pentru foarte mulți oameni, sentimentul că sunt acceptați de către ceilalți duce la sentimentul acceptării de sine (după cum, prin consecință, sentimentul neacceptării de către ceilalți declanșează sentimentul neacceptării de sine). Ținând seama de ideile, cercetările și experiența lui L. Giblin (2000), pare că simțim cu toții nevoia ca ceilalți să ne recunoască și să ne accepte importanța. Avem nevoie de relațiile cu semenii pentru a ne simți importanți, pentru
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Este demn de remarcat faptul că, pentru apariția unei situații conflictuale, nu este obligatorie existența unui obiect al conflictului (care, în general, îi afectează celuilalt sau ne afectează nouă înșine securitatea). Conflictul poate fi declanșat și datorită proastei dispoziții, a neacceptării reciproce, a ostilității față de situația creată. 13 Asertivitatea se referă la "exprimarea cu ușurință a intereselor și a punctelor de vedere proprii, fără teamă și fără a nega pe ale celorlalți" (Chelcea, 2003, p. 45). A fi asertivi înseamnă a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai ușoară decât eliminarea codului virușilor tradiționali. Protecția împotriva virușilor de tip script se realizează la fel ca și în cazul virușilor clasici, adică prin folosirea cu regularitate a unui program antivirus bun, evitarea deschiderii fișierelor atașate la e-mail-uri și neacceptarea fișierelor primite fără să fiți avizați în prealabil de trimiterea lor, în timpul sesiunilor de chat sau mesagerie. În plus, sunt câteva măsuri specifice care pot fi luate pentru a proteja calculatorul de virușii de tip script. În primul rînd, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care au fost înlocuite în sistem. Pentru a împiedica preluarea virușilor de acest gen, utilizatorii se pot baza pe faptul că cele mai multe programe antivirus vor scana fișierele descărcate prin mesageria rapidă. Totuși, cea mai potrivită metodă de apărare constă în neacceptarea fișierelor transmise prin intermediul mesageriei rapide. Dacă fișierul nu este descărcat, pentru a fi scanat, și este pur și simplu deschis, poate să infecteze foarte rapid sistemul. Din fericire, majoritatea rețelelor de mesagerie rapidă au propriile lor sisteme de securitate. 9
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
este situația în cazul procedurii de cooperare, când Consiliul poate adopta textul cu unanimitate de voturi. În cazul în care Parlamentul modifică poziția comună, iar Consiliul, primind textul, acceptă fiecare amendament realizat de către Parlament, textul este considerat adoptat. În cazul neacceptării amendamentelor de către Consiliu, se va constitui un Comitet de Conciliere, format din parlamentari și membri ai Consiliului. Comitetul de Conciliere are la dispoziție un termen de șase, respectiv opt săptămâni în caz de prelungire, pentru a negocia un text de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
insulinodependent. Ideea unui tratament care trebuie respectat riguros tot restul vieții, spectrul complicațiilor cronice precum și teama față de posibilele come hipoglicemice sau hiperglicemice, induc un răspuns psiho-emoțional variabil de la individ la individ. La unii pacienți predomină sentimentul de revoltă și de neacceptare a bolii, a cărei îngrijire de multe ori o neglijează. La polul opus se găsesc pacienții care devin preocupați până la obsesie de boală, trăind permanent sentimentul unor pericole neprevăzute pe care nu le-ar putea depăși. Plasarea pacientului pe o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
adus în discuție aspecte noi comparativ cu declarația anterioară (Schuman), referitoare la: recunoașterea din punct de vedere formal a drepturilor palestinienilor (transformând practic chestiunea palestiniană dintr-o problemă a refugiaților într-una de natură politică), respectarea Rezoluțiilor 242 și 338, neacceptarea achiziționării de teritorii prin intermediul forței și necesitatea că Israelul să se retragă din Teritoriile Ocupate.529 Declarația de la Londra (adoptată în iunie 1977) este cea de-a treia declarație a CE care prezintă poziția oficială față de conflictul israeliano-palestinian, aceasta dovedindu
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pe parcursul conferinței nu s-a găsit o formulă rezonabilă pacificatoare, singura realizare notabilă a fost stabilirea unei agende comune, procesul de pace dovedindu-se a fi o problemă greu de gestionat în condițiile în care discursul israelian era centrat pe neacceptarea oricăror forme de cedare în plan teritorial; toate acestea vor contribui, în timp, la sporirea violențelor dintre cele două tabere.799 În pofida eșecului evident, conferința de la Madrid a reprezentat un moment de relaxare a tensiunilor în zonă și implicit o
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
riscă să o eclipseze pe cea de discipol. Pentru a evita aceste neajunsuri e nevoie de o adevărată onestitate intelectuală, ce nu-și permite să se plece în fața laudelor, care nu sunt altceva decât o mască a ipocriziei și a neacceptării propriei realități, în timp ce altora le predică acceptarea și suportarea greutăților vieții. Complexitatea și ambiguitatea sunt aspecte ale vieții, nu doar întâmplări nefericite, iar acest adevăr este valabil și pentru cei care și-au consacrat viața în mod profetic, însă nu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
a ne converti, este dovada favorizării aparenței, sub care se ascunde un real dezinteres față de lucrurile importante. Sub masca aparenței cultivăm propriile plăceri, cedăm în fața propriului egoism și ne îngrijim de propriile comodități. Cauza care contribuie la instaurarea decadenței este neacceptarea normalului curs al lucrurilor omenești, precum și privilegierea unei concepții lumești pe care am putea-o defini optimism forțat. Un text al unui autor contemporan ne poate ajuta să facem lumină asupra unei ispite subtile ce riscă să «laicizeze» mentalitatea și
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
6 semnificativ Comparând cu țările Europei, România prezintă o toleranță scăzută față de rromi, cel puțin din perspectiva faptului ca aceștia să locuiască în proximitatea respondenților. Graficul 1 din anexa 5 arată că România se plasează între primele 10 țări, în ce privește neacceptarea acestora ca vecini. Există așa cum arată Dumitru Sandu într-un studiu un naționalism agresiv, manifestat prin intoleranță etnică și respingere, alimentat de nivelul redus al educației și de percepția unor stări anomice în societate. Acesta se manifestă mai ales în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
61,1 6,5 21,4 3,4 6,8 Sursa: prelucrare după datele EVS, 1999. Notă: în tabel sunt afișate procente. * Din baza EVS lipsesc datele pentru Malta și Cipru **De asemenea lipsesc datele pentru Macedonia. 4. Grafic 1. Neacceptarea țiganilor ca vecini în țările Europei (procente) Sursa: prelucrări ale autoarei după EVS, 1999 ANEXA 6 Tabel 1 Schimbări survenite în agricultură în țările în tranziție, în perioada 1990-1997 Teren agricol cultivat individual (%) Schimbări în gradul de ocupare în agricultură
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
culturile politice pre-autoritare din țările analizate. În plus, în țările din America Latină, politica a fost caracterizată de frică și de alienare, acest fapt fiind, fără îndoială, o dovadă a componenței represive a celor patru regimuri civil-militare. Atitudinile nedemocratice sau de neacceptare a instituțiilor și regulilor democratice sunt un alt element comun în cele trei țări din Europa de Sud, Chile și Brazilia. În fiecare dintre cazurile studiate, aceste atitudini apar în diferite moduri, având însă intensități diferite. În Italia, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acestea sunt departe de a fi considerate "mistice", în pofida valorizării, în anumite etape ale operei sale, a schemelor premoderne de existență. Teoria hiperrealității și a simulacrului a suscitat multe reacții și critici fervente, care, în mare măsură, se bazau pe neacceptarea ideii unei mass-media acaparatoare, ca element fundamental care contribuie la constituirea ultimului tip de simulare, care să impună standardele înțelegerii realității, sau, mai grav, să devină ea însăși întreaga realitate care să aibă importanță pentru un spectator pasiv, incapabil de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]