1,328 matches
-
lacrimi mari. - Frate Ioane, zise el încet și liniștit, fă-ți o cruce. Ioan [î ]și făcu încet și cu silință multă o cruce. In momentul acela sabia vâjâi prin aer și capul lui Ioan se rostogoli pe frunzele uscate. - Nebune! țipai, îndreptînd pistolul spre fruntea bătrânului, ce-ai făcut? - Ce-am făcut? zise bătrânul, căzîndu-mi în mâni și plîngîndu-mi pe piept ca un copil. Ce-am făcut? Dar ce era să fac? Tremurul său, gemetele sale convulsive, plânsul, cu care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
am fost criminală, inima mea, criminală cum a fost Maria Magdalena. Tomo, nu mai cer iubirea ta, căci când vei citi aceste șire, n-ai mai putea iubi decât cranul cel îngropat și ochii cei morți a unei fete nebune - nebune de amorul tău - zdrobite de iubirea ce i-o impusese natura, de iubirea pentru bătrânul ei tată. Tata bolea, eu nu puteam câștiga nimic. Ce eram să fac? Să cerșesc, aș fi roșit. M-am vândut dar. Cu - acest mijloc
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mei, mînile ei îmi strângea [u] haina, buzele ei se-nvinețise de pasiune furioasă. - Nu voi! țipă ea mai tare - nu pot! adăugă ea încet. Tomo, șopti ea încet și repede, nu cer să mă iubești, nu, nu! Am fost nebună când am cerut-o! Dar să mă lași să te iubesc eu, să te iubesc cum știu eu. Voi păstra în inima mea amorul meu și-l voi mângâia cu furie, cu furia unei tigrese ce-și mângâie copilul născut
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ei plină de durere și ochii plini de lacrimi. Încet, încet ea se liniști. Lacrimele ei, ce le ștergea cu dosul mâne [i] se sfârșiră și, cu ochii încă umezi, ea se uită drept la mine-n față, ea surâse. - Nebuno, zisei eu surâzând și sărutîndu-i ochii. - De mi-ai fi tată, or frate, ce bine ar fi, zise ea, dar așa nu-mi ești nimica - nici văr măcar. - Aide, uită, uită! copilul meu. Mâna mea se puse încet pe inima
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de cugetările și îmbrățișările mele ca o bucată de ceară de-o vergină albeță... și rezistă... Cu atâta frăgezime și slăbiciune unește atâta intensivă putere de rezistență... floarea mea cea tânără... parcă mi-e milă să te smulg... Ah! sunt nebună... Ce-aș da eu ca această simțire să ție vecinic în noi; în curând va fi vestejit, în curând sufletul și inima lui se vor răci și îmi vine să plâng... îmi vine să fug, să las pe astă virgină
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ei, dar bâta ridicată deasupra tărgii a coborât moale și polițistul a strigat, prin ferestruică, spre cabină : „Întoarce, nu mai mergem la morgă ! Ia-o spre Urgență, că a înviat mortu’. Și după aia la secție, pe Ana Ipătescu, pentru nebuna asta“. Când, peste câteva zile, le dădură drumul de la cazarma din Măgurele, lăsându-i unul câte unul, presărați pe stradă ca să nu se grupeze, Rada se privi în vitrină, căutând să-și regăsească privirea intensă. Chipul pe care-l vedea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de celălalt, viziunea asupra căsniciei și a vieții. Doleanțele soției sunt prezentate în stilul direct: râvnește haine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
despre sacrificii, despre zile nefaste și lugubre În cursul cărora sunt sfâșiate victime, se mănâncă carne crudă sau, invers, se postește, oamenii se bat cu pumnul În piept, În vreme ce În nenumărate locuri sanctuarele răsună de măscări șaischrologiaiț 5 și de nebune «alalai», urlete scoase cu capul dat pe spate 6. Mă simt Îndreptățit să spun că asemenea practici nu se adresează nici unui zeu, ci demonilor răi, În Încercarea de a-i izgoni, de a-i Îndupleca și de a-i liniști
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de celălalt, viziunea asupra căsniciei și a vieții. Doleanțele soției sunt prezentate în stilul direct: râvnește haine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
contra-șantaj, dar Sinești recurge la o lovitură de efect: declară că e mândru că un om precum Grigore Ruscanu i-a dat o dovadă de încredere absolută și o restituie urmașului, fără pretenții. Personajele lui Ionel Teodoreanu scriu scrisori ca nebunele. Scriu pagini întregi. Mai dau și telegrame pe deasupra. Toate au talent, stil, vervă, chiar în exces. Tânărul Dan Deleanu trimite, pe lângă scrisori și în chip de scrisori, poeme femeilor. La Medeleni dar și alte romane și povestiri sunt burdușite de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
după dezertarea nobilă din libertate, sunt slabă, obosită, revoltată Împotriva solidei, constructivei credințe umanitariste care presupune un intelect și o voință sănătoase și active. N-am unde să plec - n-am o casă, unde să mă smiorcăi și să țip, nebună grotescă, În fustele mamei -, n-am bărbați și aș vrea mai mult decât oricând să le aud sfaturile aspre, finale, paterne - și nici bisericii, care e liberală, liberă - nu, mă Întorc epuizată la dictatura totalitară În care sunt absolvită de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
-și întări convingerea, își mai zise odată cu glas tare de data aceasta: „N-a fost decât o locomotivă” și parcă se mai liniști, însă în mod ciudat, sub această pojghiță de liniște, curând o grijă ciudată începu să-i alerge nebună prin colțurile întregii sale ființe. Se așeză pe prispa mică a casei ridicată în pripă după viitură, lăsându-și capul în palmă, ațintindu-și privirea în țărâna curții de parcă tocmai acolo în fărâmele acelea de praf s-ar fi derulat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ora pe care țiam dăruito; pentru totdeauna 6. Elementele de prozodie utilizate de Nichita Stănescu sunt moderne: discurs astro fic, versuri de măsură variabilă, fără ritm și fără rimă (versuri libere), înlănțuite prin ingambament. 7. Personificarea versurilor, realizată prin epitet (nebune) și prin ipostaze umane (aleargă, îmbrățișează, schiază) sugerează ideea că limbajul poetic e viu, însuflețit de o energie interioară și de dorința irezistibilă de a învălui, de a îmbrățișa, deci de a cuprinde și exprima - întro manieră atipică, nebună - tot
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mai erau întorși la Iași, "starea sa pare a fi destul de desperată, totuși medicii nu-l consideră ca pierdut". De aceea și Emilia Humpel, în scrisoarea trimisă fratelui ei, Titu Maiorescu, a arătat că unele lucruri sunt exagerate și că "nebuna de soru-sa alarmase toată lumea, prin telegramele ei exaltate"278. Vorbele Emiliei Humpel nu trebuie luate întru totul în nume de rău, pentru că ea s-a dovedit, în multe ocazii, prietenă adevărată lui Eminescu, mai ales în anii lui de boală
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
putea să-i ofere posibilitatea „de a-și curăți viața de păcatele trecutului”. Alături de Semimaru se află o altă ființă izolată, alungată, exclusă dintre semenii săi: este prințesa Sakagami, sora lui, al treilea copil al împăratului, care rătăcește ca o nebună departe de palat, prin cele mai îndepărtate ținuturi și a cărei tulburare a minții (Ispășire a greșelilor făptuite într-o altă viață? se întreabă chiar ea) îi poartă pașii cât mai departe de capitala plină de flori, ajunsă doar „o
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
personajele o „ascultă extaziate și înfricoșate deopotrivă”, fascinate și, totodată, îngrozite. Dar nu numai auzul e terorizat, ci și văzul: să ni-l amintim pe Battaglia, cuprins de spaimă atunci când, îndărătul peretelui care se întredeschide o clipă, o zărește pe Nebuna îmbrăcată în roșu, scăldată în lumina unui clar de lună de-a dreptul fantastic. Nu este el oare același Battaglia în gura căruia Pirandello pune cuvintele ce trebuiau să exprime impresia că manechinele se mișcaseră („mi s-a părut...”)? (Iată
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de ten; fragilitate; frate; frunte; fustiță; gospodină; grație; harnică; individ; ingenioasă; inocentă; insensibilă; inteligență; Irina; iubire multă; iute; împotrivă; înaltă; încredere; înfățișare; lacrimă; lambada; luminoasă; mama; Maria; Maria Ioana; măritată; mers; micuță; minunată; model; morgana; murdară; naivitate; nas; naștere; neagră; nebună; necaz; necazuri; nepăsare; nepoțică; nervi; nevastă; niciodată mulțumită; nimic; obraz; opus; oraș; ordonată; păcat; perfectă; plăcere; plăpînd; plete; plimbă; prieten; probleme; prunc; pur; pură; puritate; rafinament; Raluca; răutate; rea; regină; relație; responsabilitate; rochiță; ruj; saturație; scumpă; secret; sens; sensibilă; sexul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de cola; cumplită; dependență; disconfort; drumeție; dzegust; enormă; esențială; de faimă; fată; fîntînă; foarte; fotbal; frumoase; gol; grea; herpes; instinct; iubire; izvor; înec; înțelepciune; jos; lac; lapte; leșin; lipsa apei; lipsa esențialului; lipsă, lumină; mentă; a mînca; mîncare; neajuns; nebăut; nebună; necesar; nemaipomenită; neplăcere; neputință; nerăbdare; numai; oaie; obosit; ochi; plante; ploaie; podea; poftă; poftă de a bea; portocale; prismă; puternic; răzbunare; rea; respect; reușită; rezistență; Saharna; senzații; de sete; soare; sport; stinsă; strașnică; stres; suc rece; suferință; tequila; ud; urît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fidelă; fiică; foc; frate cu codrul; fraternitate; frațietate; geantă; îmi lipsește; împărțire; important; inimă; înrudire; interesant; întrebare; Irina; legămînt; liniștită; lipsă; măicuță; mami; mea; membru; membru de familie; mic; Mihaela; mînă; mîngîiere; minune; mod; model; mort; motivație; multă iubire; nană; nebună; necesară; neprețuită; nu; nu vreau; păr; părinți; parte din familie; perfectă; persoană; plăcere; posibil; prietena; prietena mea; prietenie veșnică; prințesă; protecție; putere; rea; rîsete; rudenii; sacoșă; secrete; sentimente; sfînt; sfîntă; shopping; Simona; sinceritate; sosi; spectru; speranță; stăpînire; străină; suflet bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
familie, soț, copil; față; femei; fertilitate; Game over; ghid; gingașă; grijă; grijulie; impas; interesant; iubita; iubită de cineva; începător; îndatoriri; îngrijire; înșelată; înțeleaptă; înțelegătoare; înțelegere; jumătatea; jumătatea vieții; lanț; legămînt; loială; maitîrziu; maică; mami; Melinda; miez; militară; minunată; moarte; moșie; nebună; necazuri; necesitate; neidentificată; nepăsare; nevasta; niciodată; noroc; nu știu; obligație; obligații; ocrotitoare; om; onest; pace; parte din mine; parteneră de viață; pedeapsă; pisi; povară; prieten pe viață; problemă; pușcărie; rău necesar; rea; relație; responsabil; sarcini; sclavă; serios; sfînt; sfîntă; sinceritate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
să mă descifreze: i-am povestit aventurile mele în bucătărie exact cum o fac acum pentru voi. Într-un târziu i-a picat și lui fisa că pentru mine arta culinară nu era un scop în sine, doar nu eram nebună. Era numai mijlocul prin care încercam să-mi desăvârșesc viața, să-mi găsesc sufletul-pereche și să-l invit la masă... Câteodată mă bușea plânsul, iar el, plin de tact, prelua controlul conversației. Îmi povestea despre viața lui pe un ton
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în Tecuci aflasem că directorul spitalului de atunci, doctorul Rădulescu, un doctor excelent de altfel care îi va da o nouă viață și mamei mele, îi asigurase o masă la spital. Câteodată George Mavridi făcea un cuplu bizar cu “Tinca nebuna”, o femeie cu mintea rătăcită al cărei nume întreg și origine nu le mai știa nimeni. Impreună dădeau spectacole grotești, uneori susținute cu alcool de cinicii “oameni ai muncii”, pentru a dovedi “ce au fost și ce au ajuns” acești
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ora pe care țiam dăruito; pentru totdeauna 6. Elementele de prozodie utilizate de Nichita Stănescu sunt moderne: discurs astro fic, versuri de măsură variabilă, fără ritm și fără rimă (versuri libere), înlănțuite prin ingambament. 7. Personificarea versurilor, realizată prin epitet (nebune) și prin ipostaze umane (aleargă, îmbrățișează, schiază) sugerează ideea că limbajul poetic e viu, însuflețit de o energie interioară și de dorința irezistibilă de a învălui, de a îmbrățișa, deci de a cuprinde și exprima - întro manieră atipică, nebună - tot
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vinde Și mi-o vinde fără preț Că eu lunea nu lucrez Marțea țin de sărbătoare Miercurea de fată mare Joia e rău de dobitoace Vinerea dracu mai toarce. Și sîmbăta-i de băut İar duminica-i sărbătoare. - Vezi a dracului nebuna Cum Încheie săptămîna. ” -//,,Săraca nevasta mea İntră-n cîrciumă și bea. Că ea nu-i ca celelalte Ca să dea cînepa-n carte. Eu torc,torc și iar torc Ce rămîne pun pe foc. -ăă Hai, nevastă la prășit. Bărbate m-am bolnăvit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
în mijlocul naturii, în codru: Nu căta în depărtare/ Fericirea ta, iubite". Poetul este invitat în codru, lângă "prăpastia măreață", noaptea, sub clar de lună, "în liniște și singurătate", unde este cuprins de uimire, în fața frumuseții ființei iubite: "Ce frumoasă, ce nebună/ E albastra-mi, dulce floare!". Epitetul "nebună" semnifică feminitatea, cochetăria. Ultima strofă reprezintă o meditație asupra existenței umane, în urma pierderii iubitei: "Și te-ai dus, dulce minune/ Și-a murit iubirea noastră". Visul de iubire nu s-a împlinit, se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]