1,749 matches
-
de înhumație care au avut în inventar mărgele (M. 11, 28, 31, 48, 57, 60, 74, 82, 84, 94) sunt prezente doar în trei zone ale necropolei - în partea nord-estică, nord-vestică și sudică. Un singur mormânt din partea de est a necropolei - M. 57 a avut în inventar, mărgele. Aceeași situație și cu mormântul nr. 28 din centrul necropolei. Cele mai numeroase morminte cu mărgele, fac parte din grupul sudic. Din punct de vedere al numărului de mărgele, doar câteva morminte au
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
84, 94) sunt prezente doar în trei zone ale necropolei - în partea nord-estică, nord-vestică și sudică. Un singur mormânt din partea de est a necropolei - M. 57 a avut în inventar, mărgele. Aceeași situație și cu mormântul nr. 28 din centrul necropolei. Cele mai numeroase morminte cu mărgele, fac parte din grupul sudic. Din punct de vedere al numărului de mărgele, doar câteva morminte au avut mai multe exemplare, mai ales cele constituite în șiraguri. Printre ele mormântul nr. 28, cu un
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pot adăuga încă trei grupuri mici, două de câte 15 bucăți și al treilea din 6 mărgele, prezente în aceeași zonă (Pl. 146/2,3,7; 218/2-4; 219/ 1.5). Urmărind prezența obiectelor de podoabă în câteva zone ale necropolei, observăm gruparea fibulelor și cataramelor descoperite aici, mai puțin în zona nord-vestică, unde nu a fost descoperită nicio fibulă sau cataramă, dar lipsind în partea de nord, unde au apărut mai multe fibule, catarame și piepteni. Lipsa determinărilor antropologice nu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lipsind în partea de nord, unde au apărut mai multe fibule, catarame și piepteni. Lipsa determinărilor antropologice nu ne permite să atribuim folosirea acestor obiecte de podoabă de către femei sau bărbați. Cum acest lucru a fost bine constatat în marea necropolă de la Mihălășeni, unde majoritatea mărgelelor au fost descoperite la femei, putem admite că și aici avem de a face cu morminte ale unor persoane de sex feminin. Un singur mormânt din cele 10, care conțineau mărgele, M. 11, aparținea unui
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cele 10, care conțineau mărgele, M. 11, aparținea unui copil și cel de al doilea, M. 57, era de adolescent, restul de 8 morminte, erau de adulți, respectiv cu vârstă de peste 18 ani. d10 - Cronologia În fixarea limitelor cronologice ale necropolei din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani ne vom servi de unele materiale descoperite ca inventar al mormintelor, unele situații stratigrafice, eventuale suprapuneri de morminte, în cazul unor diferențieri cronologice interne, orientarea mormintelor, adâncimea la care erau înmormântați, în funcție de ritul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
64) și unul de incinerație (M. 13), au avut în inventarul lor vase borcan, caracteristice dacilor liberi din sec. II-III d. Chr. (Pl. 139/2; 140/6; 165/6; 206/6). Toate aceste elemente ne permit să credem că începutul necropolei din sec. IV d. Chr. de aici poate aparține sfârșitului de secol III și începutul celui următor. Urmărind poziția lor pe planul necropolei, observăm că majoritatea acestor morminte (7, 53, 58, 41, 48, 64, 13, 41) se află în partea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
139/2; 140/6; 165/6; 206/6). Toate aceste elemente ne permit să credem că începutul necropolei din sec. IV d. Chr. de aici poate aparține sfârșitului de secol III și începutul celui următor. Urmărind poziția lor pe planul necropolei, observăm că majoritatea acestor morminte (7, 53, 58, 41, 48, 64, 13, 41) se află în partea de nord, de unde, probabil, au început înmormântările noii populații, care a venit aici peste sau după așezarea din sec. II-III d. Chr. Ceea ce
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de unde, probabil, au început înmormântările noii populații, care a venit aici peste sau după așezarea din sec. II-III d. Chr. Ceea ce este sigur aici, îl reprezintă faptul că unele morminte din această perioadă suprapun, mai ales în partea estică a necropolei, unele complexe închise ale așezării din sec. II-III d. Chr. (Fig. 1). Amplasarea cimitirului în această zonă, complet diferită față de cele două necropole din sec. II-III anterioare, demonstrează că avem de a face cu o nouă populație, care, într-o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aici, îl reprezintă faptul că unele morminte din această perioadă suprapun, mai ales în partea estică a necropolei, unele complexe închise ale așezării din sec. II-III d. Chr. (Fig. 1). Amplasarea cimitirului în această zonă, complet diferită față de cele două necropole din sec. II-III anterioare, demonstrează că avem de a face cu o nouă populație, care, într-o anumită perioadă, putea să conviețuiască cu cea existentă, probabil, aici, sau să se fi așezat după ce populația dacilor liberi din sec. II-III d.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
decorul caracteristic, putea să reprezinte, de asemenea, un element care dispărea odată cu deteriorarea lui sau, după cum este cazul acum, să fie folosit ca ofrandă. Prezența lor în cimitir demonstrează, totuși, că avem de a face cu elemente de început ale necropolei de aici. Tot legat de ceramică este și apariția unui nou produs, strâns legat de ceramica romană, prezentă mai ales în Provincia Dacia, vasul sau oala borcan lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, cunoscută și sub numele de pastă-ciment. Acest
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
foc. Apariția lui în această perioadă este legată, în special, de noua cultură materială, reprezentată de o populație eterogenă, care se definea ca o creatoare a ei. Primele vase realizate din această pastă au fost descoperite numai în așezările și necropolele din sec. IV d. Chr. Între ele notăm descoperirile de la Izvoare-Neamț, pe care autorul le numește oale poroase lucrate la roată, Lunca-Galați, Miorcani, Barcea, Bârlad-Valea Seacă, Dămienești, Mihălășeni etc. În afară de această ceramică zgrunțuroasă, lucrată la roată, apar noi forme de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
constituie elemente de datare foarte prețioase, care ne permit să considerăm începutul acestui cimitir în prima jumătate a sec. IV d. Chr. Fibulele cu portagrafă fixă, care apar încă din sec. III d. Chr., întăresc concluziile noastre cu privire la datarea acestei necropole chiar de la începutul sec. IV d. Chr. Să nu uităm că un asemenea tip de fibulă a fost descoperit și în cea de a doua necropolă din sec. II-III de la Săbăoani, situată la câteva sute de metri de aceasta, pe
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care apar încă din sec. III d. Chr., întăresc concluziile noastre cu privire la datarea acestei necropole chiar de la începutul sec. IV d. Chr. Să nu uităm că un asemenea tip de fibulă a fost descoperit și în cea de a doua necropolă din sec. II-III de la Săbăoani, situată la câteva sute de metri de aceasta, pe podul terasei. Proveniența lor nord-pontică și datarea în a doua jumătate a sec. III d. Chr. și începutul celui următor, fiind frecvente în cultura Sântana de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de metri de aceasta, pe podul terasei. Proveniența lor nord-pontică și datarea în a doua jumătate a sec. III d. Chr. și începutul celui următor, fiind frecvente în cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, constituie un element deosebit de important pentru începuturile acestei necropole. Tot de începutul sec IV sunt legate și aparițiile primilor piepteni din os cu mâner semicircular și aripi laterale, din mormintele nr. 7, 24, 43, 53, 64, 72 și 84. Cele două rituri de înmormântare prezente în această necropolă constituie
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
acestei necropole. Tot de începutul sec IV sunt legate și aparițiile primilor piepteni din os cu mâner semicircular și aripi laterale, din mormintele nr. 7, 24, 43, 53, 64, 72 și 84. Cele două rituri de înmormântare prezente în această necropolă constituie încă un argument al continuității de locuire în această zonă, dar în proporții diferite față de perioada anterioară. Observăm acum o micșorare a numărului mormintelor de incinerație față de perioada sec. II-III d. Chr. Mormintele de înhumație devin preponderente, dar și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
copiilor, acum avem de a face cu preponderența maturilor. Acest proces, observat aici de la începutul sec. IV d. Chr., va continua în perioada următoare prin a domina în a doua jumătate a sec. IV, incinerarea fiind pe cale de dispariție. Marile necropole de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, care cuprind a doua jumătate a sec. IV și începutul celui următor, demonstrează acest lucru, fenomen pus în legătură și cu apariția și dezvoltarea creștinismului. Pentru sfârșitul necropolei pledează aceleași elemente datate în prima jumătate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
IV, incinerarea fiind pe cale de dispariție. Marile necropole de la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, care cuprind a doua jumătate a sec. IV și începutul celui următor, demonstrează acest lucru, fenomen pus în legătură și cu apariția și dezvoltarea creștinismului. Pentru sfârșitul necropolei pledează aceleași elemente datate în prima jumătate a sec. IV d. Chr., ceea ce înseamnă că înmormântările încetează să se mai facă în a doua jumătate a acestui secol. Mai întâi observăm lipsa în inventarul mormintelor a fibulelor cu piciorul lățit
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fi la mijlocul sec. V d. Chr., precum și cana de lux, descoperită în mormântul nr. 1, care are partea inferioară decorată în stilul fațetat, ce imită vasele de metal, a căror datare este în jurul anului 400. Poziția celor două morminte în cadrul necropolei - amândouă aflându-se în partea de nord - nu ne dă posibilitatea să credem că avem de a face cu o datare atât de târzie a cestor morminte, mai ales că aici este zona în care putem admite că au început
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
că avem de a face cu o datare atât de târzie a cestor morminte, mai ales că aici este zona în care putem admite că au început să se facă primele înmormântări, și nu ultimele. Din punct de vedere cronologic, necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani, ar fi contemporană cu primele două faze - I și II de la Mihălășeni și prima parte a celei de la Bârlad-Valea Seacă, până la apariția, în cele două necropole, a fibulelor cu piciorul lățit, cu semidisc
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
nu ultimele. Din punct de vedere cronologic, necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani, ar fi contemporană cu primele două faze - I și II de la Mihălășeni și prima parte a celei de la Bârlad-Valea Seacă, până la apariția, în cele două necropole, a fibulelor cu piciorul lățit, cu semidisc sau rombic, a medalioanelor sau a ceramicii cu macroprundișuri în compoziție. În ceea ce privește orientarea mormintelor de înhumație pe direcția V-E, pe care autorul necropolei de la Mihălășeni o consideră a fi o nouă fază
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
celei de la Bârlad-Valea Seacă, până la apariția, în cele două necropole, a fibulelor cu piciorul lățit, cu semidisc sau rombic, a medalioanelor sau a ceramicii cu macroprundișuri în compoziție. În ceea ce privește orientarea mormintelor de înhumație pe direcția V-E, pe care autorul necropolei de la Mihălășeni o consideră a fi o nouă fază, a IV-a, legată de creștinism, și o datează peste faza a III-a, respectiv la sfârșitul sec. IV și începutul sec. V, noi nu o putem lega de o perioadă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
se poate confirma la Săbăoani decât în măsura în care am putea considera că grupul de morminte de incinerație: 37, 38, 39, 40, 41, 45, 46, 47, 50 și 51 se datează la începutul sec. IV d. Chr., reprezentând și primele morminte ale necropolei. După felul în care sunt grupate aceste morminte, în partea nordică a necropolei este posibil să constituie începutul înmormântărilor de aici. Ar urma cea de a doua etapă în care mormintele de înhumație au orientarea N-S sau apropiată de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte de incinerație: 37, 38, 39, 40, 41, 45, 46, 47, 50 și 51 se datează la începutul sec. IV d. Chr., reprezentând și primele morminte ale necropolei. După felul în care sunt grupate aceste morminte, în partea nordică a necropolei este posibil să constituie începutul înmormântărilor de aici. Ar urma cea de a doua etapă în care mormintele de înhumație au orientarea N-S sau apropiată de aceasta, ceea ce aici poate fi confirmată de un număr de 11 morminte cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de creștinism, iar în cea de a patra, când mormintele creștine devin mai numeroase, cuprinde ultimele două decenii ale sec. IV și începutul sec. V. Așadar, primele trei etape cuprind perioada până la invazia hunilor, ceea ce ar corespunde foarte bine cu necropola de la Săbăoani. Dispariția acestei populații, respectiv încetarea înmormântărilor de aici, o putem pune în legătură cu tezaurul de monede romane descoperit la Traian-Săbăoani, situat la câțiva km spre sud. În concluzie, putem spune că necropola din sec. IV de la Săbăoani poate fi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
hunilor, ceea ce ar corespunde foarte bine cu necropola de la Săbăoani. Dispariția acestei populații, respectiv încetarea înmormântărilor de aici, o putem pune în legătură cu tezaurul de monede romane descoperit la Traian-Săbăoani, situat la câțiva km spre sud. În concluzie, putem spune că necropola din sec. IV de la Săbăoani poate fi datată în limitele primelor trei sferturi din acest secol, începând din ultimele decenii ale secolului al III-lea, odată cu apariția unei populații alogene care, probabil, a conviețuit un timp, relativ scurt, cu populația
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]