1,441 matches
-
de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Calul l-a rugat pe Dumnezeu să-i ia aripile, zicînd că-l va duce în spinare ca vîntul. (Gh.F.C.) Mai nou, în locul căpățînelor de cal, în parii gardului se pun oale sparte. (Gh.F.C.) Calul simte nenorocirile și apropierea duhurilor necurate. (Gh.F.C.) Calul nu trece peste mormintele strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la reomatism. (Gh.F.C.) Cu boașe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîntînd. El cîntă și cînd vine dracul să ceară sufletul, ca dracul să se sperie și să fugă. (Gh.F.C.) Spasmurile din somn trec cu sînge din creastă de cocoș negru. Cocoșul negru este mai de preț, că luptă cu duhurile necurate. (Gh.F.C.) în scalda copilului se pun pene de cocoș. (Gh.F.C.) 85 De ți-e frică de întuneric, mănîncă limbă de cocoș. (Gh.F.C.) De te doare inima (ți-o mănîncă strigoii), bea sînge de cocoș negru. (Gh.F.C.) Cocoșul vestește cum va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mutîndu-se comoara, se mută și groapa cu ea și se poate lesne găsi. Uriașii au ridicat case pe măsura lor și și-au ascuns comorile, dar nu e bine să le dezgropi. (Gh.F.C.) Sînt pe lume comori curate și comori necurate. Cele curate au fost îngropate de oameni. Focul ce arde pe aceste comori este albastru. Cele necurate sînt ale uriașilor sau au fost închinate Necuratului. Focul ce arde pe ele este alb-gălbui. (Gh.F.C.) Vîlva băilor păzește minele de aur. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe măsura lor și și-au ascuns comorile, dar nu e bine să le dezgropi. (Gh.F.C.) Sînt pe lume comori curate și comori necurate. Cele curate au fost îngropate de oameni. Focul ce arde pe aceste comori este albastru. Cele necurate sînt ale uriașilor sau au fost închinate Necuratului. Focul ce arde pe ele este alb-gălbui. (Gh.F.C.) Vîlva băilor păzește minele de aur. (Gh.F.C.) Dacă flacăra ce arde pe comoară e albă sau roșie, banii sînt de argint; dacă flacăra e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scapi de el suduindu-l de cruce. Se crede că diavolul aude cele ce vorbește omul, nu însă și cele ce gîndește omul. Se crede că nu e bine a umbla pe la miezul nopții, fiindcă atunci întîlnesc pe om duhurile necurate și-l duc într-o bulboană* să-l înece ori cel puțin în niște spini, bătîndu-și joc de el. Nu-i bine să te duci noaptea la apă să scoți, căci smîncește* Necuratul ciutura* în puț și te trage și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se poate scula. Pe potlogul* ce-a rămas de la opinci, să faci cruce, că-și face dracul opinci din el. Dracul locuiește în gropi și pivniți părăsite, case pustii etc. Acel loc unde-a fost cineva ucis de lut* este necurat, și acel ce trece noaptea pe acolo trebuie să rătăcească*. La pîrlirea porcului, să bagi tămîie în foc, să fugă dracul. Cînd îți țiuie urechea, trece dracul pe lîngă tine. Cînd doi spun același cuvînt deodată, atunci crapă un drac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cu spatele înapoi să nu mergi, că rîde dracul și plînge Maica Domnului. Să nu scrîșnești, că se bucură dracul. La Sf. Gheorghe și altă dată se fac pe la porți, portițe, ușile grajdului etc. cruci de dohot*, ca, viind duhurile necurate, să nu poată intra. Ouă părăsite nu este bine a se lua, c-apoi din ele ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești în jăratec, că-i dracul înăuntru în chip de șarpe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești în jăratec, că-i dracul înăuntru în chip de șarpe. Se crede că, legănînd un casnic deja în vîrstă un leagăn deșert, lea gănă un duh necurat. Dracul iese întotdeauna la miezul nopții pe locul unde s-a făcut vreun omor. Copiii pierduți se prefac în diavoli sau draci, și zi și noapte plîng, zicînd: „Vai de noi și de cine ne-a făcut pre noi!“ Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din piatră (cică oamenii îs pietre), și dacă stupești dracul rămîne pe Dumnezeu. în casa unde se află un copil nou-născut, trebuie să ardă lumină nopți întregi pînă la botez, fiindcă se crede că, la din contra, ar veni duhuri necurate și ar lua posesiune de copil. Ca să nu se apropie duhurile necurate de copii, se arde o lumină de ceară în casa unde doarme el, de la naștere pînă la botez. Moașa, după ce înfașă copilul așa ca să aibă o cruce la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dumnezeu. în casa unde se află un copil nou-născut, trebuie să ardă lumină nopți întregi pînă la botez, fiindcă se crede că, la din contra, ar veni duhuri necurate și ar lua posesiune de copil. Ca să nu se apropie duhurile necurate de copii, se arde o lumină de ceară în casa unde doarme el, de la naștere pînă la botez. Moașa, după ce înfașă copilul așa ca să aibă o cruce la piept și alta la spate, ca să fugă duhurile rele de dînsul, îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moașa îi pune degetul pe barbă și mînile pe obraji, ca să facă gropițe și să placă lumii. Se crede că nu e bine a lăsa pelincele* unui copil afară peste noapte, căci la din contra, se prind de ele duhurile necurate; dacă însă totuși au rămas ele afară peste noapte, din uitare, trebuie, spre a le putea întrebuința fără pericol pentru copil, a le afuma cu săcărică*. Cînd ai pierdut ceva și nu-l găsești, nu mai căta degeaba, căci dracul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unul altuia vreo batistă spre amintire e semn că dragostea lor nu va ținea mult. Să nu ții inel în degetul din mijloc, că n-ai noroc în dragoste. Drum Cînd te întorci din drum, îți merge rău. (Gh.F.C.) Duhuri necurate Dumnezeu fiind zilnic supărat de duhurile răle, caută să le pedepsească. Cînd această mînie ajunge la culme, toată firea se zburlește, furtuni se pornesc, cerul se norează și duh urile cată să se ascundă. Atunci tună. Oamenii ce dorm peste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
culme, toată firea se zburlește, furtuni se pornesc, cerul se norează și duh urile cată să se ascundă. Atunci tună. Oamenii ce dorm peste noapte sub arbori taie în trunchiul arborilor semnul crucii, ca să nu se apropie de ei duhuri necurate. Duhurile se pot ascunde în ființe vii și plante pe care Dumnezeu le stîrnește. Pe om îl sacrifică pentru a ucide duhul rău din el, dar rezervă sufletului celui trăsnit un loc în rai. Peste noapte nu e bine să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe care Dumnezeu le stîrnește. Pe om îl sacrifică pentru a ucide duhul rău din el, dar rezervă sufletului celui trăsnit un loc în rai. Peste noapte nu e bine să dormim cu ferestrele deschise, căci ne pot intra duhuri necurate în casă. Nu se iese din casă pînă nu cîntă cucoșul, care cu glasul lui gonește duhurile rele. Căpcăunii sînt oameni cu cap de cîne, un ochi în frunte și unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu cîntă cucoșul, care cu glasul lui gonește duhurile rele. Căpcăunii sînt oameni cu cap de cîne, un ochi în frunte și unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîne, un ochi în frunte și unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai ales de iele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai ales de iele. (Gh.F.C.) Duhurile necurate schimbă copilul care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai ales de iele. (Gh.F.C.) Duhurile necurate schimbă copilul care rămîne singur în odaie. Cînd suge, copilul schimbat rupe țîța. Oamenii iau trei vergele de alun de-un an, duc copilul la gunoi după apusul soarelui, pe lună nouă, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai ales de iele. (Gh.F.C.) Duhurile necurate schimbă copilul care rămîne singur în odaie. Cînd suge, copilul schimbat rupe țîța. Oamenii iau trei vergele de alun de-un an, duc copilul la gunoi după apusul soarelui, pe lună nouă, și încep să-l bată. Vidmele* aduc înapoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca fierul. Cînd o femeie e lehuză și vrea să iasă pe-afară din casă, atunci să aibă sub brîu ori în sîn o bucățică de fier, ca să nu se îmbol năvească, căci de fier fug toate relele și duhurile necurate. Duhurile necurate se sperie de fier. Și talajul le sperie, pentru că se gîndesc la rindea; fă ina de lemn (rumegușul) le amintește de sfredel; cusătura le pomenește de ac; iarba cosită le spune de coasă. (Gh.F.C.) Cînd auzi pentru prima
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd o femeie e lehuză și vrea să iasă pe-afară din casă, atunci să aibă sub brîu ori în sîn o bucățică de fier, ca să nu se îmbol năvească, căci de fier fug toate relele și duhurile necurate. Duhurile necurate se sperie de fier. Și talajul le sperie, pentru că se gîndesc la rindea; fă ina de lemn (rumegușul) le amintește de sfredel; cusătura le pomenește de ac; iarba cosită le spune de coasă. (Gh.F.C.) Cînd auzi pentru prima dată trăsnind
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mult. E o prevestire spăimîntătoare că se rupe lumînarea mirilor în timpul cununiei: moartea. Cînd un om bolnav ajunge în agonia morții, i se pune în mîna dreaptă o lumînare de ceară aprinsă, ca dîndu-și sfîrșitul să nu se apropie duhurile necurate de dînsul și pe lumea cealaltă să aibă lumină. Cel care va muri fără lumînare în mînă pe lumea cea laltă șade în întuneric. Lumînarea de la capul mortului luminează căile întunecoase din lumea în care se duce. Dacă n-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă vrei să moară cineva, fă-i cu lumînare furată de la mort. Moartea are unelte de cosaș: ciocan, nicovală, coasă și gresie. (Gh.F.C.) Mortul din familie spurcă mai mult decît mortul străin. (Gh.F.C.) Femeile care gătesc mortul pentru groapă sînt necurate, nu au voie să gătească mîncarea de pomană. Ele trebuie să se spele cu agheasmă și să meargă la preot. (Gh.F.C.) Frații născuți în aceeași zi, săptămînă sau lună sînt legați pe viață. La moartea unuia, se fac rugăciuni pentru ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămași în viață; de aceea li se închid ochii. (Gh.F.C.) După ieșirea mortului din casă, ca să nu revină tulburînd liniștea viilor, se închide ușa. (Gh.F.C.) Patul pe care a murit un om se aruncă cu așternut cu tot, că e necurat. (Gh.F.C.) Cei care nu primesc bani la înmormîntare nu vor avea cu ce plăti lun trașul și vor umbla desculți prin mărăcini în veac uitat. (Gh.F.C.) Rudele mortului se duc a doua zi după înmormîntare să tămîieze mormîntul, să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]