1,146 matches
-
deschis o legitimitate proprie, dar nu una de tip democratic. Capitolul 3 De la democrație la autoritarism 1. Care tranziții? După delimitarea diverselor tipuri de regimuri prezentate în capitolele precedente, se pot aborda, detaliat, variile moduri de tranziție de la un regim nedemocratic la unul democratic. În general, se conturează șase posibilități: • democrație → regim personal • democrație → regim militar • democrație → regim civil-militar • democrație → regim de mobilizare • democrație → totalitarism • democrație → pseudo-democrație Ipoteza reîntoarcerii la un sistem tradițional după o experiență democratică nu poate fi luată
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o experiență democratică nu poate fi luată în considerare din cauza consecințelor pe care le are implicarea societății civile asupra perspectivelor de instaurare a unui regim care ar propune o anumită formă de autoritarism. Sunt excluse și transmutările din interiorul genus-ului nedemocratic. Dintre variantele mai sus indicate, penultima apare rareori. De altfel, în aceasta categorie, poate fi introdusă fără controverse doar trecerea Republicii Weimar la nazism 29. Dar și cea de a doua este la fel de discutabilă dacă ne gândim că, după o
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
merită subiectul continuității și al discontinuității, iar alte aspecte vor fi tratate atunci când se va analiza procesul de instaurare. Prin discontinuitate se înțelege o transformare realizată printr-o schimbare reală a actorilor, a regulilor și a instituțiilor aparținând unui regim nedemocratic. Fenomenul este inaugurat printr-un act specific, determinant (o lovitură de stat, o schimbare de guvern realizată de civili, abolirea și scoaterea în afara legii a partidului unic, eliminarea parlamentelor corporative ș.a.) în urma căruia regimul se prăbușește și începe tranziția. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
până la prăbușirea regimului democratic anterior, contribuie la moderarea forțelor politice reînnoite. În sfârșit, alți factori (cum ar fi profundele transformări socio-economice fac ca sistemul de partide și raportul de putere între diferitele partide să fie diferite. Influența și importanța regimului nedemocratic anterior sunt evidente. O primă situație se referă la trecerea de la oligarhia competitivă la democrație: este vorba de experiența primei democratizări. A doua ipostază privește încercările, de obicei eșuate, de democratizare succesivă după decolonizare. Majoritatea celorlaltor cazuri de tranziție la
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o primă evaluare a schimbării instituționale într-un sens democratic. Următorul pas se referă la formularea întrebărilor, relevante din punct de vedere teoretic, care trebuie să fie formulate pe acest subiect: a) care este explicația crizei a și căderii regimului nedemocratic anterior?; b) de ce sunt create unele instituții în detrimentul altora?; c) care este cea mai bună organizare instituțională pentru consolidarea democrației?; d) care sunt modalitățile și explicațiile consolidării democratice? Ultima întrebare va fi reluată în capitolul următor, deși unele din comentariile
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sud-estul Europei există, de exemplu, experiența directă a trecerii printr-un regim diferit, deși cu caracteristici și durate diferite (după caz). Pe de altă parte, atunci când repondenții sunt cetățeni ai democrațiilor consolidate, care nu s-au confruntat cu un trecut nedemocratic, lipsa unei experiențe concrete de acest gen face ca întrebările privind alternativele politice la democrație să fie abstracte și nerealiste. În cele din urmă, observăm că atitudinile de consens și supunere, sau chiar de conformitate cu normele instaurate, nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
alegerea democratică a Bisericii Catolice, după al Doilea Război Mondial și (chiar mai mult) după Consiliul de la Vatican II de la începutul anilor '60, noile partide democrat-creștine sunt puse în centrul consolidării democratice chiar și în țările europene cu experiențe anterioare nedemocratice; ele apar ca "ancore" de consolidare care propun o unitate între clase și o organizație structurată, susținută de alte organizații "auxiliare". În al cincilea rând, creșterea economică și (în același timp) creșterea prezenței publice în diferite sectoare economice fac din
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și importante. În cele din urmă, aceleași eșecuri democratice din anii '20 și '30 constituie o experiență și o lecție importantă, cu dublă semnificație. Democrația dobândește o mai mare legitimitate datorită amintirii negative legate de rezultatele catastrofale ale altor regimuri nedemocratice, regimuri cărora milioane de oameni (într-un fel sau altul) s-au dovedit a le da crezare înainte ca politicile lor externe să conducă la al Doilea Război Mondial, adică la dezastru, cu toate suferințele rezultate, cum ar fi cele
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
externă americană, atentă la drepturile și libertățile cetățenești, în special în țările latino-americane61. Motivele prezentate până acum nu sunt însă suficiente pentru a justifica succesul și răspândirea regimurilor democratice în zonele din afara Europei și ale Americii Latine. Experiența eșecului regimurilor nedemocratice trăită de către populațiile din diferite țări (un colaps economic și politic cauzat de sărăcie, suferințe și violență 62) este determitată de motive majore. Care sunt, așadar, motivele care au determinat succesul democrației față de toate celelalte regimuri inventate în ultimul secol
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
află în zona liberal-democrației, 28 sunt regimuri autoritare stabile, iar 16 dintre acestea fiind țări care fac parte din lumea arabo-musulmană. Un număr de optsprezece țări din Africa, zece din Asia și Albania, sunt într-o situație "hibrid" (rămân însă nedemocratice 67). Este de înțeles că orice religie are aspecte complexe care depind de societatea care o adoptă. Un proces de secularizare poate apărea, în următorii ani, chiar și în grupul mare de țări, deși, în prezent, lumea arabo-musulmană dovedește o
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sau inexistentă a poliției Grupuri de extremă dreaptă și stangă Lipsa responsabilității (accountability) din partea elitelor politice Grupuri sociale/ Instituții Gleichschaltung Cultura la nivel de masă Statalism (mai puțin în Conul de Sud) Pasivitate /conformism/cinism Frică /înstrăinare față de politică Atitudini nedemocratice Partide (radicale, de stânga sau/și de dreapta) Până acum am încercat să identificăm moștenirile autoritare care au împiedicat calitatea democrației, cu referire la unele țări din sudul Europei și din America Latină, cum ar fi Italia, Spania, Portugalia, Chile, Argentina
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Grupuri de extremă dreaptă și stangă Absența responsabilității (accountability) de partid X X X X X X X X X X X X X Cultură politică Statalism (mai puțin în Conul Sudic) Pasivitate /conformism/cinism Frica /înstrăinare de politică Atitudini nedemocratice Partide radicale de stânga sau/și de dreapta X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X În ceea ce privește instituțiile și regulile regimului, Italia, Brazilia și Chile sunt țări
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fost înrădăcinate în culturile politice pre-autoritare din țările analizate. În plus, în țările din America Latină, politica a fost caracterizată de frică și de alienare, acest fapt fiind, fără îndoială, o dovadă a componenței represive a celor patru regimuri civil-militare. Atitudinile nedemocratice sau de neacceptare a instituțiilor și regulilor democratice sunt un alt element comun în cele trei țări din Europa de Sud, Chile și Brazilia. În fiecare dintre cazurile studiate, aceste atitudini apar în diferite moduri, având însă intensități diferite. În
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
studiate, aceste atitudini apar în diferite moduri, având însă intensități diferite. În Italia, de exemplu, au fost prezente ani de zile și se mai regăseau, încă, în anii nouăzeci. În Brazilia, în ciuda diferenței enorme dintre statele din interiorul țării, atitudinile nedemocratice sunt destul de frecvente. În Uruguay, absența atitudinilor nedemocratice a fost determinată, în mare măsură de experiența democratică din trecut. În Argentina, în schimb, este de remarcat o anumită inconsecvență: lipsa atitudinilor nedemocratice din noul regim democratic contrazice experiențele negative acumulate
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
însă intensități diferite. În Italia, de exemplu, au fost prezente ani de zile și se mai regăseau, încă, în anii nouăzeci. În Brazilia, în ciuda diferenței enorme dintre statele din interiorul țării, atitudinile nedemocratice sunt destul de frecvente. În Uruguay, absența atitudinilor nedemocratice a fost determinată, în mare măsură de experiența democratică din trecut. În Argentina, în schimb, este de remarcat o anumită inconsecvență: lipsa atitudinilor nedemocratice din noul regim democratic contrazice experiențele negative acumulate pe parcursul democrațiilor anterioare, caracterizate printr-un grad ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
diferenței enorme dintre statele din interiorul țării, atitudinile nedemocratice sunt destul de frecvente. În Uruguay, absența atitudinilor nedemocratice a fost determinată, în mare măsură de experiența democratică din trecut. În Argentina, în schimb, este de remarcat o anumită inconsecvență: lipsa atitudinilor nedemocratice din noul regim democratic contrazice experiențele negative acumulate pe parcursul democrațiilor anterioare, caracterizate printr-un grad ridicat de polarizare, conflicte, corupție. Gradul de acceptare a democrației în Argentina arată, prin urmare, potențiala forță a "moștenirii" ca reacție la trecutul autoritar al
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cum radicalismul unora și non- participarea altora sunt conectate (în democrațiile actuale), ilustrând astfel declinul angajamentului civic în Statele Unite. -------------------------------------------------------------------------2 1 DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI 2 5 Introducere DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Cuvânt-înainte 18 19 Introducere Democrație, democrații, cvasi-democrații 310 311 Alternativele nedemocratice De la democrație la autoritarism De la autoritarism la democrație Între consolidare și criză În căutare de explicații Democrație fără calitate? Concluzii DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Referințe bibliografice
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
raționale pe care politica trebuia să o promoveze, cu scopul de a transforma principiile armoniei universale în realitate. Prin urmare nu sistemul, ci guvernele sînt responsabile pentru izbucnirea războaielor. Guvernele sînt cele care pornesc războaiele, împotriva intereselor propriilor cetățeni. Guvernele nedemocratice, sau cel puțin nelegitime, sînt una dintre principalele cauze ale războiului. Războiul poate fi evitat prin democratizarea politicii, începînd de la nivelul local pînă la cel național și, în fine, la cel internațional. În mediul internațional nedemocratic al secolului al XIX
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
intereselor propriilor cetățeni. Guvernele nedemocratice, sau cel puțin nelegitime, sînt una dintre principalele cauze ale războiului. Războiul poate fi evitat prin democratizarea politicii, începînd de la nivelul local pînă la cel național și, în fine, la cel internațional. În mediul internațional nedemocratic al secolului al XIX-lea, egoismul se transformase în naționalism și condusese inevitabil la război. Cît despre cauzele subiective ale războiului identificate de idealism, vechea diplomație este una dintre cele mai importante. Potrivit criticii idealiste, această diplomație avea cîteva defecte
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
apare - sub raportul multor indicatori - mai dezvoltată decât alte grupuri etnice sau clasiale din societatea românească globală”. Cu alte cuvinte, ipoteza „emancipării reale, de fapt”, a locuitorilor evrei din vechiul Regat - lansată de același Hary Kuller-, deși contravine unei legislații nedemocratice privind acordarea cetățeniei române, este susținută și confirmată - cel puțin în domeniul economic - de datele statistice „din teren”. „Oficializarea” preponderenței evreiești în economia locală avea să se petreacă odată cu debutul perioadei interbelice, ca urmare a efectelor produse de noua legislație
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
puternice și norme partizane, mai puternice decât agenții, care nu au putut, prin practicile sociale curente, decât să le reproducă sub o formă sau alta. Prin norme noi agenții pot identifica noi trasee ale socializării, mai puțin înclinate către conducere nedemocratică (rule) și cu o mai mare propensiune înspre flexibilizarea structurilor, la rândul lor indispensabile oricărui proiect social. Sigur, la această concluzie este infinit mai ușor de ajuns cu mijloace teoretice decât practice. Pe de altă parte însă, costructivismul radical măcar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
credea el, putea fi o contrapondere ideologică utilă prezumtivelor tendințe expansioniste ale comunismului global. Am fost convins de mult timp că ideea de drepturi de bază ale omului avea o influență puternică în lumea emergentă a emancipatelor dar de obicei nedemocraticelor state-națiuni și că lipsa de atenție a administrației precedente asupra acestei probleme a subminat susținerea internațională a Statelor Unite. Eram îngrijorat că America devenea "singuratică" în lume. Eram sigur că un accent major pus asupra drepturilor omului ca și componentă a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din Vietnam În saci de plastic, la Început În număr mic, dar apoi din ce În ce mai mare. Studenții cereau Încheierea războiului american nedrept din sud-estul Asiei și se baricadau În birourile administrative ale universităților În semn de protest Împotriva unui sistem educațional nedemocratic, care nu le oferea drept de vot și putere de decizie În hotărârile academice care le afectau viața. Eliberarea plutea În aer, aproape că puteai să o simți. Obosiți de exercițiile pentru raidurile aeriene nucleare, de războaiele reci și de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al fostului partid de guvernământ în ținuturile cehe, Partidul Comunist al Boemiei și Moraviei (KSČM), era o structură organizatorică 9 cu rădăcini adânci, beneficiind de un larg sprijin. Formațiunea a fost privită de către partidele mainstream ca forță politică extremistă și nedemocratică, care reprezenta o uriașă provocare pentru democrația cehă. De-a lungul anilor ֹ'90, KSČM s-a confruntat cu o serie de acțiuni politice și legale declanșate de politicienii de dreapta și de liberali, fără ca, în același timp, să existe
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
De fapt, de la începutul conducerii lui Haider în 1986 și până în 2000, FPÖ a fost privit de mulți - adversari politici, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, oameni de știință, intelectuali ș.a.m.d. - ca fiind incapabil să guverneze, ca un partid nedemocratic sau neliberal. Pentru ei, acceptarea FPÖ ca partener de coaliție în 2000 a fost încălcarea unui tabu politic, cu urmări greu de anticipat pentru calitatea democrației austriece. Impactul FPÖ/ BZÖ asupra calității democrației se pare că merită studiat în Carintia
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]