2,130 matches
-
du pouvoir créateur du traducteur. Pour formuler une méthodologie de traduction du texte poétique, Blaga arrive à la problématique du style en traduction. La question du style lui est venue à l'esprit grace à son expérience de traduction : " Grele nedumeriri și frământări mi-a pricinuit și problema stilului în care să fie tălmăcit Faust. Opera goetheeană prezintă fete stilistice de-o varietate deconcertanta. "1006 Îl exemplifie cette variété stylistique de Faust par la présence des éléments préromantiques, classiques ou néobaroques
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mult prea drastică pentru mediocrul personaj. Tot astfel, tribulațiile erotice ale tânărului Andrei din al doilea roman, adonisul de un sezon al Sulinei, observate îndeaproape cu un amestec de invidie și admirație de puberul său frate, stârnesc o mulțime de nedumeriri. Plasând acțiunea într-un oraș ca Sulina, era de așteptat ca autorul să speculeze pitorescul decorului, dar, atent mai ales la reacțiile psihologice ale personajelor, întreprinzând o adevărată monografie a adolescenței, el pierde din vedere atmosfera în întregul ei, astfel
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
mai importante și mai depărtate, precum Sozopolis, cu localitățile de primprejur, apoi Agathopolis și Anchialos, suspinau cu cele din urmă răsuflări și se deprindeau cu ideea de a se preda în curând. Andronic împăratul, mâncat de griji, era amețit de nedumerire; căci pe când își dădea toată silința să puie stavilă propășirii inamicului, stările deplorabile de lucruri la răsărit îl chemau și mai neînduplecate pe teatrul de lupte din Asia. Silit de împrejurări ca să ia o hotărâre, rândui totuși în sfârșit pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i rămăsese credincioși precum că au pierdut războiul cu frate-său, cu Musa, și daca-l sfătuiră de sârg să vie de grabă înapoi, căci în alt chip întreg cuprinsul împărăției din Europa îl va pierde, încăpuse la spaimă și nedumerire, mai cu samă pentru că tocmai atunci se săvârșise din viață cel mai bun căpitan al lui și cel mai cu temei sfătuitor, marele vizir Ali Pașa. Cu greu, dar totuși fără mult preget el se smulse din viața de dezmierdăciuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ne stârnesc amintirea păcatului prin gândurile ce le-am avut mai demult; de la stânga, când tulbură sufletul prin patimile trupești și neînfrânate; și de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
română, - știind că chemarea legislațiunii nu consistă în a restrânge, necum a detrage drepturile acordate și asigurate prin lege, ci, din contra, în a le da o estensiune tot mai tare în conformitate cu pretențiunile juste ce se dezvoltă - simte cu îndreptățită nedumerire că, mai ales pe terenul instrucțiunii publice, s-au introdus deja niște instituțiuni regnicolare cari, abătîndu-se de la legile cardinale făcute pentru a asigura confesiile și naționalitățile din patrie, zguduie autonomia bisericii și, în practică, retrogradează interesele ei de cultură; iar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
voi ce vă place, nu zic nici da, nici ba. Urma alege. Cântărind tonul cam perfid al celor zise mai sus, se poate deduce că, daca Turcia ar consimți să intervie în Egipet, Anglia s-ar simți ușurată de multe nedumeriri. [11 iulie 1882] ["UN SEMN AL DECLASĂRII... "] Un semn al declasării și al înmulțirii oamenilor cari nu lucrează nimic și trebuiesc hrăniți din bugete este fără îndoială sporirea dărilor directe și indirecte și greutatea extremă cu care oamenii le plătesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate? Legenda zice când Buga va suna de seară, când sf[înta] mănăstire Putna se va lumina din morminte! ["CONVENȚIA CU AUSTRIA... "] 2261 Convenția cu Austria. Act de tradare. cu 8 zile înainte *** de a pune * [în] esploatare proiectul, material nedumerire. Brăt. proiectul deviză * - convențiune comercială (palat și colibă) legea aceasta simplă. Prs. unei adm. drum. de fier pătruns * de toată valoarea acestei convențiuni - chestie de tapaj, bețele-n roată. Brăt. Cons. conv. împrumut oraș. București. Casa de Depuneri. esport. însemnate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la picioarele sale. Dar dacă asta e ceea ce îmi oferiți, atunci am să plec în pustiu chiar acum. Fiindcă nu vreau să mai fim robii planetei acesteia. Încercă să-i cuprindă pe toți ai lui cu privirea. Simțea teama, simțea nedumerirea, dar exista acolo în mințile lor, fără îndoială, și speranța. - Zerri m-a învățat că pentru a izbândi în luptă nu trebuie să rămâi imobil, ci să ajungi să-ți privești adversarul în ochi. Amintirea ei m-a transformat în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu un gest scurt Maestrul quinților. E chiar de mirare că au descoperit semnătura australului abia după atâta timp. Mă așteptam să reacționeze mai rapid. - Nu s-ar zice! - Sire? își ridică N'Gai Loon sprâncenele subțiri în semn de nedumerire. - Dacă ai fi cu adevărat conștient că lupta se apropie, n-ai mai fi întîrziat pregătirea celui de-al cincilea quint. Bătrânul oftă din rărunchi și își prinse capul în mâini. - Numai o cruzime pe care nu o merit poate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nici pentru nebunul care are de gând să vă încredințeze destinul a șaizeci de generații de frați augustinieni. Bătrânul le privi pe femei încercînd cu disperare să observe o umbră de înțelegere pe chipurile lor. Fețele Mariilor trădau însă deopotrivă nedumerire și o oarecare doză de nepăsare. - Aloim ar fi fost un excepțional operator psi. Avea capacitatea de a se strecura în mintea oamenilor. A reușit să ascundă lucrul ăsta atât de bine, încît eu nu am ezitat să-i injectez
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
doborâți. Zeții și quintul păreau că roiesc haotic în jurul celor doi coloși de metal ai căror tunari încercau zadarnic măcar să vadă una din nave. Dealtfel, fregatele încetaseră să mai riposteze, iar frecvențele lor de comunicații se umpluseră de exclamații de nedumerire. O formație strânsă de trei vânători, condusă probabilde Heyyn, se aventură printre cele două fregate, dar navele nu traseră una asupra celeilalte, așa cum sperase probabil quintul. Zeții continuau să atace furibund aplicând salve scurte, căutând o breșă... Pe neașteptate, fără
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Se pare că Assan Tres a încrustat cuvintele astea înainte de a le acoperi cu roca sulfuroasă cu care s-au hrănit ciupercile alea ale lui, zise quintul. - Dar de ce să fi făcut așa ceva? întrebă Bella, a cărui figură trăda o nedumerire totală. - Nu putem fi siguri. - Dar voi ați mai auzit pe undeva aceste cuvinte? Par mai degrabă religioase. Poate că aveau legătură cu Abația. - Nu cred. Din câte știu eu, țelul Abației și prima ei poruncă sunau altfel, clătină din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ne stârnesc amintirea păcatului prin gândurile ce le-am avut mai demult; de la stânga, când tulbură sufletul prin patimile trupești și neînfrânate; și de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
ne stârnesc amintirea păcatului prin gândurile ce le-am avut mai demult; de la stânga, când tulbură sufletul prin patimile trupești și neînfrânate; și de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
cu angajamente clare privind reducerea datoriei, identificarea de soluții la problemele economice din ce în ce mai complexe ale Americii. Angajamentele, cel puțin în acest plan, nu se respectau, ceea ce arăta un gen de neputință care se reporta de la mandat la mandat. La început, nedumerirea a fost mare chiar printre americanii obișnuiți. Până când au început să se adapteze noii situații și să se deprindă cu răul. În orice țară, acest lucru nu prevestește nimic bun. Cu atât mai mult în cazul unei superputeri. Stă parcă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ar justifica și ar da sens lejerității cu care America a susținut delocalizarea. Dacă această ipoteză ar sta în picioare, atunci ea ar fi trebuit susținută de o strategie adecvată în domeniul creației, cercetării și inovării. Or, aici apare o nedumerire de fond, un adevărat paradox. Cheltuielile în domeniul inovației, cercetării etc. au scăzut. Următorul capitol se va ocupa de această problemă-cheie a dezvoltării contemporane. Mai este un motiv major de nedumerire. Chiar în câmp tehnologic, SUA nu mai sunt atât
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
domeniul creației, cercetării și inovării. Or, aici apare o nedumerire de fond, un adevărat paradox. Cheltuielile în domeniul inovației, cercetării etc. au scăzut. Următorul capitol se va ocupa de această problemă-cheie a dezvoltării contemporane. Mai este un motiv major de nedumerire. Chiar în câmp tehnologic, SUA nu mai sunt atât de active și nu mai au relieful așa de pronunțat ca altădată. O situație care trebuie să dea mult de gândit. În literatura de specialitate, revoluția în domeniul tehnologiilor verzi este
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Or, condițiile sunt atât de diferite, încât dezvoltarea nu poate avea loc decât dacă modelele pornesc de la diversitatea de condiții din diferite regiuni și țări ale globului. Absolutizarea modelului are o nuanță ideologică indubitabilă. De pildă, și noi păstrăm o nedumerire fundamentală față de modul cum au fost aplicate cerințele "Consensului de la Washington" în unele țări din Europa Centrală și de Est. S-a procedat la un tip de dezindustrializare care va amâna mult procesul decolării economice propriu-zise. Cu ce să participe
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
În special domnului Ushioda, pentru deschiderea show room-urilor. În Franța, Catherine Contant ne-a dat lămuri În privința ideogramelor, a semnificațiilor, a obiceiurilor și tradițiilor japoneze. În Japonia, am apelat În permanență la Meimi Yang, Yuki Watanabe și Fujiko Suda pentru nedumeririle noastre, iar ajutorul lor logistic a fost foarte prețios. Caligrafia ideogramelor din această carte i-o datorăm lui Michi Tada, cu care Hatsumi Tsuzuki ne-a pus În contat la Săo Paolo. Un gând plin de afecțiune pentru Sato-san de la
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care este confruntat subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare și descoperire, spre intuirea unor noi soluții, a unor relații aparent absente Între vechi și nou. Se spune că o Întrebare devine problemă atunci când generează o stare psihică de curiozitate, de nedumerire, de uimire sau de incertitudine, de neliniște În fața unui obstacol ce trebuie Învins, a unor dificultăți teoretice sau practice greu de depășit, de rezolvat, În fața noutății, a necunoscutului. Subiectul trăiește această situație discrepantă dintre propriile-i cunoștințeși noutatea care nu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
active, solicită reflecție interioară din perspective diferite, un antidot al Învățării superficiale. a) Specificul actului de reflecțietc " a) Specificul actului de reflecție" Comunicând „cu sine Însuși”, subiectul Își pune Întrebări, probleme, În legătură cu cele studiate, Încearcă un răspuns la surprizele sau nedumeririle sale, la conflictele sau contradicțiile neașteptate, de ordin cognitiv, care pot să apară la un moment dat În mintea lui; alteori caută răspunsuri și soluții la Întrebările și problemele puse de către profesor, la situațiile contradictorii create În modintenționat de acesta
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ieșirii, este naturală în cel mai înalt grad, fiind una de eliberare înscrisă chiar în esența omului, în modul său de a fi liber, cealaltă de întoarcere în peșteră echivalează cu căderea, din nou, în robie și stârnește, desigur, toată nedumerirea prin anormalitatea sa. Există totuși și pentru aceasta o explicație, cum vom vedea, din perspectiva gândirii lui Platon. * Abandonarea de către om a peșterii care semnifică sclavia sa echivalează cu ieșirea din întuneric a sufletului care pășește, de acum, întru lumină
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Menon, nu primește (în sensul de a le accepta) obiecții de la cei mulți în legătură cu Formele (de altfel atitudinea aceasta e clasică în ceea ce-l privește pe Socrate din perspectiva metodei). Pe de altă parte, Socrate din Banchetul pune întrebări, are nedumeriri, mai mult de unul singur, pentru că știe că ignoranța celor mulți în privința Formelor invalidează în bloc și convingerile lor morale; atenienii sunt de o moralitate servilă și curajoși din lașitate. Socrate, spun, nu ignora relația, și nici intermediaritatea entității iubirii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
hermeneutic rămân, în ceea ce îi privește pe moderni, pe de o parte regulă, iar pe de alta, întâmplare previzibilă. Lipsit de promisiuni inutile, dar nu și de ambiții retorice, Platon se refuză constant unei posterități indiscrete, dar prea puțin fidelă nedumeririlor esențiale. Acest refuz, marcat de complezență ironică, i-a rezervat peste timp privilegiul rarisim de a nu dezamăgi nici un interlocutor decent. Lipsa de serenitate profetică a Dialogurilor îngăduie, în ceea ce-l privește pe Platon, chiar și divorțurile amiabile. Născut cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]