2,908 matches
-
o ideologie criminală. De-alungul istoriei societatea capitalistă și mai ales economia sa are tendințe de a produce „depresiuni”. Într-o societate urbanizată,cum este la noi,(la sate au rămas doar bătrânii),efectul acestei perioade de criză va fi destul de nefast. Situația în care abia am intrat va da”apă la moara”scriitorilor și intelectualilor cu mentalitatea rămasă în proietul communist,din care abia am ieșit.Unii intelectuali și oameni de artă nu agreează piața și consideră drept respingătoare noțiunea propriei
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la afi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste. Lucrarea de față conține subiecte și probleme de o actualitate dureroasă, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată în mod analitic, din mai multe puncte de
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
după anul 1918. Considerăm o contribuție de valoare incontestabilă, bogăția de idei și evenimente prezentate de autor, în capitolele IX-XIII, pentru perioada 1940-1946, în care analizează: 1. Contextul politic și diplomatic, militar, al Dictatului de la Viena (Cap. IX); 2. Consecințele nefaste ale Dictatului de la Viena, din 30 august 1940 (Cap. X); 3. România, în cel de-Al Doilea Război Mondial (Cap. XI); 4. Revenirea Transilvaniei de Nord-Est la România (Cap. XII); 5. România și revizionismul maghiar. Trecut și Prezent (Cap. XIII
BĂTĂLIA PENTRU ARDEAL EXEGEZĂ DE PROF. UNIV. DR. DOC. CONSTANTIN MARINESCU, DOCTOR ELENA MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376220_a_377549]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > TRECEREA DINTRE SISTEME Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului Clipa nefastă cu săgeți de moarte acoperă cu giulgiul alb plecarea, sunetul prelung al clopotului lovit în dungă sparge tăcerea și respiră durere. E putredă întâmplarea nescrisă ori scrisă și topește sarea din ochi în lacrimă, pământul arde sub tălpi aproape neînțeles
TRECEREA DINTRE SISTEME de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376301_a_377630]
-
binele țării. Polidor SOMMER: Când s-au devalizat băncile, când s-au defrișat pădurile și codrii neamului românesc, amar și crud a fost gustul efectelor... Nu vi se pare că autorii acestor „asasinate“ istorice au dat insomnii până și zicalei nefaste: ,,După mine, potopul!...“? Călin GEORGESCU: Tâlharul de pe cruce a avut, cumva, insomnii din cauza remușcărilor? Unul dintre tâlhari, da, așa că unii dintre tâlhari se vor mântui în ultimul ceas - tot e bine. Ceea ce au făcut, însă, este greu de reparat și
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
își va reveni și mulți se vor întoarce cu iubire și devotament la mama România. Polidor SOMMER: Cum comentați afirmația fostului ministru de externe al României, Adrian Severin, în cadrul unui interviu acordat revistei noastre în această vară, răspuns vizând influența nefastă a interferențelor culturale asupra destinului încercat al românismului: „România nu este amenințată de explozie, ci de implozie. Pentru că nu au putut să o dezmembreze, arhitecții ordinii europene și euro-atlantice, care s-au autoinvestit cu responsabilitatea structurării universului post-bipolar, au încercat
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
Este un enunț bun, dar cel care îl rostește trebuie să aibă și verticalitate morală ca să-l pronunțe și, mai ales, tăria de caracter să acționeze în consecință. Dacă vorbim de micșorarea României, oare cât a contribuit la aceasta semnarea nefastului Tratat cu Ucraina din 1997 ? În plus, atunci când vede o lume întreagă că te-ai vândut pe 30 de arginți și nu recunoști asta nici în ceasul al doisprezecelea, rămâne un gust amar. Ernst Strasser, parlamentarul european prins și filmat
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
creației și circulației de valori culturale, va fi interpretată ca fiind o ingerință care aduce atingere autonomiei actului cultural. Pe de altă parte, o abdicare a menegementului administrației culturale (departament primărie), de la prerogativele sale privind controlul, poate produce consecințe deosebit de nefaste. Este cazul Primăriei din Oradea, domnule Primar Ilie Bolojan! Dumneavoastră din păcate moșteniți de la predecesori și o duceți mai departe, o crasă inconștiență administrativă! Nu intrăm în amănunte! Vi-le-am sesizat exigent în atâtea rânduri în ultimii 8 ani
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
a păstrat credința; tu vii de nicăieri, un fulger. * E ora, iubite, când visele s-au prăbușit în mare, când moare frumusețea în neculeasă floare. * E ora, e gândul, scrisoarea de adio ; e ora... Dar ploile grăbite și-au dojenit nefastele cuvinte și le-au zvârlit în zare, să nu le-aud jelitul; doar muzele senine să-mi stea de veghe, în cărare. * Eu vin din umbra așteptărilor cu ochii plini de soare și nesomn; tu vii din depărtări, străin de
E ORA... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379241_a_380570]
-
Făt-Frumos Și mă apucă iar mânia Că toate sunt cu capu-n jos Și trist îs că din România S-a dus ultima Ileană A emigrat lăsându-și iea Să o poarte o vădană... Sunt tot mai trist că tot nefastă Îmi e soarta de român Cu sulița mă-mpunge-n coastă Neamul meu de-amu... păgân... Referință Bibliografică: Sunt tot mai trist... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1407, Anul IV, 07 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
SUNT TOT MAI TRIST... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369142_a_370471]
-
șchioapă, atunci când mergea cu părinții săi, înapoi în sat, pentru a îngriji de casă și totodată să-și viziteze puținele rude. - Of Dumnezeule, ieri doar am cerut-o de soție, dar de unde să știu că lucrurile, vor lua o întorsătură nefastă pentru mine, gândea Getic, cu inima plină de tristețe. Dragostea lor nevinovată, dura de când era copii, devenind din ce în ce mai puternică, iar Maria îl vizita cu părinții ei destul de des, acolo sus pe munte, la Templul Sfânt. Au crescut se poate spune
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
-nțeleg că iubirile mor Răstignite pe cruci în piroane adânci, Fără drept de apel într-un jalnic sobor Cu-asfințituri ce plâng peste suflete stânci. Când voi ști că din scrum nu pot cerne scântei Doar iluzii în ploi și nefaste izbânzi, Că din piatră și lut nu răsar ghiocei Și nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi. Când voi vrea să-nteleg că speranțele sunt Doar lumini ce se-aprind când căderile dor, Voi afla în sfârșit că-nălțările mint Și
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Când o fi să-nțeleg că iubirile morRăstignite pe cruci în piroane adânci,Fără drept de apel într-un jalnic soborCu-asfințituri ce plâng peste suflete stânci. Când voi ști că din scrum nu pot cerne scânteiDoar iluzii în ploi și nefaste izbânzi,Că din piatră și lut nu răsar ghioceiși nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi. Când voi vrea să-nteleg că speranțele suntDoar lumini ce se-aprind când căderile dor, Voi afla în sfârșit că-nălțările mintși-n arene pustii nu
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ajungă pentru lucrarea cîmpului și pentru întreținerea lor. Dar în afară de aceasta, primesc cote stabilite proporțional din venit: primarul, judecătorul, cel ce supraveghează apa, brahmanul însărcinat cu serviciul divin, astrologul (care este și el un brahman ce prezice zilele faste și nefaste), făurarul, tîmplarul, olarul, spălătorul, bărbierul, doctorul, dansatoarele, lăutarul, poetul. Toate acestea sînt bine stabilite, nu pot fi modificate și nu sînt supuse nici unui arbitrar [244]. De aceea, toate revoluțiile politice îl lasă indiferent pe indianul de rînd, căci soarta sa
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
exprim aici toate mulțumirile mele), dar nu se poate tăgădui să în ea se află mai mult decît o simplă butadă: se recunoaște că "otrava aceasta" e "plină de nectar", că are, așadar, atracția sa irezistibilă, dar, pentru a compensa nefasta calitate, se află în ea înmagazinate toate cusururile posibile. În mod spontan, ne apare în minte imaginea tot atît de seducătoare pe care ne-o prezenta Hesiod (Opere și Zile, v. 60 sq.) în Pandora, femeia "cu toate darurile", dar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în sămănătorism și în scrierile lui Iorga. Aceasta pretinde ca ortodoxia să renunțe la tarele sale instituționale și cere ca Biserica să se elibereze de relațiile stabilite cu un stat pervertit de laicism, care ar conduce-o pe un drum nefast pentru ea. El condamnă "statul actual ca nefiind aliatul natural al Bisericii, pentru că el a încetat să fie un stat creștin" (mai 1936). Filosoful se îndreaptă spre o mistică după care: "Credo quia absurdum, adică fiecare creștin trebuie să împlinească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în guvernul român. Mareșalul nu trebuia să considere acest demers ca o lipsă de încredere în el. Doar că, în ceea ce-l privea pe Conducător, care nu dispunea de un partid politic, nu exista nici o persoană pentru a contrabalansa propaganda nefastă a lui Maniu și a opoziției". Pe 20 august, Maniu telegrafiase la Cairo pentru a anunța: "Ne-am decis să trecem la acțiune" și receruse intervenția avioanelor și a trupelor aeropurtate în România. Data anunțată pentru trecerea la acțiune: 26
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în același grad identitatea de interese cari există între cele două mari state din mijlocul Europei; însă Brătianu a câștigat totuși în Berlin convingerea că în viitor nu se va mai repeta nicicând pentru România o situație ca aceea din nefastele zile ale lui aprilie 1877, când nu-i rămăsese guvernului absolut nici o altă alegere decât aceea de a se arunca în brațele Rusiei. Poziția României față cu alianța austro-germană seamănă cu aceea a Angliei. În fine mai ținem seamă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
După ce trecuse drama cea înfiorătoare, Franța-și răzbună cu severitate în contra comunarzilor. Ei fură împușcați cu sutele pe câmpia de la Satory; cu miile fură deportați peste ocean spre Noua Caledonie și în fine națiunea franceză se crezu pe deplin asigurată în contra nefastei fantome roșie. Comuna a cauzat mari prejudicii libertății Franței; era p-aci să-i aducă moartea Republicei. Dacă Camera acelor adunături ar fi avut la îndemînă pe un pretendent potrivit, dacă Lulu n-ar fi fost prea tânăr, iar Chambord
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Republica nu a vorbit numai, ci a și lucrat astfel și lumea a privit un spectacol la care nimeni nu se aștepta. Francia își cheamă îndărăt pe cei zece mii de "fii pierduți", pe luptătorii Comunei, petroliștii esilați din anul cel nefast. Ei se întoarseră de peste ocean pentru a fi primiți la sânul patriei. De un timp încoace radicalismul a început iarăși să-și ridice capul cu o nemaiauzită îndrăzneală. Adresîndu-se către conducătorii Republicei ei strigă: Voi n-ați dat grație comunarzilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
definite, ci stăruința unor straturi catilinare, fără o meserie hotărâtă, fără talent, fără avere, pentru pînea de toate zilele ce le-o poate procura bugetul, în socoteala tuturor claselor pozitive ale societății întregi. Acesta e punctum saliens, cheia infinitei și nefastei lupte sistematice introdusă de roșii în viața publică a țării. Parlamentul englez, reprezentațiunea națională a poporului celui mai liber, se va vedea că e compus tot din oameni cu stări, câștigate în Indii, în Australia, sau moștenite de la părinți. Pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au impus citind o corespondență din Atena publicată într-un organ foarte serios din Germania, în "Gazeta generală" din Augsburg. Mobilizarea și punerea în ezecutare în diferitele provincii ale regatului i-a dat corespondentului ocazie de-a vorbi despre maximele nefaste a administrației grecești, cu totul asemănătoare regulelor de guvernământ demagogic de la noi. Dacă administrația nu se va regenera și reforma nu va putea fi nici vorbă de viitorul elenismului în Peninsula Balcanică, chiar dacă regatul ar anexa, fără sacrificii proprii și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va duce fără nici o scăpare la disoluțiunea tuturor Iegăturilor statului,! a ruina întregei administrații. Fie zis spre onoarea poporului grecesc că totuși se mai pot îndrepta aceste abuzuri rușinoase și stricătoare și că poporul însuși dorește din inimă sfârșitul acestei nefaste stări de lucruri. Din studiile d-lui Vacherot publicate mai deunăzi în "Timpul" s-a văzut că însuși marea și generoasa Franță e, în urma domniei demagogiei lucrative, pe clina pe care Grecia și România lunecă de demult. [ 17 septembrie 1880
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ales în opoziție? Pentru că, oricare ar fi guvernul, răul pe care opoziția i-l face acestuia în politica sa esterioară se reflectă asupra țării întregi. Noi îi amintim foii franceze politica esterioară, înscenată pe uliță de roșii... îi aducem aminte nefasta scenă de la Slătineanu, care ne-a stricat cu cea mai mare putere militară din Europa în momentul în care susceptibilitatea ei era iritată în gradul cel mai mare. Îi aducem aminte zgomotoasele manifestări și sângerândele pagine ale "Romînului" din timpul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la marele inconvenient, la acela al scabroaselor afaceri. Statul nu e-n stare a primi toate rublele; pe câte le primește însă le cumpără cu 3, 50. De la cine le cumpără, de la cine le-a cumpărat mai cu seamă în nefastele zile de la 27 - 30 noiemvrie? Neapărat că nu de la piață, ci de la privilegiații partidului. Publicul, nedeprins încă cu asemenea afaceri făcute în mare, se mai face jertfa unei pierderi substanțiale oarecum. Se știe că avem moneta noastră divizionară în sumă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]