2,380 matches
-
cititorul în teatrul operațiunilor de război. Însă valoarea romanului este amplificată de luminoasele și mobilizatoarele mesaje pe care ni le transmite, pentru că: -este un document de trezire în sufletul cititorului a celor mai curate sentimente de patriotism, de scoatere din nefireasca Uitare a faptelor eroilor noștri, căzuți în războiul antisovietic. -este o adevărată istorie a tragicului război purtat de români, unde sunt descrise obiectiv faptele de arme ale ostașilor noștri, pe baza mărturiilor veteranilor, precum și suferințele îndurate într-un război care
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
sau muzică de prin vecini. Tot zâmbindu-ne unii altora am ajuns să părem suspecți. O doamnă de la București mi-a mărturisit că preferă să păstreze o mină serioasă, ca să nu creadă trecătorii că vrea ceva de la ei. Are ceva nefiresc lipsa noastră de grabă, felul nonșalant în care ne risipim în gesturi largi. Fără îndoială, orice om cu scaun la cap ne suspectează de curiozitate perversă, de cine știe ce interese ascunse. Nu poți fi amabil doar așa, de-amorul artei. Decât
PRO-PRIMĂVARA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373030_a_374359]
-
ușor de observat. Dacă își protejează telefonul cu orice preț, închide ferestrele deschise atunci când vorbește la telefon sau vă împiedică să trageți cu ochiul la ceea ce scrie, sunt șanse mari ca partenerul să aibă un motiv special. Poate avea reacții nefirești de iritabilitate sau supărare atunci când îi luați în joacă telefonul sau tableta, fără niciun motiv serios”, consideră psihologul. 5. Observați persoane care îi comentează pe profilul de Facebook sau dau share-uri, fără ca dumneavoastră să le cunoașteți. „Multe persoane nu își
ŞASE SEMNE CĂ PARTENERUL TE ÎNŞEALĂ PE FACEBOOK de GABRIELA MARIN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344858_a_346187]
-
ambele părți. În caz că nu, să nu ne așteptăm la concesii din partea unui public grăbit, asaltat de nou, din ce în ce mai chivernisit cu resursele. Personal nu cred în literatura care aduce profituri uriașe autorului, după cum nu cred nici în literatura suvenționată. E ceva nefiresc în această relație. După terminarea studiilor, unde ați lucrat? În domeniul sănătății unde am făcut o experiență de viață formidabilă; în Radiodifuziunea Română, la Programul III, emisiunile pentru tineret și copii; la Guvernul României, în Departamentul Informațiilor Publice și apoi
CONSUL LA AMBASADA ROMANIEI DIN CANBERRA de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344937_a_346266]
-
a fi o autentică spovedanie în fața cititorului: „Eu presimțeam în sânge / Cuvântul nenăscut - / cutremur și lumină - / În Marea Depărtare. // Acum stau într-o vamă; / cuvântul nu m-ajunge / și-aștept să-mi crească-n carne /lumină - să m-alunge / din nefirească spaimă, / din suflet de-mprumut / ce-a-ncarcerat Tăcerea / și-n coastă mă împunge.” Ca apoi, în „Suflet pe praguri”, poeta să afirme: „E sufletul un necuprins / în care lumi și lumi să-ncapă”, iar... „Sufletul - în neiubire -/ e doar o mulțime
“VĂMUIREA PULBERII” – O CARTE CE MI-A MERS LA SUFLET! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345733_a_347062]
-
care a fost așa învață ei să zboare deasupra restului de trup așa învață ei să existe ignorând materia care i-a purtat așa învață trecerea de la a muri la a învia prin încarnare locul unde au crescut devine pustiu nefiresc lucrul știut păsările animalele sentimentele par deodată hazlii mult prea vechii toate uitând de ce or uita oare că în urma lor omizile sufletelor încă necoapte mușcă din carnea de împrumut. Referință Bibliografică: Pupa călătoare / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PUPA CĂLĂTOARE de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345778_a_347107]
-
irizând luminiscent... Îmi apărea surâzător, prietenos și cald, afișa un zâmbet inocent, smerit și candid, mă privea...Ținea palmele împreunate în dreptul inimii, se ruga...Peisajul în care mi se înfățișa era cerul planetar, bolta nocturnă spuzită de milioane de stele nefiresc de mari și strălucitoare, iar jos, departe, recunoșteam relieful nostru românesc unic: fluviul, delta, marea, orașul, cartierul, strada, casa și patul meu de pe care, uimit, fascinat, paralizat de emoție și beatitudine, priveam cerul deschis din încăperea parcă fără tavan și
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
o grămadă de umbre îmbrăcate în mantale zdrențuite făcuse un fel de cupolă asupra unui trup neclintit, cu tâmpla brăzdată de linii sângerii. Își făcu loc și Nică Pintilii în acea adunătură de trupuri, după ce pășise peste un trunchi rostogolit nefiresc în preajma acelei grămezi de oameni. Simți deodată cum i se taie picioarele, căci recunoscu acolo, jos, trupul fratelui său. Cu mâinile nesigure, începu să-i frece fața cu zăpadă, în speranța că Manole zace doar într-un leșin. Frate-său
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
nici să-și găsească o slujbă, Marin Preda o duce din ce în ce mai greu: „Mi-e imposibil să-mi amintesc și să înțeleg cum am putut trăi, din ce surse, toată toamna și toată iarna lui '41-'42. Doar lucruri fără legătură, nefirești... N-aveam unde dormi, era lapoviță prin tot Bucureștiul, și umblam fără oprire cu tramvaiul de la Gara de Nord la Gara de Est. Toată ziua și toată noaptea.” Uneori mai trăgea la fratele său Nilă, într-o mansardă minusculă unde „rămânea pierdut
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]
-
aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Erai înger de zăpadă ori o flacără-nghețată din cer fulgii stau să cadă să te nască-nc-o dată Ca pe-o flacără-nghețată ochii mei te șlefuiesc de lumina ta se-mbată și-apoi cântă nefiresc Ochii mei te șlefuiesc lacrimă gata să cadă dintr-un ochi neomenesc cade-un înger de zăpadă Flacără înlăcrimată ninsoare mugur de fată Costel Zăgan , Cezeisme II Referință Bibliografică: REGINA NINSORILOR DE ALTĂDATĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
REGINA NINSORILOR DE ALTĂDATĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345884_a_347213]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LETALĂ EVADARE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Măcel de vorbe-n anotimpuri mute Într-o încăierare nefirească Secunde adormite-n matrici slute Dospesc spirale de povești, să crească... Dintr-o fotografie-ngălbenită Uitată-n destrămarea unui vis O umbră de lumină își agită Icoanele de îngeri ce-au promis... Iertarea înflorește-n strai albastru Pe-o margine da
LETALĂ EVADARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345910_a_347239]
-
ce și-au dorit un legământ cu absolutul și-o singură îmbrățișare cu Zeii... Strivește-mi trupul cu munții falnici și izvoarele repezi și n-o să-ți reproșez graba în care vrei să-mi spulberi nevoia de statornicie în curgerea nefirească a timpului... Vorbește cu păsările să mă rănească cu aripile lor însetate de zbor și n-o să mă vezi plângând când știu prea bine că libertatea mi-a fost închisă în miezul unui fruct... * O! Frumoasă și senină fată cu
DIN JURNALUL UNEI ZILE ( *50 DE PRIMĂVERI ŞI CEVA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347764_a_349093]
-
beteala / Prin asta lume, străluminând. // Doamne, chipul din sfântă icoana / Iradiază, caută vremi de-mpăcare,/Preacum chemarea cea mai de seamă/Inimii noastre dragi, fiecare. / Doamne, la umbră plăcută a liniștii Tale/ Că o închinare căutând împlinirea,/Iartă-ne încă nefirească umblare,/Pacea din Tine, în noi, fericirea”. Acum mai bine de zece ani, pe când încă trăia întrupat, aici, pe pământ, iar nu dus la îngeri, spiritual encicopedist numit ARTUR SILVEȘTRI - am auzit, prima oară, si am văzut, cu ochii mei
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
comun” al Prea Sfinției sale, preotul RADU BOTIȘ să însemneze și să devină Glasul acelei DOINE a lui Goga (numită, cu înțelept gând: „NOI”! - adică, FAMILIA NEAMULUI ROMÂNESC-CETATE DE NESPART ȘI DE NEBĂTUT, Familie a unui Neam care, deocamdată, isi prelungește, nefiresc și nesănătos, o expectativa periculosă, depărtata, temporar, de VATRA CREDINȚEI NEABĂTUTE ÎN ÎNVIEREA NEAMULUI!!!), GOGA, cel cu Sufletul Aprins - intru solidarizarea hristică, pentru nădăjduirea Mântuirii celei din veac, a Neamului Românesc cel DREPT-CREDINCIOS/ORTODOX. Pentru că, da, cum dumnezeiește spunea tribunul
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
Publicat în: Ediția nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Lasă-mi mie cuvântul acesta împodobit că o zeița a sacrificiului. Carnavalul e o artă nescrisa, e sufletul despuiat, etalat în stradă cu toate rănile înflorite... că o nefirească primăvară! Nimeni nu înțelege această parada, necunoscuții aclamă și râd; doar cuvintele se închid într-o nevăzuta și nebănuita tornadă, și-așteaptă tăcute nașterea unui taifun... Veniți la sărbătoarea cetății! Nu lăsați cuvintele să vă întunece mintea și ochii; regina
CARNAVALUL CETATII de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347275_a_348604]
-
luptă a nimicului pe deasupra acoperișului fals al lumii. cerul își colorează aburii. ura își aprinde felinarele înainte de sfârșitul anului. gândurile pocnesc în artificii mentale. sufletul cere pace iar spiritul devine o ciupercă imensă deasupra unui teatru în care se joacă nefiresc aria iubirii. între doi stâlpi de foc, fluturele își îndreaptă aripile. un pescăruș frânt de oboseală așteaptă să redevină pasăre. regăsește bucuria regăsirii apoi plutește în arcuiri nefirești deasupra pădurilor sărace. copacii își uită locurile și pornesc hotărâți spre ferăstrăul
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE TREI ŞI POATE PATRU) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348776_a_350105]
-
spiritul devine o ciupercă imensă deasupra unui teatru în care se joacă nefiresc aria iubirii. între doi stâlpi de foc, fluturele își îndreaptă aripile. un pescăruș frânt de oboseală așteaptă să redevină pasăre. regăsește bucuria regăsirii apoi plutește în arcuiri nefirești deasupra pădurilor sărace. copacii își uită locurile și pornesc hotărâți spre ferăstrăul banalului. un vârf de aripă îi cade pescărușului în lumină. declară pace cu forma lui reală. continuă călătoria deasupra oceanului de vise. lumea în care trăiesc are glas
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE TREI ŞI POATE PATRU) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348776_a_350105]
-
o grămadă de umbre îmbrăcate în mantale zdrențuite făcuse un fel de cupolă asupra unui trup neclintit, cu tâmpla brăzdată de linii sângerii. Își făcu loc și Nică Pintilii în acea adunătură de trupuri, după ce pășise peste un trunchi rostogolit nefiresc în preajma acelei grămezi de oameni. Simți deodată cum i se taie picioarele, căci recunoscu acolo, jos, trupul fratelui său. Cu mâinile nesigure, începu să-i frece fața cu zăpadă, în speranța că Manole zace doar într-un leșin. Frate-său
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
-Ți sfântă Ca un cuțit ce lama și-o împlântă În carnea noastră plină de păcat Când toți rosteau: - Iisus a înviat! Azi Îți ofer în suflet adăpost Că nu mai sunt acel care am fost Acceptă-mă oricât de nefiresc Tot restul vieții voi să Te slujesc! Te-am supărat și mă-nspăimânt Că văd și astăzi Sângele Tău Sfânt Cum picură din ceruri pe destine Și-mi este tare, tare dor de Tine! Referință Bibliografică: La vreme de Calvar / Ion
LA VREME DE CALVAR de ION UNTARU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348822_a_350151]
-
fim: un eșalon complex, care primește de la partid sarcini, cu îndeplinirea controlată prin eșalonul specializat al criticii. Sarcina principală era creionarea omului acestuia nou. Care, pe măsură ce se străduia mai mult, devenea absolut o fantoșă, descrisă cu atribute livrești, șablonarde și nefirești în stilul unui reportaj triumfalist cu eroi ai muncii socialiste și continuând genul de literatură inflamatorie scrisă de corespondenți de front despre eroii din războaie, supraoameni care dau exemplu de forță și simțire cât poate duce înflăcărarea scribentului înarmat cu
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
retina, un plescăit vâscos într-una din tăvițele renale, apoi întoarcerea în saloul în care o asistentă se străduia să-i pună o perfuzie, în venele ce se spărgeau, învinețindu-i pe suprafețe întinse brațele. Apoi, din nou, tăcerea aceea nefirească, plutind peste salonul de femei cu fețe livide și buzele pecetluite cu îndărătnicie, ca să nu răzbată niciun geamăt. Era tăcerea așteptării. Fiecare dintre ele știa, că în cazul în care ajungeau în maternitate cu simptome suspecte - nu erau însă precizate
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
invers - te obliga să te controlezi, să păstrezi distanța, să fii reținut, jovial, malițios chiar, absolut reținut: impunea, injecta, inocula un respect glaciar. Îl zăream zilnic venind sau placând: pardesiul și costumul negru, pălăria neagră, nelipsita lui mapă neagră, barba nefiresc de neagră, ochii negri ca de fosfor și tăciune... Ne intersectam adeseori accidental pe alee, la intrare, în hol, în lift, pe stradă, prin stații, nu arareori în metrou și, uneori, în parcul din apropiere când l-am văzut oferind
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347021_a_348350]
-
fusesem a patra oară căsătorit... Pe care, ce e drept, am insistat să-i explic, o evitam de o bună vreme... De când apăruse inginerul.... Am exclus, i-am replicat răspicat, vreo inclinație pasională homotropică...să-i zic ala, vreo înclinație nefirească spre ascelași sex... Nu părea să creadă nici o variantă... La scurtă vreme, deodată, am revenit la stadiul de normalitate, de comunicare, de deschidere colectivă și creativă. Mă vindecasem subit, fără terapie, fără eforturi...Fusesem eliberat! Pur și simplu! Fusesem reconectat
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347021_a_348350]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Ganduri > LA PESCUIT Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 890 din 08 iunie 2013 Toate Articolele Autorului O viață searbădă, fără țintă, cu un cotidian nefiresc, plin de certuri și bătăi. Matilda, cea mai mică dintre frați, trăia coșmarul copilăriei ei. Se întâmpla aproape în fiece seară ca tatăl ei, electrician la Administrația Fluvială a Dunării de Jos, să vină pe șapte cărări acasă, să-și
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
un grai uitat”. Prin aceasta, contradicția din al doilea termen se întrevede și în primul: ca „grai uitat” lumina este și, ca grai auzibil, nu este. Ceea ce presupune că este o lumină naturală, vizibilă și o alta nenaturală, invizibilă și nefirească; o lumină a manifestărilor lumii și o alta ca „rațiuni divine”, cum s-a zis, ce se află ca temei al acestor manifestări. Să cităm din părintele Dumitru Stăniloae, ale cărui cursuri de doctorat, la catedra de Teologie Dogmatică Ortodoxă
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]