1,154 matches
-
spre Polonia, Rusia, Germania. "În general - afirmă Nicolae Iorga - nu putea să existe pe vremea aceea un târg moldovenesc, deci comerț, fără armeni". Iar N. Bogdan scrie în "Orașul Iași": "Încetul cu încetul armenii acaparează cea mai mare parte a negoțului ieșean, luptându-se în concurență cu alți străini, cu turcii, grecii, evreii etc, pe cari îi dovedesc prin istețimea lor - de unde se formă în popor zicala: un jidan înșală zece moldoveni, un grec înșală zece jidani și un armean înșală
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
zece jidani și un armean înșală zece greci." În afară de orașele menționate și de cele în care - cum vom vedea - armenii și-au clădit biserici, ei au mai populat localitățile Neamț, Panciu, Odobești, Târgu Frumos și altele mai puțin importante. Pe lângă negoț, armenii din Moldova au început să se ocupe și cu manufactura, producând mărfuri pe care altfel erau nevoiți să le importe, și cu zootehnia, pentru că vitele și caii care constituiau obiectul exportului lor să aibă o calitate corespunzătoare cerințelor externe
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
odăile lor, nici din oile lor de la conace nime să nu le ia, nici oi, nici cai"". Alexandru Mavrocordat, la rândul său, a dat la 9 martie 1784 un hrisov de favorizare a comercianților armeni de cetățenie austriacă care făceau negoț cu vitele, în fapt reînnoirea unui alt hrisov, iscălit de unchiul principelui, Ioan Nicolae Mavrocordat. Erau întărite, astfel, vechile privilegii și adăugate altele, printre care interdicția ca localnicii să perceapă armenilor chirii prea mari pentru pășunat sau să le producă
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
în alte orașe populate de ei, armenii aveau consilii de primărie alcătuite din 6-12 membri jurați aleși de comunitate, judecătorie și alte instituții. În celelalte localități, armenii aveau reprezentanți în primărie și în judecătorie. Principalele ocupații ale populației armene erau negoțul, meșteșugurile și agricultura. Din punct de vedere social, categoriile cele mai importante erau moșierii, negustorii, antreprenorii, funcționarii superiori de stat, slujbașii, zilierii și clericii. Moșierii, care formau cam un sfert din populația armeană, dețineau într-o vreme o treime din
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
de Cernăuți, să nu-i persecute pe negustorii armeni veniți din Țara Leșească. Iar în 1786, cînd împăratul Iosif II a unit Bucovina cu Galiția, și Suceava a fost declarat oraș comercial liber, în acest centru al armenilor din Moldova negoțul a luat avînt și numărul armenilor a crescut pînă la jumătatea sec. XIX. La începutul sec. XIX, din cei 1.200 armeni bucovineni, în Suceava ei aveau 200 case, în Cernăuți 30, iar în Siret - 10. La mijlocul veacului, numărul caselor
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
persoane), în Gura Humorului 15, în Rădăuți 6, în Vatra Dornei 2. În 1932, în Bucovina nu mai existau decît 300 de armeni. Primii armeni stabiliți în Cernăuți au venit în 1418 din Polonia și din alte regiuni, iar datorită negoțului practicat de ei, pentru care primiseră drepturi de la Ștefan Tomșa II în 1614, Cernăuțiul, care fusese doar un mic tîrg, a devenit centru comercial. Părintele Minas Pjșchian scria că în Cernăuți se aflau numeroși armeni negustori, care aveau două biserici
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
la Bistrița, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc, Petelea, Șumuleu, Alba-Iulia etc. Printr-o Chartă dată la 1680, acesta le-a acordat autonomie și drept la comerț liber, la exercitarea meșteșugurilor, la alegerea de judecători proprii, în scopul de a se da un impuls negoțului și meseriilor decăzute din cauza războaielor cu turcii. Integrați economiei transilvănene, armenii constituiau, în sec. XVIII, cel mai însemnat factor comercial din răsăritul Imperiului austro-ungar. Negustorii armeni exportau îndeosebi vite și lemne în Europa occidentală, iar meșteșugarii se organizaseră în bresle
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
și staniu. Din bronz se produceau unelte ascuțite și rezistente, cu diferite forme și mărimi, de la topoare la artefacte. Bronzul avea o calitate estetică pe lângă valoarea practică și deținerea lui definea elita aristocratică. Dar ca să obțină cantități sufiente, se practică negoțul. În Kanish, ce avea un centru administrativ, s-au găsit ruinele unor ateliere din port. Kanish era o colonie a expatriaților din Assur, Anatolia, care au venit în vest să se îmbogățească din comerț. Negustorii locuiau în zona Karemului, făcând
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
În Kanish, ce avea un centru administrativ, s-au găsit ruinele unor ateliere din port. Kanish era o colonie a expatriaților din Assur, Anatolia, care au venit în vest să se îmbogățească din comerț. Negustorii locuiau în zona Karemului, făcând negoț cu anatolienii. Karemul avea legi comerciale stabilite, negustorii plătind impozite regilor ce răspundeau de siguranță acestora. Catârii porneau încărcați cu bronz regulat de la Assur la Kanish pe o distanță de 1500 km, iar soldații regelui îi păzeau pe negustori. Au
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
pe negustori. Au fost găsite obiecte de artă, inele, sigilii, pietre de hematit ce aparțineau negustorilor și erau utilizate ca monede de schimb. S-au format rute ce se întindeau din Siria până în Afghanistan și Iran,prin intermediul cărora comercianții făceau negoț cu cositor și țesături. Negustorii asirieni cumpărau cositor din Iran și îl vindeau regatelor din Anatolia și cumpărau în schimb lână și țesături. Au fost descoperite 22 000 de tăblițe cu scriere cuneiformă, majoritatea fiind scrisori între negustori și nevestele
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
minoică. După prăbușirea epocii bronzului, supraviețuitorii aveau să rivalizeze pentru supremație în cadrul epocii fierului. Fenicienii au marcat nouă etapă a antichității prin intermediul Marii Mediterane ce a unit culturi diferite și a stat la baza formării și declinului multor civilizații prin negoț, transport, schimbând tehnologii și idei, Marea Mediterana fiind o adevărată rețea. Lângă coasta sud-estică a Turciei a fost găsită o epava de la Uluburun cu peste 17 tone de artefacte, 15 000 de obiecte și lingouri de zece tone de cupru, lemn
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Uluburun cu peste 17 tone de artefacte, 15 000 de obiecte și lingouri de zece tone de cupru, lemn sudanez din sudul Egiptului, cositor din Afghanistan, vase de ceramică miceniene din Cretă, un topor de piatră de pe Dunăre, atestă amploarea negoțului în faa finală a epocii bronzului. Căpitanul vasului era un canaanit după cum arată sabia și pumnalul ce le purta, iar greutățile în formă de animale, talerul și tăblițele de scris le aparțineau negustorilor aflați la bord, proveniți din Siria, precum și
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
posesiunile regatului polon de pe o fâșie întinsă a țărmului baltic. Domnia lui Gustav Adolf (1611-1632) a avut drept consecință construirea unui stat puternic, prin reforme legislative și militare, prin stimularea economiei și a culturii, prin dezvoltarea marinei comerciale. Interese de negoț (comerciale) în bazinul Balticii nu aveau numai statele germane din nord și orașele hanseatice (Hamburg, Lübeck, Danzig - astăzi Gdansk, în Polonia) , ci și Anglia, Olanda, chiar și Spania, pentru bogățiile zonei: grâne, pește, lemn, minereu de fier și aramă... Începută
Războiul de Treizeci de Ani () [Corola-website/Science/303487_a_304816]
-
pentru îndeplinirea sarcinilor necesare comunităților lor. Mica nobilime gentry s-a distins în societate prin preocupările intelectuale și de anticariat, în timp ce casele proeminenților deținători de pămant atrăgeau o varietate de curteni, inclusiv artizani, artiști, tutori și animatori. În ciuda disprețului față de negoțuri, comerț și clasa negustorilor, arâtat de către funcționarii-cărturari (datorită nivelului lor ridicat de cultură și a diferențelor de clasă), comercialismul a jucat un rol important în cultura și societatea Song . Un funcționar-cărturar ar fi fost respins de către colegii lui, dacă obținea
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
agriculturii și ajutoarele extra guvernamentale lansate in 1960, au avut ca rezultat trecerea de la lipsa cronica de alimente din India la surplusurile de grâu, orez, bumbac și lapte. Țara a devenit exportatoare de alimente, și și-a diversificat piața de negoțuri, realizându-se astfel „Revoluția Verde”. În același timp, Revoluția Albă a însemnat o expansiune a producției laptelui ce a ajutat la combaterea malnutriției, în special, în rândul tinerilor. De ce sunt acești factori importanți? A avut Gandhi un rol în acestea
Indira Gandhi () [Corola-website/Science/304198_a_305527]
-
la latitudini prea nordice, în care navigația era stânjenită sau blocată de ghețuri, nu au putut duce la găsirea caii maritime spre India prin nord-vest. În schimb, datorită bogăției în peste și în animale cu blană și a posibilităților de negoț cu populația localnică, a luat naștere, începând din sec. XVII primele colonii engleze și franceze de pe țărmurile estice ale Americii de Nord. Calea maritimă spre nord-est a fost căutată de englezi și de olandezi. Expediția condusă de Hugues Willoughby și Richard Chancellor
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
vânători de animale cu blană scumpă, negustori, cazaci, sprijiniți de stat, interesat de stăpânirea ținuturilor cu resurse economice mari. În sec XVI, negustorii ruși din familia de negustori Stroganov, din orașul Solvacedogsk, de pe Dvina de nord, care întreținea relații de negoț cu populațiile de dincolo de Munții Ural, au primit de la țarul Ivan IV privilegii succesive de a explora, exploata și coloniza teritoriul dintre bazinele fluviale Volga și Irtas din Siberia apuseană. Stroganovii au angajat cazaci de pe Don și de pe Volga, conduși
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
-și relațiile comerciale directe pe țărmurile apusene și răsăritene ale Africii, în Asia de S-E și în America și impunându-și supremația maritimă și comercială în aceste zone. Stăpâni pe insulele mirodeniilor, portughezii au preluat o mare parte a negoțului cu condimente, care erau transportate pe calea maritimă directă Indonezia-Oceanul Atlantic-Portugalia. Procurate cu prețuri scăzute în insulele mirodeniilor și scutite de lanțul de vămi și intermediari de pe vechile cai, condimentele puteau fi vândute de portughezi la Lisabona cu prețuri mai
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
și Portugaliei, care a dus în sec. XVII la ocuparea de către olandezi a coloniilor imperiului colonial portughez din Asia de S-E. Multe populații din Africa, Asia de S-E și America au fost subjugate și luate în sclavie precum negoțul cu sclavi negri sau eradicarea triburilor amerindiene și distrugerea civilizațiilor precolumbiene. S-au format popoare latino-americane de limba spaniolă și portugheză în urmă amestecului. Marile descoperiri au contribuit la progresul cunoștințelor geografice. La un deceniu de la descoperirea Americii de către Columb
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind trecute următoarele cuvinte: „Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului sau”. Badea Cartan se întoarce la oi după fiecare aventură. Dar o altă idee nu-i dă pace lui: vrea să facă negoț cu cărți. Cărți românești. N-a putut prima dată când a cerut autorizație. Pentru că omul nostru spunea tot ce avea pe suflet și trimișii împărătești nu prea erau de acord. Pleacă la Vat, unde era închis Ioan Slavici și, apoi
Badea Cârțan () [Corola-website/Science/304421_a_305750]
-
împărătești nu prea erau de acord. Pleacă la Vat, unde era închis Ioan Slavici și, apoi, la Seghedin, unde erau închiși Memorandistii de la Cluj. Și despre toate simțămintele lui pune pe hârtie versuri. Pe la 1895, iar cere autorizație să facă negoț. Tot cărți românești. De data aceasta este arestat.
Badea Cârțan () [Corola-website/Science/304421_a_305750]
-
a fost martorul primirii sărbătorești a lui Andrei Șaguna, despre care spunea mai târziu: În anul 1865 se transferă la liceul german al călugărilor minoriți din Timișoara, unde începe să simtă dificultățile vieții, deoarece tatăl său sărăcise încercând să facă negoț cu cai, care au fost nimiciți de o molimă, iar o parte a averii a fost dată zestre surorii sale, Maria. Astfel, pentru a urma clasele a VI-a și a VII-a se angajează ca preceptor al fetițelor unui
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
au contribuit negustorii români după cum ne indică documentele vremii. După 40 de ani de slujire comună, românii sunt nevoiți în anul 1858 să pubă bazele unei capele proprii:„Noi, neguțătorii români din Principatele Dunărene, cari venim în orașul Lipsca, pentru negoț, văzându-ne acum expulzați, cu nedreptate, dela pretinsa capelă grecească din acest oraș, care în spațiu de mai mult de 40 de ani s’a ținut cu cheltuielile predecesorilor noștri și cu ale noastre, ne-am adunat cu toții în unire
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
împrejur. În privința bogăției, împăratul Solomon a întrecut pe toți împărații pământului în bogații, istorisește „Cartea întâi a împăraților” Greutatea aurului care venea pe an era uriașă, cca 30 000 kg aur, „afară de ce scotea de la negustorii cei mari și din negoțul cu mărfuri, de la toți împărații Arabiei și de la dregătorii țării”, arată „Cartea întâi a împăraților”. Cărțile istorice ale Vechiului Testament relatează cum împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, și pentru fiecare din ele a întrebuințat
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
din alte fortărețe ridicate dincolo de Istru, soli care cereau iertare pentru faptele rele săvârșite, predându-se împreună cu acele fortărețe; primindu-i cu blândețe, împăratul a trimis oameni să preia cetățile și oaste îndestulătoare pentru paza lor. Dezvoltarea economică și meșteșugărească, negoțul activ care depășea cadrul local, numărul mare al așezărilor întărite, au fost premisele care au favorizat apariția, în Dobrogea secolelor X-XIII, a unor formațiuni constituite din punct de vedere politic. Acest lucru se poate observa și din informația prezentată mai
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]