2,984 matches
-
Stând în a ei slavă Și, curățând putreziciunea pământului De rămășițele trudei noastre, Ce-n veci nu se termină. Sufletul-mi bate-n piept puternic, Dorind să iasă afară, În fața nopții fioroase, apoi La cer se-nalță luminos. Durere Din negura veșnicului timp, Se șoptește-n întreaga lume, De-o lungă viețuire omenească, Ce-a sădit fericire-n multe suflete, Simțindu-se ca-n edenul mult dorit, Care l-au pierdut din prostească neascultare. În trecerea multor veacuri, Omul profan, căutând
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
amărăciunea crudă a neputințelor. Geamul, aburindu-se pe fiece răsuflu al vieții, Se preschimbă din secundă-n secundă, În scut rece de metal, Și mă lasă singur în focul disperării, Chinuindu-mă ne-ncetat. Ochii, rămânând din ce în ce mai stinși, Mă aruncă-n negura amăgitoare a mirajului, Care mă-nvăluie puternic Și mă lasă-n balta melancolică a duhului, Care se stinge-n trupul meu bolnav. Invaliditatea profană a lutului, Mă-nhață puternic Și mă face să urlu de dorul neajunsurilor, Care mă acoperă în
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
cerului Ce cutreieră peste mări și țări. Din adâncurile întunericului, Razele Albe ale lunii, se răsfrâng asupra mea Din mândra boltă cerească Și mă urcă-n întinsul univers, Dându-mi alinarea mult așteptată a osemintelor Care zăceau de secole-n negura scaunului, Fără să pot cunoaște fericirea libertății, Pe care o caut disperat. Ochii verzi mi se-nchid brusc, Și un avatar mi se-nfățișează înainte, Oprind limba ceasului-n loc Și, lăsându-mă liber să colind văzduhul, Să sar din
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
-nfățișează înainte, Oprind limba ceasului-n loc Și, lăsându-mă liber să colind văzduhul, Să sar din stea-n stea, Să mă joc printre miile comete - Întinse galaxii ale cunoașterii, Care mă conduc în căutarea unei comori pierdute. Atlas, din negura înaltelor sfere, mă caută ne-ncetat Ca pe-un intrus în a sa lume, Ce nu se mai satură de nemurire, Asemenea cruzilor titani, Care n-aveau teamă de nimic Și pe moarte o sfidau. Cu ale sale brațe mari, Ceru
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
dorul prieteniei, Ce n-am întâlnit-o-n drum. Ochii speranței Pe ulițele orașului merg adesea Și mă plimb singur în noapte - Un căutător de bogății imense, Care caută comoara ființelor muritoare Și absolutul cosmic. Pașii vieții se duc în negura viitorului Și mă lasă-n preajma singurătății haine, Aruncându-mă pradă deznădejdii profunde, Care mă chinuie permanent. În marea întunecime a minții, O lumină divină-mi licărește palid, Ridicându-mă din bezna gândului meschin, Care mă-nrobise de tot. În
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
al negrului templu gând, Pază asupra Mărțișorului a devenit... Noi, azi, în al douăzeci si unulea ceas, Ție, Mărțișor serafic, îți picăm la picioare Și-ți aducem blagoslovire multă, Căci fără tine vom pieri-n văpaia balaurului. 8 Martie Din negura veacurilor vechi, Stă scris-n stelele cerului - O pecete Domnească, Ce-a sădit în toată suflarea pământească, Cinstirea și binecuvântarea binemeritatei femei, Care stăvilește puternica amărăciune telurică, Cu marea iubire dată de Dumnezeu. Femeia - în trupul ei blajin, suav și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
o mică armie de titani, Mazilind domnia Reginei Zăpezii, Ce-și adună-n grabă oștirea haină Și-nvinge meschina rebelie și tulburătoare. Regatul Ghețurilor, își mărește furia groaznică, Distrugând orice urmă de speranță, Care sălășuia-n inimile băștinașilor, Lăsându-i în negura deznădejdii. În slava marelui celest, Mărțișor, fiul lui Marsyas Silen, Observând duroarea muribundă a terianilor, Se-nfățișază înaintea lumii-nrobite, Sculând-o la un crud război, Care va aduce pieirea Crăiesei Zăpezii Și va semăna o nouă oblăduire bună, Care va trona
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
de suflete profane, Numind-o cu grandoare, Primăvară. Visul părinților În vechea casă părintească, Timpu-l petreceam în jurul șemineului Și-mi aminteam o întâmplare, Ce mă umplea de-un dor nepotolit. În fața oglinzii privesc Și-o poartă a timpului mă-nvăluie, Arucându-mă-n negura vremii celei vechi. Mă face să-mi curgă lacrimi calde din izvoarele ochilor Și să mă prăpădesc de tristețea mirajului patern. O nălucire mă frământă pâna-n străfundu` sufletului Și cuvintele blânde, duioase și mângâietoare ale mamei Cucerindu-mi mintea cea
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
face să-mi curgă lacrimi calde din izvoarele ochilor Și să mă prăpădesc de tristețea mirajului patern. O nălucire mă frământă pâna-n străfundu` sufletului Și cuvintele blânde, duioase și mângâietoare ale mamei Cucerindu-mi mintea cea mâhnită, Mă ridică din negura melancoliei. Asprimea, înțelepciunea și bărbăția tatei, Mă împing în viață, Făcându-mă să ridic capu` la orice obstacol existent, Un scut ce mă apără de săgețile paraponului Și se apasă peste mine. Vremea apusului se apropie Și plecarea mi-e
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
domeniu. - Atunci de ce a găsit tovarășul secretar fasole în pămant? Părinții dumitale nu te-au învățat ce este economia? (Aaaa! Până aici! Până la părinți! Până la ce m-au învățat ei! M-ai călcat pe bătături, madam Huidum! A reînviat din negură fetița care a fost cândva secretară U.T.M. Îți arăt eu cu cine stai de vorbă și pe cine vrei mătăluță să arestezi pentru sabotaj. Părinții mei? Au murit când eu aveam doi ani și jumătate. A rămas doar numele
TE ARESTĂM PENTRU SABOTAJ! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343021_a_344350]
-
plecare. Am înțeles de la vrâncean că se schimbase traseul iar o parte dintre vagoane au pornit spre altă destinație, spre Suceava. Pe la miezul nopții iar s-a schimbat locomotiva. În sfârșit, când zorile începeau să spargă întunericul, mușcând flămânde din negura întunericului, ne aflam în gara Vaslui. Eram, cred, în viața mea de călător cu trenul, pentru a treia oară în această gară. Am mai fost odată la Iași imediat după cutremurul din 1977 și acum vreo patru - cinci ani în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
ceață, sure, Luminii vor culoarea să i-o fure Și nouă să ne-aducă iar durerea. Decorul toamnei mai pustiu se face Și fericirea nu-și cunoaște locul, Doar sângele în inimă nu tace, Aprinde jaru-n suflete și focul, Iar negura o rupe și-o desface, Să-i poată lumina, iubirii, jocul. INFRAROȘU Mereu cu toamna-n gânduri și în minte, Chiar dincolo de ultraviolete, Pornim pe drumul nopții, pe-ndelete, Spre infraroșul tandru și fierbinte. Nevoie nu-i de ode sau sonete
ALTE SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343201_a_344530]
-
încălzească mâinile, dintr-o dată încăperea părea că o sufocă. Nu era singură. Se întoarse și timpul se opri. Nemișcat, în fața ei, stătea bărbatul îmbrăcat în costum de catifea neagră. Părul ca abanosul îi acoperea gulerul hainei, ochii mari, o fascinau. Negura celei mai adânci nopți nu se compara cu profunzimea privirii lui. Nu putea face nici un pas. Avea picioarele ca de plumb. Bărbatul nu era un colos, mai degrabă suplu, însă emana un magnetism puternic, prezența sa o-nvăluia misterios. Făcu
MIERE ŞI SUSPIN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343578_a_344907]
-
mină de unde se scoate, si aurul are un loc de unde este scos ca să fie curățit. Fierul se scoate din pământ, si piatră se topește ca să dea arama. Omul pune capăt întunericului, cercetează până în ținuturile cele mai adânci pietrele ascunse în negura și în umbră morții. Sapă o fântână departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, stă atârnat și se clatină departe de locuințele omenești. Pământul, de unde iese pâinea este răscolit în lăuntrul lui că de foc, pietrele
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
feluri de crize, va veni vremea când uniți, cu hotărâre și dragoste vom realiza visele marelui român și apostol al iubirii frățești, Artur SILVEȘTRI. În fiecare zi se adaugă noi luptători pentru renașterea acestui neam minunat dar netrezit încă din negura acestor vremi. Avem exemplul cel mai convingător că vom reuși prin devotată soție doamna Mariana Brăescu-Silvestri, prin prietenii și colaboratorii din ce in ce mai mulți și mai buni ca vom transforma România într-o Grădină a Maicii Domnului. Artur va rămâne făclierul, înțeleptul
SMERITĂ PREŢUIRE PENTRU ARTUR SILVESTRI,TAINICĂ LUMINĂ A ROMÂNIEI de IONEL MARIN în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343691_a_345020]
-
templul primit ca dar, Nestinsă adiere a Cuvântului. Candela cu picături de rouă Ne arată rostul și... drumurile. Multe ecouri au rămas mute! Peste valuri de spini, curg Clopote la margini de inimi, Adevărul sparge neghina din Cupele pline cu negură. De vrem o nouă lume, Dincolo de lacrimi și dureri, Cu vise ce se scaldă-n lumină S-aducem mir și tămâie, Jertfă blândă de ascultare. Umerii cerului vor coborî cu Nori de lumină peste ramuri, Zilele se vor îmbrățișa prin
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
blîndul luceafăr am un înger blînd/ Înalță-te-n sînu-i, o! tristul meu gînd!/ Țara nu-i departe; o simt, o văd eu!/ Raiul înflorește în sufletul meu./ Steaua se arată pe cerul senin./ Îngerul iubirii îmi zîmbește lin./ Pieriți, neguri dese! iată dulcea stea!/ Piei, străinătate! iată țara mea!”. Și apoi să nu uităm că în curând... „Vine, vine primăvara/ Înflorește toată țara!”. Decât să ne punem cenușă în cap, să (ne) plângem tot timpul de milă, mai bine să
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
SUFLET DAMNAT Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1501 din 09 februarie 2015 Toate Articolele Autorului M-a sfărâmat durerea Ce-n urmă-ți a căzut Și trupul meu firav Sub ea s-a-mprăștiat Când în tăceri cuvântul În neguri prefăcut Sufletul din mine La smuls și m-a damnat. * Am cerut îndurare Și milă-am implorat Până-n tăcere gândul Glasul și-a pierdut Iar trupul meu candoare În praf s-a-mprăștiat În timpul ce nu are Sfârșit și început. * Și rătăcesc
SUFLET DAMNAT de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340176_a_341505]
-
Antoane taica,....Dar nu uita să faci semnul crucii pe fiecare pîine pe care o muncești.Așa îl ai cu tine pe Dumnezeu, pe taica-tău,pe maică-ta, pe bunică-ta , pe mine și tot neamul tău ,pînă în negura timpului. -Doamne-Ajută,taica..... Doamne-Ajută... se pierdu în urmă glasul bătrînului prin aerul cald al zilei ... ..................................................................................................................................................................... În curtea mare larma de glasuri nu mai contenea.Se amestecau voci de copii -cu fetele pline de o bucurie prea greu de duș, cu
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
ai fi și oriunde te-ai află să faci semnul crucii pe bucată de pîine pentru care ai muncit. ! Așa îl ai cu tine la masa pe Dumnezeu ,pe maica, pe taica și pe toți din neamul tău, pînă în negura timpurilor. 3 mai 2014 Mirela Penu Referință Bibliografica: SĂRUTUL DIN VIS / Mirela Penu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mirela Penu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
în ritm alert, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Să fiu stropul de apă din marele deșert. Când lumea e-nsetată de arșiță sau dor, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Să am fântâna mea și să-mpart tuturor. Când negura se lasă și tristă e grădina, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Cu florile-mi frumoase să readuc lumina. Când gloata e meschină, făcând rău fără rost, Mi-ar plăcea să fiu cactus... Să-mi pun spinii drept scut, să
RONDELUL CACTUSULUI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340182_a_341511]
-
Activ Principal 7290 Suceava 10844 CIUHAN FLOAREA Activ Principal 7291 Suceava 10845 TROANĂ ADINA Activ Principal 7402 Suceava 10846 HANU ALINA-RAMONA Activ Practicant 7535 Suceava 10847 MARICI CARMEN Activ Specialist 7452 Suceava 10848 BODALE GABRIELA-CORINA Activ Principal 7500 Suceava 10849 NEGURĂ CĂTĂLINA Activ Specialist 7475 Suceava 10850 FIELEK GABRIELA Activ Specialist 7563 Suceava 10851 AGANENCEI MARIA Activ Principal 7605 Suceava 10852 CUCOȘ ELENA-OLTEA Activ Principal 7609 Suceava 10853 ZOESCU GEANINA Activ Specialist 7620 Suceava 10854 LOGIGAN RITA Activ Principal 7634 Suceava
REGISTRUL NAȚIONAL din 18 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278718]
-
noi vreun înger se pogoară, repetă-mi timpule de vrei să vii din nou în casa în care m-am născut, unde am crescut , noi doi copii, până când tu în lume te-ai pierdut, dar astăzi satul e căzut în neguri și sărbătorile cu toate s-au pierdut pe la icoane stau rupte șterguri, la sfinții care i-am uitat demult. Referință Bibliografică: timpul / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2279, Anul VII, 28 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
TIMPUL de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377329_a_378658]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ACELEAȘI, VECHI ZĂPEZI Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iubito, aveai ochii de neguri cînd ningea Frumoasa, trista iarnă pe sufletele noastre Și mîna ta subțire prin fulgi mai flutura, Și ascultam colinda potecilor albastre. Trecea mereu o sanie prin tîmpla mea de foc, În inimă la tine se tot tăiau copacii Și străzile
ACELEAŞI, VECHI ZĂPEZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377348_a_378677]
-
luat gol de la început, totul a fost teren de sport fără nici un jucător, un bilet de pronosport, bilet, necâștigător, dimineața-i pe sfârșite noaptea se închide în cușcă, viața mea, așa cuminte iese afară, un câine o muscă, plini de neguri peste tot iubirea-i nesăvârșită viața însă-i antidot și nu se lasă tarsită. Referință Bibliografica: viața / Stejărel Ionescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2159, Anul VI, 28 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile
VIATA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377415_a_378744]