2,766 matches
-
cu Dumnezeu, fiind În sfere, pentru realizarea acestui ideal, a merge până la sacrificiul de sine sau la ieșirea din lume, la renunțarea unei vieți obișnuite și Înlocuirea acesteia cu un model de viață mistică, de devoțiune și asceză. eă Spiritele neliniștite, revoltate, nemulțumite de sine și de ordinea lumii pe care o găsesc nefirească, nepotrivită naturii lor, sunt dominate de pulsiuni care reclamă nevoia de schimbare prin inversare, sunt personalități care Își plasează aspirațiile ideale În sfera unui imaginar utopic. Dominați
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va simți niciodată liniștit și mulțumit. El va continua să aspire permanent, iar această tendință Își are rădăcinile În natura sa care, așa cum arătam mai Înainte, se caracterizează printr-o sinteză a contradicțiilor. Urmașul omului prometeic este omul faustic, spiritul neliniștit care se Întreabă mereu, pentru că aspiră continuu. Dacă omul prometeic este revoltat, omul faustic este stăpânit de neliniște, de grijă, care vine, de data aceasta, din adâncul conștiinței sale. Omul prometeic luptă pentru a schimba lumea. Omul faustic luptă cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și să renunți la rațiunile de a trăi pentru viață”. Pe bărbatul drept și tenace În hotărâre Nu-l clintește din hotărârea lui trainică Nici aprinderea cetățenilor care cer lucruri josnice Nici chipul amenințătorului tiran, nici Austrul, Cârmuitor tulburat al neliniștitei Adriatice Nici mâna cea mare a fulgerătorului Jupiter; Dacă lumea s-ar nărui frământată Ruinele ei l-ar lovi neînfricat.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
părea că timpul sub pragul casei noastre / S-a rătăcit și-așteaptă să îl poftim în casă, / Să stăm și noi o dată cu el cuminți de vorbă”. Incontestabile efecte poetice rezultă din notarea senzațiilor, diferențiate în funcție de anotimpuri. Iarba își „scormonește”, primăvara, „neliniștite drumuri prin hume cerzonate”, croind „întortocheate răscruci subpămîntene / De păpădii și brusturi și lobode uitate”. Toamna „zarea fierbe ca mustul/ Și întreaga lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele, mai îndepărtate
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
altor programe avangardiste, textul afirmă valorile mișcărilor moderniste anterioare, care se vor potenta în sinteză integralista. Că eseist, S. se remarcă printr-o viziune lucida, echilibrând șocul paradoxurilor aparente și percutanta asocierilor cu totul insolite. Temperamental, poetul este un spirit neliniștit, sedus și totodată înspăimântat de modernitate, câștigat de poezia marilor orașe, de elanurile și ritmurile constructiviste, de spectacolul eclatant al tehnicii, în care vede un nou tip de sublim al umanului. Dar seducția modernității nu atenuează amărăciunea ,,conștiinței nefericite” a
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
întrucât ei nu pot fi asimilați în totalitate și la fel de către toți membrii grupului social. Viața individului, ca și cea a grupelor social-umane, devine tot mai dominată de valorile civilizației materiale, tot mai formală. Omul modern este singur, sărac spiritual, neliniștit sufletește până la angoasă, lipsit de criterii valorice, trăind în izolare. El va deveni treptat o „personalitate nevrotică”, care fie se va retrage din fața schimbărilor sociale (izolare, însingurare, refugiu), fie va adopta atitudini și conduite protestatare, fie își va construi sub-grupe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etc.). Conținutul sufletesc se reduce rapid la pulsiunile primare, un mod de a gândi simplu, schematic, o sensibilitate lipsită de gust, centrată pe plăcerile imediate, dezinteres, apatie, lipsă de responsabilitate morală, conduite „libere”, lipsă de inițiativă etc. Nesigur de sine, neliniștit și singur, omul modern devine o ființă dependentă de puterea politică a statului, de la care „așteaptă” totul, fiind prin aceasta ușor și permanent manipulabil. Cu o identitate incertă, lipsit de valorile educației moral-spirituale și cultural-religioase, omul modern aderă cu ușurință
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atât mai mult - construcțiile în pur imaginar și în „irealitatea senzorială” nu sunt tatonări ale unui începător care nu își găsește identitatea, ci încercări de salvare din indigența și ignominia contingenței. Identitatea lui e aceea a unui veșnic, neobosit și neliniștit căutător (Vladimir Streinu îl numea „poet al libertății”). De unde, marea frecvență și pondere a sideralului și neptunicului. Poet al ascensionalului, ca și al orizontului acvatic, el aici își caută identitatea: „Mi-e auzul larg spre culmi aeriene:/ e-un du-te-vino
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
1987, 250-258; Tania Radu, „Umbra penei de gâscă”, LAI, 1991, 4; Ioan Holban, Scriitorul și puterea, CRC, 1991, 32; Ioana Bot, Seismograful, TR, 1991, 34; Steinhardt, Monologul, 203-207; Ulici, Prima verba, III, 211-212; Țeposu, Istoria, 156-157; Monica Spiridon, Un prozator neliniștit, TR, 1996, 1; Simuț, Critica, 168-178; Monica Spiridon, Jocul de-a nimicul, R, 1998, 4; Perian, Pagini, 188-194; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I, Pitești, 2000, 221-226; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 243-245; Popa, Ist. lit., II
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
cea de taină), de lumea miraculoasă a copilăriei (Goliat), Z. pare mai degrabă un prozator sentimental și melancolic. Schimbarea la față, Noaptea dintâi, Copilul, Mărgăritarul sunt poeme în proză, abordând liric teme majore. Personajele care populează nuvelele sale sunt misterioase, neliniștite sau bântuite de un „absurd grandios”. Însingurarea copilului căruia i-a murit mama, tatăl recăsătorindu-se cu o femeie tânără și frumoasă, dar rece și răutăcioasă, e restituită cu finețe (Căminul). Unele scene anunță viitoare romane, cu ședințe interminabile și
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
Z. în domeniul istoriografiei și al criticii literare: Poezia lui Michelangelo îi prilejuiește poetului-traducător o incursiune pe cât de atentă la detaliul biobibliografic, pe atât de pătrunzătoare sub raport ideatic în lumea marelui artist renascentist, pentru care poezia reprezintă complementaritatea - confesivă, neliniștită și constant interogativă - necesară unei personalități conturate cu o asemenea forță, încât generațiile care i-au urmat nu au ezitat să o considere cvasidivină. Studiul Sonetul și Renașterea italiană trasează complexa istorie a apariției și dezvoltării unei specii literare arhetipale
ZELETIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]
-
București și la microfonul postului național de radio. Arhiva Radiodifuziunii păstrează textele a zece prelegeri rostite de V. între 1932 și 1942, trei pe teme de larg interes cultural - Paul Claudel, Sufletul românesc în pictura lui Grigorescu, Faust, un mare neliniștit -, celelalte cu subiecte de morală sau reflectând o atitudine militantă pentru cauza emancipării femeii. Încercarea de a se împotrivi înrâuririlor nefaste ce acționau în epocă asupra tineretului îi definește cursurile, articolele și conferințele. În numele umanismului a înfruntat mari primejdii și
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
cauză a "încruntării elevului o constituie atitudinea distantă, neglijentă a unor părinți, generată de lipsa de timp, egoism, autoritate excesivă sau indiferență. Copilul nu mai are cui să ceară un sfat, să-și împărtășească gândurile, părerile, dorințele, devenind dezorientat și neliniștit. Pe de altă parte, același efect stresant și apăsător este produs de grija exagerată, sâcâitoare a unor părinți obsedați de reușita școlară a copilului lor. Deși vin târziu de la serviciu, unii părinți, din exces de responsabilitate, doresc să verifice temele
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
nivel ridicat de dificultate, fiind o influență negativă cu caracter demobilizator pentru activitate. În general, anxietatea poate fi identificată după următoarele caracteristici: este nemotivată, se referă la un pericol iminent și nedeterminat, fată de care apare o atitudine de așteptare neliniștită; este Însoțită de convingerea neputinței și a dezorganizării În fața pericolului; se asociază cu o serie de tulburări vegetative ce creează disconfort somatic generator, la rândul său, a unui efect de Întreținere a anxietătii. Sub aspect psihologic, starea de anxietate este
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
modul de viață, felul de a gândi și de a acționa al omului, dar, odată cu acestea, și formele de manifestare ale sănătății și bolii. Apar noi forme de suferință, în majoritatea lor legate de „stilul de viață” al omului modern, neliniștit, suprasolicitat, aflat într-o permanentă „neliniște a căutării”, al unui „efort de adaptare” la o lume în continuă schimbare. În sfera patologiei își face intrarea un concept medical nou: „sindromul general de adaptare” care se va impune în clinică prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tehnologice: bolile de muncă, accidentele, bolile traumatice, bolile de radiație radioactivă etc. Cum trebuie înțeleasă și interpretată această evoluție istorică, medico-culturală și morală a variațiilor stării de sănătate și a mobilității bolilor în societatea umană? Omul este o ființă funciarmente neliniștită. El își caută permanent „liniștea” și „starea de echilibru”. Este o ființă oscilantă și nemulțumită care tinde către împlinire. El aspiră permanent către starea de echilibru și perfecțiune. Este o aspirație în care sunt concentrate atât idealurile moral-spirituale, precum și cele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dinților, nas în șea, prognatism, malformații ale membrelor, ale feței și capului, imaturitatea organelor genitale etc.; - stigmate psihice: oprirea în dezvoltarea psiho-intelectuală, imaturitate afectivă, nedezvoltarea limbajului, instabilitate, impulsivitate, dificultăți de adaptare-integrare socială, amoralitate, conduite agresive etc.; d) atitudinile bolnavului: umilă, neliniștită, agresivă, orgolioasă, rezervat sau agitat etc.; e) ținută și igienă personală: neglijentă, îngrijită, excentrică, lipsă de igienă personală etc.; f) comunicare: bolnavul este reținut, vorbește puțin, rar și șoptit sau refuză să vorbească. Dimpotrivă, este comunicativ, deschis, vorbăreț. Agresiv, amenință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a se impune și de a comanda cu încăpățânare; - sugestibilitate și nepăsare; - capricii și încăpățânare; - impulsuri cu mânie și indolență; - vivacitate de inițiativă și lentoare de execuție. La baza stării de instabilitate se află un fond de afectivitate ambivalență și neliniștită, la care se asociază o componentă motorie mai mult sau mai puțin accentuată. Instabilitatea mintală și emoțională este inseparabilă de instabilitatea motorie. Să insistăm un moment asupra stărilor de instabilitate. H. Abramson distinge trei grupe diferite de instabilitate psiho-afectivă la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de înțelegere a unui raționament complex, scăderea notabilă a capacității de muncă însoțită de pasivitate față de impresiile exterioare. c) Tulburări de somn cu un caracter polimorf: dificultatea de a adormi, pierderea senzației de a fi dormit, somn superficial și neliniștit, trezire matinală cu impresia de a nu se fi odihnit, stare de somnolență diurnă asociată cu agripnie nocturnă. d) Tulburările neurovegetative sunt frecvente și se manifestă sub forma unei cefalee „în cască” asociata cu senzația de „tensiune interioară” a capului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu tendință la dominare. Viața sexuală apare precoce. Sunt leneși și inactivi cu performanțe școlare mediocre. g) Instabilii intermitenți. Au o ereditate psihopatică foarte încărcată. Manifestările au o tendință de apariție ciclică. Posedă inteligență normală sau peste medie. Emotivi, susceptibili, neliniștiți și obosesc ușor. Au o voință slabă. Sunt foarte afectuoși cu unele persoane și reținuți cu altele. h) Instabilii epileptici. La aceștia se notează o ereditate epileptică, trăsături psihopatice, etilism și TBC în antecedente. Au frecvente tulburări de caracter de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incapacitate de a rămâne liniștit, în poziția de repaos din clinostatism. O variantă clinică a acesteia este tahichinezia care se manifestă prin nevoia compulsivă pe care o are bolnavul de a se mișca sau de a merge. b) Sindromul picioarelor neliniștite sau boala lui Wittmaack-Ekbon constă într-o senzație penibilă de disestezie a gambelor care apare la începutul somnului și din acest motiv determină bolnavul de a-și mișca permanent picioarele pentru a calma această senzație. O formă clinică similară o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de adaptare. O mare sugestibilitate, tendința de a crede și de a accepta cu o mare ușurință, părerea și sfaturile altora, în materie de sănătate și de boală. Individul este nesigur pe el, fără o stabilitate și o securitate interioară, neliniștit, preocupat până la anxietate. La această categorie de indivizi, „boala” apare ca un „argument explicativ”, care justifică, în câmpul conștiinței bolnavului, atât suferința, cât și nevoia de a fi protejat de ceilalți și, în mod special, de a fi tratat medical
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Personalitatea histrionică se caracterizează prin următoarele tipuri de manifestări: este percepută de ceilalți ca superficială și lipsită de autenticitate în pofida unei aparențe de căldură și de farmec personal, egocentric, preocupat de sine, indiferent față de alții, vanitos și exigent, dependent, slab, neliniștit, înclinat către amenințări, gesturi sau tentative de suicid în scop de manipulare pentru obținerea unor avantaje personale de la alții. Personalitatea dependentă se caracterizează prin următoarele: incapabili de autonomie, se bazează pe ajutorul altora, incapabili de a-și asuma responsabilitatea, dependență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
descrie următoarele tipuri pe care le încadrează în tipologia generală a personalităților psihopatologice de tip fanatic, și anume: polul stenic, corespunzător personalităților de tip combativ ale lui E. Kretschmer, polul tern, corespunzător, în clasificarea lui E. Kretschmer, tipului submisiv, personalitatea neliniștită, în care sunt incluse tipurile de personalitate senzitivă și obsesională descrise de E. Kretschmer. Redăm în continuare aspectele psihopatologice particulare ale tipurilor de personalitate paranoiacă după E. Kretschmer. Personalitatea paranoiacă combativă corespunde tipului de personalitate cverulentă, descrisă anterior de E.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lipsite de modele parentale sau cu carențe afective și educaționale. Incapabili de a se conduce singuri, de a putea lua o decizie, de a se putea fixa și adapta într-un loc, aceste persoane duc un stil de viață nesigură, neliniștită, la voia întâmplării, de factură defetistă, căutând în permanență un refugiu, sau o persoană de care să se atașeze. Tipurile de indivizi care intră în această categorie sunt următoarele: persoane imature intelectual, de regulă cu intelectul la limită, sau imature
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]