3,831 matches
-
facem vreo trei reluări. Când nu era bună înclinația, când nu era bună partea de care apucam. La a patra reușim și ne îndreptăm, eu cu seringa în mână iar el cu vata și spirtul, spre patul pe care zăcea nemișcat Zanvetor. - Acum, fii atent! reia Trandafir. Ǐnmoi vata asta în spirt și cu ea împarți fesa în patru. Partea exterioară de sus o uzi toată cu vată! După aia scoți acul în aceeași poziție și-l înfigi în partea asta
POVESTIRI MILITARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352934_a_354263]
-
o petală Și tu îmi dai zâmbind o petală Apoi ne dăm bună dimineața Apoi eu îți dau altă petală Și tu îmi dai altă petală Până când ne dăm toate petalele Apoi eu te iau în mâna dreaptă Și rămân nemișcat ca o statuie cu o floare în mână Pe care i-o dăruiesc Lui Dumnezeu Alteori ne jucăm de-a dealul și valea .Eu sunt dealul pe care cresc livezi de caiși înfloriți Tu ești valea pe care se unduiesc
POEZII DE IUBIRE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353027_a_354356]
-
Tarjeta de Control Transito în Aeroportul José Joaquin de Olmedo din Guayaquil. Control strict la bagaje să nu aducem plante, animale etc. pentru a nu contamina mediul natural Galápagos, desemnat patrimoniu universal. * M-a așteptat la aeroport... o iguană! Stătea nemișcată ca o statuie pe stâncă. * Iată ce-mi urează poetul vâlcean Felix Sima: "Atenție prin Galápagos! Să nu calci pe vreun inorog! - specie dispărută, neconsemnată de Darwin... Crăciun fericit și An Nou... cu litere și cifre!". Iar conferențiara universitară Gabriela
O CĂLĂTORIE ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354455_a_355784]
-
coboram în bărcuțe, pe lângă stâncile Insulei Isabela. Rocile, mânjite de găinați albi de zici că sunt pudrate cu zăpadă. Iguanele arată ca niște dinozauri minusculi. * Un cuib de iguane: unde femelele depun ouăle și le îngroapă în nisip. Stau iguanele nemișcate, ca stâncile. Treci pe lângă ele și nu clipesc. Ți-e teamă să nu calci pe ele - negre ca pietrele vulcanice pe care se întind. * Păsări: piquero pata azul, gaviotin, fragata, cormorant, piquero de nasca. Un cormoran pe cuib, clocește. Nu
O CĂLĂTORIE ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354455_a_355784]
-
deșteptul, și mai... Dinspre acesta avea să-i vină lămurirea. Era încredințat, lucru sigur! Și, tot privind smerit, tovarăș cu gândurile, nici că băgase de seamă că preotul se oprise în dreptul său, iar câțiva gospodari din sat stăteau și ei nemișcați și respectuoși la câțiva metri, parcă presimțind ce-l muncea pe moș Anghel. Și ei, ca și bătrânul, așteptau să fie luminați. Și zăboveau... -Care-i povestea, tată? întrebă popa, dar privind cu o veselie curioasă către pâlcul de săteni cam
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
doar adinoainea mârâise la el! - Stăi jos, nea Dine, așa, uite un scaon ici’șa! . . . Omul s-a așezat pe scaun cu palmele împreunate în poală, apoi a oftat adânc și și-a fixat privirile în pământ. A tăcut, așa, nemișcat, câteva clipe, după care a început să vorbească gâtuit și cu voce tremurată: - Fă, Oară, tu știi de ce-am ven’t eu la tine? - De, nea Dine, oi ști eu ceva, da’ te las măi bine pă tale să
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
mai ales dacă soarele este arzător, iar condamnatul are de luptat cu aceste chinuri îngrozitoare până când intră într-o stare de inconștiență sau leșin, mai scurtă sau mai lungă de timp, și care suprimă cumva orice durere dacă condamnatul stă nemișcat, însă cea mai mică mișcare îi provoacă dureri cumplite. Și ferească Sfântul lui Israel dacă condamnatul stă bine cu inima... Se cunosc cazuri când cei răstigniți au rezistat și trei zile pe cruce... Dar corpul astfel chinuit și ajuns în
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ULTIMĂ ZI CALDĂ DE SEPTEMBRIE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1367 din 28 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Caldă zi, Toamn ă dragă, când lași culoarea să ne aducă liniștea vie. Crengi nemișcate, frunze îmbujorate, iarb ă târzie crizanteme și aripi mici de pe-o floare pe-altă floare ne adună într-o totală, dorită, binemeritată relaxare. Pe alei aliniind copaci ne răsucim cu pașii moi lăsând visele să se adape în tăcută
ULTIMĂ ZI CALDĂ DE SEPTEMBRIE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353142_a_354471]
-
pentru fasole sau pentru roșii. Mama împrăștia boabe de porumb în cotețul găinilor. S-a auzit un zgomot de motor pe stradă, la poartă a oprit un IMS albastru din care au coborât grăbit niște uniforme albastre, tata a rămas nemișcat, cu toporașul sprijinit pe butuc și cu mâna încleștată pe coada lui, lângă mașină a oprit și o șaretă din care milițianul a rostit tare: - El este! Tata nu a mișcat, parcă nu înțelegea nimic, siluetele albastre l-au luat
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
liniștea ce îi împresura. A privit-o zâmbind aproape imperceptibil. Ea era ca încremenită în așteptarea reacției lui. Nu s-a așteptat la ce a urmat. I-a cerut să stea și ea cu ochii închiși, cu brațele pe lângă corp, nemișcată. A sărutat-o în același fel și s-a retras... Cum a fost? au întrebat amândoi aproape în același timp, izbucnind simultan în râs. - Mie mi-a plăcut, recunosc! a răspuns Eugen. - Și mie mi-a plăcut și recunosc cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
să recepționeze și cuvinte întregi, unele mai greu pronunțate, apoi frânturi de fraze, ca în scurt timp, Eugen și Iuliana să poată distinge clar ceea ce bolnavul comunica, însă își dădură repede seama că nu era prezent decât fizic. Ascultând aproape nemișcați, cei doi au fost martorii unor avalanșe de cuvinte și începuturi de propoziții scurte ori de fraze, aparent fără legătură între ele, fiecare dintre ei reacționând în felul lui, dar amândoi sesizând că în mintea lui Iustin se suprapun planuri
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
-i un semn cu mâna. -Nu-i nevoie! răspunse el, rămân așa, în picioare. -Vine direct spre noi, completă locotenentul. Direcția norilor este sud-est nord-vest. Norul însă are o direcție dinspre vest spre est! Ostaticul puse privirea în pământ și rămase nemișcat gândindu-se parcă la ceva. Arc Silan și Lup Katak se priviră între ei încordați, neînțelegând nimic din atitudinea celui din fața lor. Pe ecrane se putea vedea o nouă imagine. Norul păru să se înroșească într-un punct din mijlocul
FORTĂREAȚA V de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352708_a_354037]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > FORTĂREAȚA VI- DANSUL COCORULUI Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului Locotenentul Arc Silan se dezmetici primul. Andermenul își încrucișă brațele în formă de L, sub piept, și rămase nemișcat cu capul ușor aplecat în jos. -Ce mai aștepți Lup, aproape că strigă locotenentul... La posturi! Lup știa acum și din ce cauză dăduse superiorul său comanda aceea. Amenințarea nu fusese încă înlăturată. -Calculează-mi rapid unde e mașinăria care trimite
FORTĂREAȚA VI- DANSUL COCORULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352713_a_354042]
-
cât putuse de repede, după cum fusese porunca. Procuratorul nu spuse nimic însă dădu ușor din cap. Trecu un timp în tăcere ca și când fiecare din cei doi n-ar fi știut de prezența celuilalt în acel loc. Omul din fața sa aștepta nemișcat cu mâna pe mănunchiul sabiei romane care îi atârna la șold. Centurionul era ud iar de pe lorica segmentata se mai scurgeau încă picături de ploaie. Procuratorul îl privi, apoi se așeză pe jilț, împinse puțin hărțile de pe masa de lucru
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
voi apuca sfârșitul... - Raisa, o să te faci bine! O să vezi! - Nu, Phil... Asta mi-a fost viața... bună, rea... atât a fost! Și chipul drăgălaș al ei căzu într-o parte inert. M-am întors înnebunit către Franz care stătea nemișcat, cu ochii țintă către Raisa: - Nenorocitule! De când îți permiți tu, mă, să judeci oamenii de lângă mine? Ce treabă aveai tu, mă, cu Raisa? - După nume mi-am dat seama... m-am convins pe deplin când i-ați spus Raisa.. că
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
fierbea sângele în vene. Ar fi fost capabil să mă facă una cu pământul dacă ar fi putut. Am rămas atât de șocat că nu-mi venea să cred. M-am plimbat în stânga și în dreapta, timp în care Franz stătea nemișcat, așteptând. Mă opresc brusc în fața lui, apoi îi spun: - Franz, repetă ce ai spus! Mult mai hotărât de data asta, Franz ia o nouă poziție de drepți și spune pe nerăsuflate: - Doamna Renae i-a poruncit lui Kaiser să-l
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
venea să fugă din sală. Se temea de un atac de panică. Și ea și Lăură au răsuflat ușurate când l-au văzut pe Iustin că ridică încet brațele și se întoarce puțin spre stânga să. A rămas câteva clipe nemișcat, privind țintă chipul Laurei. Când s-a convins că este ea, ar fi dorit să o privească până la sfârșitul lumii. Avea părul pieptănat așa cum îi rămăsese lui ultima imagine în memorie și acest amănunt l-a bucurat enorm de mult
UN ALT FRAGMENT DIN ROMANUL AFLAT ÎN LUCRU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354065_a_355394]
-
al cunoștințelor și expertizei acumulate intervin în opera sa prin meditații făcute de regulă de inconștientul său. De exemplu expresia „eppur si muove”, totuși (pământul) mișcă, exprimată de Galileo Galileii când tocmai a jurat că soarele se rotește împrejurul pământului nemișcat. Este interesant un fenomen. Omul consideră că o realizare de valoare este dată de amănuntul în care procedeul a fost detaliat. De exemplu un generator de flacără poate fi principial obținut prin apropierea unui mediu inflamabil de o scânteie. Adevăratul
MEDITAŢIE VERSUS STUDIU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354217_a_355546]
-
sclipiri care se transformă în steluțe din ce în ce mai bine conturate, mai clare. „Fulgii tocmai curățaseră văzduhul pentru „vizitatori”, vine un gând răzleț. Începe o adevărată ... reprezentație cosmică! Zeci, sute de steluțe coboară din înalturi, ca dintr-o navă cosmică invizibilă. Stau nemișcată urmărind fascinată „spectacolul”. Așa am ales să trec ziua de astăzi, zi de putere, ziua când harta stelară s-a imprimat pe retină și de atunci continuă să se deruleze până voi învăța să recunosc fiecare vibrație planetară cu darul
FULGII de DOR DANAELA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354560_a_355889]
-
i-am vizitat, după un sfert de veac, nu le-am mărturisit cine sunt...doar i-am admirat și am privit cartea așezată pe perete, la loc de cinste, am băut cu ei un ceai cald, apoi afară am stat nemișcat vazandu-mi filmul vieții. Deasupra ușii scria cu litere mari numele cabanei: FLOARE DE COLȚ! Nu vă voi spune mai mult. Dacă "Noaptea speranțelor" a avut un impact asupra mea, el s-a produs cu efectul de a ma apropia
STRANIA POVESTE A FLORII DE COLT DIN „NOAPTEA SPERANTELOR” de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354604_a_355933]
-
se milostivească de noi și să îndepărteze de la noi urgia Să. Și am auzit o voce care mi-a spus: ,,Avva Zaheu a primit acest hâr!“ CAPITOLUL 133 DESPRE UN SFÂNT MONAH CARE A FĂCUT CA UN VÂNĂTOR SĂ STEA NEMIȘCAT DOUĂ ZILE Un saracin care locuia în Clismate ne povestea: M-am dus în muntele lui avva Antonie ca să vânez. Pe când mergeam văd un monah așezat jos; avea o carte în mâini și citea. M-am îndreptat spre el ca să
LIVADA DUHOVNICEASCA (43) de ION UNTARU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347089_a_348418]
-
cafea sau în cărți de joc mai uzate, pesemne lepădate de bărbați. Nu mă puteam abține să nu trag cu ochiul la ce se întâmpla în camera bărbaților, unde era o liniște de mormânt. Prin gaura cheii îi vedeam stând nemișcați pe scaunele lor. Își mânuiau cărțile minute în șir, le ascundeau sub palmă, fumau și sorbeau din cafele. Arareori, foarte rar, slobozeau vorbe de neînțeles atunci pentru mine: pass, blind, full... Misterul jocului lor, demnitatea posturilor, distanțele dintre ei și
CAFEAUA VORBITĂ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347209_a_348538]
-
pe care a desfăcut‑o înainte de a se uita la femeie și a‑i vorbi. A băut câteva înghițituri, stând în picioare și privind‑o. Ea închisese ochii aproape de tot și se forța să‑și stăpânească pleoapele, să le țină nemișcate. Îl vedea greu, ca prin ceață. „ Trebuie să mă prefac în continuare. Să văd ce intenționează ca să mă pot apăra. Nu văd nimic pe aici bun de lovit. Nu se poate, Doamne, să mă lași așa! Învață‑mă să mă
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
pretențios, nu fi consumat cu iubirea de sine bibliotecile lumii au căscat pînă la adormire din cauza acestui fel de scriitură nu te alătura la asta nu o face. numai dacă vine din sufletul tău ca o rachetă, numai dacă stînd nemișcat te-ar aduce la nebunie sau suicide sau crimă, nu o face. numai dacă soarele din interiorul tău îți arde viscerele nu o face. cînd într-adevăr este timpul, și dacă ai fost ales, se va face de la sine și
CUM ŞI PENTRU CINE SCRIEM POEZIE de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357059_a_358388]
-
striga, mânzul își ridica capul și se uita în direcția lui. Era un cal deștept și îl iubea pe Mitică. Cu supunere primea mângâierea lui. Bunicul l-a învățat cum să-l perie mai bine pe spate, iar mânzul stătea nemișcat de atâta plăcere. Din când în când dădea din coamă, semn de mulțumire. Cam peste patru ani, băiatul se afla chiar în grajd, când a intrat unchiul său, Nicolae: Ce faci măi, Mitică? De mult nu te-am văzut! Ești
LUMINOSUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357048_a_358377]