5,047 matches
-
În extensie și În profunzime, iar capacitățile și aptitudinile sale intelectuale și de creație vor Înregistra un mai accentuat grad de dezvoltare. A. Metode de explorare nemijlocită (directă) a realității (metode de Învățare prin cercetare)tc " A. Metode de explorare nemijlocită (directă) a realitĂȚii (metode de ÎnvĂȚare prin cercetare)" În Învățământul actual, o importanță crescândă capătă așa-numitul model „empiriocentrist” de organizare a instruirii. În centrul său, această concepție situeazăefortul propriu, individual sau colectiv, de observare, de investigație, de formulare de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În capitolele II și III. Procesualitatea și metodologia acestui tip de „Învățare prin descoperire” sunt, În parte, constituite și practicate, În parte - Încă În curs de elaborare. În esență, descoperirea (redescoperirea) În actul Învățării, care are ca temei un contact nemijlocit (sau mijlocit) cu lumea obiectelor și fenomenelor reale, constă În sesizarea a ceea ce se ascunde dincolo de manifestările și aspectele exterioare ale lucrurilor, adică În dezvăluirea raporturilor intime și a legităților semnificative, de cauzalitate, care guvernează realitățile luate În studiu. În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiunii de adaptare; ea are valoare nu În sine, ci ca „...instrument care-i servește la rezolvarea problemelor practice ale vieții lui cotidiene și la satisfacerea țelurilor ludice” (Aebli, 1973, p. 34). În universul cunoașterii copilului sau al tânărului, observarea nemijlocită, metodică, a lucrurilor În starea lor naturală, firească, de existență și manifestare (așa cum sunt) constituie nu numai o sursă de informație directă, ci și unexercițiu veritabil de gândire analitică și sintetică de formare a unor deprinderi de investigație inductivă, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lucrările experimentale desfășurate fie În laborator, În atelier sau pe câmpul agricol ori direct În activitatea productivă etc., o metodă specifică de studiere a științei și de educație În spiritul științei. Pe bună dreptate, se consideră că experimentarea și observarea nemijlocită a realității constituie cei doi stâlpi de susținere ai unei metodologii active În predarea fizicii, chimiei, biologiei, tehnologiei și a altor științe, deziderat exprimat Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea de adepții „școlii active”. Combinând experiența cu acțiunea, metodele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
strânse legături a teoriei cu practica, contribuie la apropierea Învățământului științelor naturii de problemele tehnico-științifice, deoarece, participând la experiențe și experimente, la rezolvarea unor probleme științifico-tehnice, elevii au posibilitatea să cunoască producția modernă, metodele tehnologice și aparatura ei În mod nemijlocit. b) Rațiuni de ordin psihologictc " b) Rațiuni de ordin psihologic" Organizarea instruirii experimentale, ca bază esențială pentru dobândirea cunoștințelor științifice și tehnice nu poate face abstracție de suporturile psihologice care fac posibilă implicarea elevilor În acțiuni cu caracter de investigație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asupra istoriei naționale. B. Metode de explorare mijlocită (indirectă) a realitățiitc "B. Metode de explorare mijlocită (indirectă) a realitĂȚii" 1. Metode demonstrativetc "1. Metode demonstrative" a) Implicația demonstrației În procesul de Învățământtc "a) Implicația demonstrației În procesul de ÎnvĂȚĂmânt" Contactul nemijlocit, senzorial cu realitatea stă la baza unei cunoașteri științifice progresive, hotărâtoare pentru formația spirituală de ansamblu a fiecărui individ. „O bună parte din științe și din matematică nu poate fi predată fără a se recurge la stimularea care include obiecte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dintotdeauna o preocupare deosebită a școlii. Există obiecte și fenomene din lumea macro și microuniversului, lucruri și fenomene care aparțin unor timpuri istorice, spații geografice Îndepărtate etc. despre care, În mod firesc, elevii nu pot să ia cunoștință În mod nemijlocit. În vederea depășirii, totuși, a acestor dificultăți, școala se vede nevoită să recurgă la substitutele realității, să se servească de diferite materiale și mijloace demonstrative În măsură să reprezinte, cu mai multă sau mai puțină fidelitate obiectele și fenomenele despre care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
una finală, mintală, rațională, care corespunde accepțiunii ei științifice.” (1975, p. 23) Și dacă nu Întotdeauna putem oferi elevilor posibilitatea să Întreprindă o acțiune directă pe obiecte, să provoace ei Înșiși un fenomen sau să le prezentăm Într-o formă nemijlocită, atunci ne stau la Îndemână alte modalități de a le supune unei explorări atente, și anume cu ajutorul modelelor. Folosindu-ne de modele putem determina elevul să execute o formă de activitate externă, materială sau materializată, practică (obiectivală) care se transformă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care, sub conducerea unui conducător, preia discuția cazului și adoptă hotărârea corespunzătoare. Ceilalți elevi/studenți urmăresc discutarea cazului, făcând observații critice În final. Avantajul constă În aceea că toți elevii/studenții participă la soluționarea exemplului de caz, unii În mod nemijlocit, alții În mod mijlocit. Dezavantajul este dat de faptul că accentul cade pe activitatea intensă doar a câtorva. Utilizarea acestei modalități se recomandă atunci când există puțin timp la dispoziție pentru soluționarea cazului; - cadrul didactic poate adopta procedeul Phillips-66 (vezi În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cuprinsă Într-o secvență (cadru); efectuează sarcina propusă, construind răspunsul solicitat; controlează (compară și corectează dacă este cazul) și după aceea trece mai departe la următoarea secvență. Deci, cititul corespunde principiului pașilor mici; scrisul - reacțiilor active; controlul - verificării imediate și nemijlocite; mersul Înainte - Întăririi pozitive. c) Tipuri de programaretc " c) Tipuri de programare" Se cunosc două tipuri principale de programare, din care au derivat, desigur, și alte variante combinate sau mixte: a) Programarea lineară - a răspunsurilor construite - inițiată de Skinner (tip
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asociații, combinații (atât la formă cât și la culoare), sporindu-și prin aceasta capacitatea de reprezentare, dobândind astfel un bogat material foarte necesar creației lor artistico-plastice. Bazându-se pe percepția estetică a copiilor, pe reprezentările artistice ale acestora, prin contactul nemijlocit cu frumusețile mediului înconjurător (natura, construcțiile, creațiile folclorice, literare, etc.) pe dezvoltarea imaginației creatoare, pe familiarizarea cu gramatica unor elemente de limbaj plastic, învățătorul urmărește realizarea mai multor obiective prin intermediul activităților artistico-plastice, și anume: de a-i face pe copii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
susține și orientează activitatea". Motivația poate fi extrinsecă sau intrinsecă. Motivația extrinsecă își are sursa în condițiile exterioare învățării, sau procesului de creație. Motivația intrinsecă operează din interior, este imanentă scopului și se exprimă, în procesul de învățare, prin interesul nemijlocit pentru materialul învățat. Interrelația factorilor creativității Nici unul din factorii creativității amintiți, luați separat, nu pot asigura performanțe creatoare. Nu este suficientă prezența unor factori intelectuali sau aptitudinali deasupra mediei, dacă factorii motivaționali sunt deficitari sau dacă lipsesc condițiile social-educative minime
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sunt însă deosebite doar prin depărtarea lor diferită de prezent și prin dominanta lor axiologică opusă. Trecutul apropiat este concret, aparent „realist”, relativ bine cunoscut, confirmat de mărturii numeroase și consemnat în documente cunoscute. Adesea, el este impregnat în experiența nemijlocită a contemporanilor, astfel încât se insinuează dramatic în prezent, la care aderă în chip dezesperant pentru filozoful social. Nu este ușor de scăpat de el și de viciile pe care el le-a acumulat. Dimpotrivă, trecutul originar (chiar cel istoric, pentru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ei îi anulează reflexivitatea, dar îi garantează accesul la adevăr, și astfel gândirea are garanția că enunță ceea ce este, întemeiată în propria definiție. În cealaltă, falsul poate fi enunțat, „nivelul” conștiinței l-a realizat, dar a pierdut spontaneitatea unui contact nemijlocit și intuitiv cu realul și, implicit, garanția întemeierii absolute a tot ceea ce cunoaște. Relevând incompletitudinea fundamentală a celor două modele, putem înțelege de ce, în textele maturității, Platon propune sinteza lor. Această „cădere” în odiseic care pare să opună, astfel, condiția
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
falsului are cunoașterea ființei în act fără a-i putea gândi posibilitățile. Odiseicul rămâne analogic celuilalt membru, în sensul în care conștiința care a câștigat posibilitatea de a enunța falsul a pierdut necesitatea enunțărilor sale, care provenea din contactul ei nemijlocit cu ceea ce este. Nu interesează aici atât evidența analogiilor cât faptul că, prin ele, devine vizibilă intenția lui Platon de a păstra cele două ipostaze într-un moment sintetic al lor pe care îl aduce cu sine teoria reamintirii, propusă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
propusă în dialog ca o soluție disponibilă și care poate dizolva paradoxul: existența unei lumi a reperelor ontologice la care sufletul a avut odată acces face ca natura ahileică să fie preluată de contactul sufletului cu ideile, unde există intuiție nemijlocită și imprimare în suflet a lor, iar natura odiseică să rămână recognoscibilă în relația sufletului cu lumea sensibilă, unde apare posibilitatea falsului. Am putea reține din analogia pe care am propus-o, dacă ea este cu adevărat întemeiată, faptul că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care credem că întreprins-o Platon asupra valorii rostirii și stăpânirii adevărului, chiar și în forma simbolică a cuplului homeric. O dată ce ne-am lămurit determinațiile conceptelor studiate, reținând pe „coloana” ahileicului rostirea adevărului, incapacitatea minciunii, iubirea față de cel îndrăgostit, accesul nemijlocit la idei și uitarea de sine (am putea-o numi, într-un limbaj care se îndepărtează de textul platonician, dar nu și de prototipul grec al personajului, „entuziasm”) care este dată de lipsa de reflexivitate a personajului, iar în „coloana
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
când află năprasnicul răspuns: Socrate nu pe Alcibiade vrea să iubească, nu!; vrea să-l facă pe Alcibiade să iubească dincolo de limitele și frumusețea trupului pe care natura i l-a dăruit. Alcibiade află și se convertește în relația lui nemijlocită cu Socrate: „înțelesesem că scăpase din singurul năvod cu care crezusem că-l pot prinde. Nu mai știam ce să fac. Și i-am rămas în preajmă, căzut în robie cum nimeni n-a căzut vreodată în robia cuiva”. În
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cred pentru că am văzut cu propriii ochi”) și privirea e ritual inițiatic („a vedea” e în limbaj comun echivalentul pentru „a pricepe”, „a cunoaște”; spunem spre exemplu „ai văzut ?” cu sensul „te-ai convins?”). Privirea instituie valori în mod aparent nemijlocit și (tocmai de aceea) credibil. Atunci când spunem valoare ne gândim la ierarhii. Vorbind despre ierarhii noi instituim raporturi inegalitare care alcătuiesc baza configurației raporturilor contractuale de putere. Imaginea devine putere și această putere este cu atât mai mare cu cât
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
indirect, prin mediatizareă mai ales ceea contemporană, care șterge granițe spațiale și temporaleă îl poate influența decisiv (exemplu: accesul pe computer în muzeul Luvru). Factorii de mediu sunt structurați oarecum binar, prezentându-se individului ca realități fizice, concretizate în prezența nemijlocită și perceptibilă a persoanelor și obiectelor care îl înconjoară și în funcție de care trebuie să se modeleze, dar și ca ansamblu de relații și semnificații care, prin interiorizare, formează însăși substanța, materialul de construcție necesar dezvoltării psihice (Golu, P., 1985). Atunci când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a gândirii, trebuie să analizăm actul de înțelegere care stă la baza oricărei încercări de a soluționa o dificultate. 5. Înțelegereatc "5. Înțelegerea" Înțelegerea constă în stabilirea unei relații importante între ceva necunoscut și ceva dinainte cunoscut. Există o înțelegere nemijlocită, directă, bazată pe o experiență repetată anterior: cuvintele limbii materne, fenomenele familiare, atitudinile obișnuite ale celor din jur se înțeleg imediat, fără nici un efort. Înțelegerea mijlocită este aceea care se obține în urma unor eforturi actuale de gândire, eforturi de scurtă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de către asistenții sociali, sub aspectul reducerii încărcăturii muncii, a numărului de cazuri care le revin. 9. Cu toate că asistenții sociali utilizează resursele comunității și răspund de implementarea politicilor elaborate de organisme externe agenției, ei își realizează sarcinile în particular, în relație nemijlocită cu cei care nu au altă opțiune decât solicitarea de ajutor. Cineva ar putea spune că, în astfel de condiții, nevoia de supervizare, de control, de protejare a celor asistați ar putea avea semnificația unei lipse de încredere în profesionalismul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
managementul personal. Supervizarea este menită: să mențină standardele și climatul optim de muncă la nivelul unităților, agențiilor; să planifice și să revizuiască intervențiile; să păstreze obiectivitatea; să ofere o analiză critică; să informeze conducerea cu privire la performanțele personalului care asigură asistența nemijlocită; să asigure respectarea hotărârilor judecătorești, a cerințelor statutare și a altor obligații; să păstreze standardele performanței profesionale. Asociațiile profesionale ale asistenților sociali din diferite țări reglementează prin intermediul unor standarde specifice necesitatea supervizării, scopurile și tipurile acesteia. Spre exemplu, Asociația Profesională
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
o prelungire a celei de ziarist militant. Un acut sentiment al istoriei constituie suportul scrierilor sale. Pentru participantul la înfăptuirea actului de la 1 Decembrie 1918, calitatea de conștiință-martor devine imperativ etic. Din preocuparea de a oferi documentul istoric ca trăire nemijlocită au ieșit Leul de la Șișești (1936), Douăzeci de ani de la Unire (1938) și Un petec de Asie în Europa (1941), lucrări situate la limita dintre proza literară, istorie și reportaj. Prima evocă figura legendară a aprigului memorandist Vasile Lucaciu. Cea
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
a documentațiilor pentru executarea pieselor de schimb, în condițiile stabilite potrivit legii; ... e) școlarizarea și instruirea personalului de exploatare a echipamentelor, instalațiilor și liniilor tehnologice livrate; ... f) orice alte clauze necesare îndeplinirii în întregime a obiectului livrării complexe sub răspunderea nemijlocita a furnizorului general sau principal, după caz. ... ÎI. Contractul de cooperare între furnizorul general sau furnizorul principal și unitățile specializate trebuie să fie în concordanță cu clauzele contractului încheiat cu beneficiarul final și să corespundă prevederilor din programele de cooperare
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]