2,473 matches
-
românilor mei, ceva care asemenea unui virus dușmănos le-a ros și continuă să le roadă demnitatea, dragostea de Patrie și de neam, acel ceva care le-a modificat firea, caracterul și gândirea, care i-a potopit sub povara unei nepăsări distructive de unde nu mai au nici o speranță ca să se elibereze și de care încă nu au devenit conștienți că trebuie să se debaraseze cât mai repede. Păi, cum poate fi înțeleasă apatia milioanelor de plătitori de taxe și impozite care
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
punct de vedere, o carte cu mare putere de responsabilizare. Sigur, s-ar putea ca unele imagini să rănească anumite sensibilități, dar aici nu se urmărește crearea șocului pentru el însuși, ci pentru a trezi cititorul din dulcele somn al nepăsării, care, moralmente și duhovnicește vorbind, este un somn al morții. De altfel, nu este singura carte a lui Savatie Baștovoi care are acest efect. Închei această modestă privire asupra cărții cu un citat: „Nu e nimic mai strașnic pe pământ
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
aveau obligația legală să o facă se motivează tardiv și în batjocură că pur și simplu au uitat dosarele prin vreun sertar ( bine înțeles, în deplină conivență cu șeful lor fiind în așteptarea împlinirii termenului de prescripție!) ori, cu aceeași nepăsare ironică acceptată constant de șefi, invocă pretextul bine cunoscut al volumului imens de muncă. Punct! Privesc undeva aiurea și gândurile dau buzna învălmășindu-mi informațiile adunate de-a valma. România nu mai are flotă comercială deși până în anul 1990 deținea
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
aici, să vedem ce vrea împăratul, răspunse procuratorul. -Putem afla și în alt mod ce vrea împăratul, sugeră Iunianus îngustându-și privirea. E însoțit doar de un centurion și de doi legionari mărite. Ponțiu Pilat făcu însă un semn de nepăsare cu mâna. -Mâine! răspunse el. Dincolo de ziduri prin taberele improvizate, magistrul Ruthavan găsi un grup de oameni strânși în jurul unui foc. Aflase de dânșii de la un păstor care se întorcea la oile sale. Căutând să afle vești despre învățătorul Iisus
FRAGMENTUL NR. NOUA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380850_a_382179]
-
negru și viu, precum un zeu negru al spectrelor negre mereu invizibile, ca un semn uriaș de-ntrebare cumplită, pus veșniciei nemuritoare ce tace și tace, absurdă și surdă, și oarbă, și dură, adesea confuză, zăcând disperată-ntr-o grea nepăsare și fără răspunsuri - Black Hole fără suflet. QUASAR Modulându-și undele oarbe, quasarul se deplasează empiric spre roșu, ca soarele spre cuibul său occidental, născând nelirice extaze în măștile turtite ale timpului, numărând consternările entuziasmului din celulele inteligenței umane... Ne
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
strâns la piept, uitându-mă la marea albastră, știind că mai tarziu, ne-am fi putut iubi, zâmbetul tău, motiv să nu regret nimic, reflexie, ajustata de timp, iubire, găsită într-o mie de cuvinte, spulberate într-o secundă, furia nepăsării, provocând furtună, abonata, la starea sufletului meu, jucând, după niște reguli, ce mă frământa, vorbind despre tine, aplecat peste lume, aruncându-le cărțile, imprimate cu chipul tău, rămânând în gândurile lor, agățata de dragostea mea, oarbă, muțenie de sentimente, mimând
NE-AM FI PUTUT IUBI de COSTI POP în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374585_a_375914]
-
tot golind - lumea-mi pare rece-neagră, oamenii cu chip de lut, viziuni nălucitoare mă rearuncă în rebut. Sunt un om al vieții mele, un ciolan de ros disjuns, cu intrări în mari belele și de sentimente tuns - am cules din nepăsare fir cu fir la mine-n gând dând luminii o culoare către negru fremătând. În vizorul meu cel galben se aruncă dalbe flori: roșii, albe, verzi, albastre, înzecite-n largi valori - voi fi rupt de așteptare și de moartea cea
SENTIMENTE DECIMATE PRINTRE GÂNDURI ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373303_a_374632]
-
așa cum scria Charles Baudelaire. Sigur, poezia mea este una profundă, mereu în căutarea unui adevăr prim. ”trădează o frământare existențială, tristețea trecerii timpului care ”prăduiește” totul, amăgirea eului cu frânturi de fericire, din păcate, adesea, scăldate în lumina trădării și nepăsării. Viața este un cerc istovitor în care ne zbatem, visăm, dar totdeauna vom avea privirea îndreptată către ”același țărm sugrumat de naufragii”... În final, viața pământească este o iluzie, un naufragiu...''( spune autoarea). În final, noi, cititorii dumneavoastră, vă mulțumim
LANSARE DE CARTE.VOLUMUL DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR”, AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373367_a_374696]
-
mai taie-ntr-un păcat Și adun unghia moartă și din tiv ridic argintul Ce mai roade-n biata-mi soartă un colț viu cât infinitul Am acuma toată clipa decăzută la picioare Întristat ridic aripa ce se zbate-a nepăsare Referință Bibliografică: Fard / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1689, Anul V, 16 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
FARD de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373400_a_374729]
-
matase albă Când din tainic scrin răsar, impletindu-se-n șirag, O silaba, un cuvânt, stropi din a inimii salba. Nu am multe-n lumea asta, din ce am puteți lua... Gândul, ce nestingherit clipește în lumina ochiului. Obosit de nepăsarea ce-l ținea captiv, cândva, Pictează cu verde-albastru geana orizontului.. Nu am multe-n lumea asta, din ce am nu vă pot da Lacrima ce-a ars obrazul, când în suflet a fost toamnă. Aripa franța de geruri, cănd plângea
NU AM MULTE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373449_a_374778]
-
legiunile dacice de eroi, de mărturisitori, de martiri și de sfinți, Surâsuri înflorite în Primăvara cerului Său. Apelul înlăcrimat, ruga fierbinte ca o implorare chiar, a Alexandrei Svetlana, impune o chemare excepțională, sfântă, curat românească, privind ieșirea din încremenire, din nepăsare, din ură, din defăimare, din vânzare, din lașitate, din trădare, din fariseism, din meschinărie, din înșelare, din înșelăciune, din cămătărie, prin renunțarea la somnolență, la minciună, la ipocrizie, la atotsuficiență, la cerșit, la indolență, la improvizări, la amăgiri, la prea
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Delicatete > SPER SĂ MĂ ODIHNESC MEREU PE BUZELE EI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1366 din 27 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Liniște în corp mă strecor cu voce tare lumini absente ușile sufletului ferecate dorm visele cu nepăsări trase pe ochi să nu le deranjeze lumina am auzit și eu că sunt abandonat într-o zona bună adevărat în zona mea a suferinței foarte aproape de ușă să pot da nas în nas cu ea dușmancă mai e dragostea
SPER SĂ MĂ ODIHNESC MEREU PE BUZELE EI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373568_a_374897]
-
de la mare. Era ca un dar de la mamă la fiică. Am îngenunchiat la picioarele ei și am cuprins-o cu brațele. Se alinta liniștită, ca un copil orfan, mângâiat prima dată de soartă. Înțelesesem atunci cât de mult o durea nepăsarea noastră. Știuse să ne mângâie trupurile mereu, ca o adevărată doică. Fusese călcată de prea multe ori peste pântec. A durut-o pierzându-și copii. Acum, ne cânta nouă cântecele lor de leagăn. Ochii mi se umplură de lacrimi. Zâmbea
AVUȚIA LUMII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371336_a_372665]
-
coborâți și pe pământ Și nu mai mutilați istorii De parcă n-aveți nimic sfânt! Mai dați o șansă celor care Abia acum de s-au născut Și nu lansați ninsori polare Peste o lume fără scut! Nu mai priviți cu nepăsare Spre glăsuirea celor mulți! Că neamul nu mai vrea trădare Și nici să umble iar desculți! Destul ați pustiit ca hunii Și ați lăsat munții golași! De se trezesc din morți străbunii N-or mai găsi decât pungași! Timpul nu
NE-AM SĂTURAT DE STRIGOI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371405_a_372734]
-
Orașul respiră mai greu Sub așternuturi moi,crepusculare...Te chem C-atât de departe-i aproapele...Nu sufla prea tare Că se topește zâmbetul din poem”. -din poezia „Poem neprobat” X -MĂDĂLINA-ANDREEA STAN (Comănești/ Bacău) Citate din poeziile premiate: „Ce nepăsare arde în omul din mine iubitor de avânt! Și stau fără teamă, și-mi îndemn gândul frânt să viseze... S-asculte sonoritatea firului de iarbă, Să cuprindă în palme pânza topită, Cu care, mai apoi, s-acopere golul dintre cer
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
mântuire! Îmi este milă de cei ce nu au știut să-și păstreze căsnicia, de cei ce, prin egoismul lor, au adus atâta suferință celor din jur. De slaba informare asupra destinului final al fiecărui individ sau, mai rău, de nepăsarea individului care cunoaște adevărul, dar preferă "să-și trăiască viața", spunând că are vreme la bătrânețe să se gândească la Dumnezeu. Deagostea...este îndelung răbdătoare, plină de bunătate! ...Poate e nevoie de zile, luni sau poate chiar ani, ca dragostea
IUBIRE, IERTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371496_a_372825]
-
duc s-o întreb cum o cheamă! Fata se uită cu ochi de felină la noi, își legănă trupul ei de trestie și-o luă spre maică-sa c-o găleată în mână, călcând rar, arcuindu-și șoldurile cu o nepăsare rară. Fără să ne dăm seama, soarele căzuse peste deal ca un zeu înjunghiat la beregăți, împroșcând tot cerul la apus cu un sânge de purpură. Ziua cu duhorile ei trecuse pe nesimțite, căldurile se ostoiseră și se lăsase cu
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
oboseala altei seri. Majusculele nu se mai scriu singure, pentru că nu se mai recunosc între ele. Amestecate din risipite. Ajutor, mă bat gândurile și amintirile cu parfum de romanță. Toamna de afară aduce a iarnă. Bolnavă-i țara me de nepăsare. Adevărul are închisă vana cu silnicia verbului ce minte. Dreptatea e cuprinsă de necroză, iar rugile rămân neprihănite. Curând vom muri de nepăsare. Rolul agenților de influență e din ce în ce mai mare în vehicularea informațiilor publice. Uităm apostolii neamului și amprenta lor
CU NOI E DUMNEZEU, TRĂIASCĂ ROMÂNIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374934_a_376263]
-
și amintirile cu parfum de romanță. Toamna de afară aduce a iarnă. Bolnavă-i țara me de nepăsare. Adevărul are închisă vana cu silnicia verbului ce minte. Dreptatea e cuprinsă de necroză, iar rugile rămân neprihănite. Curând vom muri de nepăsare. Rolul agenților de influență e din ce în ce mai mare în vehicularea informațiilor publice. Uităm apostolii neamului și amprenta lor pe gânduri. Singura lor vină este aceea că și-au iubit și slujit patria. Actuala Țară a lui Papură Vodă a pierdut deja
CU NOI E DUMNEZEU, TRĂIASCĂ ROMÂNIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374934_a_376263]
-
proeminente azvârleau difuz în atmosferă niște gâjâituri amuzicale. Că nu era amorțit o dovedi jetul de salivă trimis spre podea, printre picioarele călătorilor. Aha! nu dormeau. Aveau doar o inhibiție în a se manifesta, o inhibiție - rod al scârbei, al nepăsării, ce mai, al nesimțirii... Norocul Mirei fu oprirea în stație. Atunci văzu ea inhibiție! Se trezi luată de valul imbatabil al celor care coborau. Coborî și ea. Mersese doar trei stații, urmând să parcurgă restul drumului la suprafață, pe jos
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
și n-o să vezi Minunea : că zi-de-zi DOMNUL face Minuni ! Minune e că mai avem "Sisteme...", ce nu Mundanul ni le-a dăruit Că-s menținute toate-n funcțiune, de Creatorul Care le-a pornit ! Minune e, ca-n față nepăsării ce-o are azi aproape toată firea, EL tot ne iartă și e-n așteptare, ca...poate totuși...ÎI primim Iubirea ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le publice pentru a da
POATE...TOTUȘI, ÎI PRIMIM IUBIREA ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375054_a_376383]
-
fi un cod „protejat de străjerii artelor/citit de ignoranți/reamintit de uituci/respectat de cunoscători... Liliana Ghiță Boian are în acest volum de poezii șiversuri absolut sublime. În „curățenie de primăvară” cu bucurie întâlnesc versurile: „sau inelul ruginit al nepăsării/păstrând urmele unui vis” Încântarea cititorului e maximă când poate citi așa ceva! O altă parte a volumului de versuri este dedicată filozofiei chineze yinșiyang. Frumos, poeta spune: „în legatul ochilor mei/am orbit de atâta lumină/îmi voi întoarce ochii
``O CARTE, DUMINICA`` DE HORIA PICU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373815_a_375144]
-
trebuie s-avem batistă Și unghile tăiate frumos, Fiindcă suntem controlați, La cuțitul de la os! NE PLEACĂ Sunt expatriate cohorte de patrii, Prin capilare și prin atrii. Prin salve de tun de comemorare Și prin prostia, care nu doare. Prin nepăsarea, care nu comentează, Prin filtre care nu filtrează. Ne pleacă materia cenușie, Ne pleacă „Greierele și furnica” din poezie. Ne pleacă, fără întors, principalele resurse, Prin școlarizări și prin burse. Ne pleacă pădurile, adâncurile și grâul, Ne pleacă oile și
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
acum ești vinovat de boala mea, Nu focul tău e cel ce mă respinge, Tu însuți vrei să fii o iarnă grea. Orgoliul nu cunoaște îndurare, Mă sting în ochii tăi și nu e drept Să mă renegi cu-atâta nepăsare Când tu trăiești, acum, la mine-n piept. Ești vinovat de noaptea care vine Și mă întreb de-i bine sau e rău, Dar voi purta durerea iar cu mine Căci ea, de fapt, e numai chipul tău. Referință Bibliografică
ÎNTRE INIMĂ ŞI RAŢIUNE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375453_a_376782]
-
o poarte-n infinit. De-i ieri, de-i azi sau mâine, tot una-i dimineții Cu toți ne naștem fragezi și goi de învățare, Păcatul cel mai crâncen în asfințitul vieții Nu-i altul ca acela să dormi în nepăsare. Urmași să nu mă plângă, să nu-mi deștepte somnul Ce-am căutat să-l aflu din dâra astei urme, Nici să mă șteargă-n minte, căci am plecat la Domnul Să-i fiu o oaie blândă ce paște printre
COTLOANE ALE MINȚII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375502_a_376831]