3,943 matches
-
vorbă, răspunse bunicul ridicându-l și așezându-l pe genunchii săi. Mai întâi te voi învăța cum să te porți cu animalele. Caii, să știi tu, sunt pretențioși. Pot fi cei mai buni prieteni. Dar trebuie îngrijiți cu mult suflet, nepoate, trebuie să le vorbești blând. Așa cum vorbești cu oamenii... Bunicul vorbea monoton, cu voce blajină, plimbându-și mâna ușor pe capul băiatului ca într-o adiere caldă de vânt. Tudorel închisese ochii. Auzea ca prin vis vorbele bătrânului, din ce
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
după mult timp sosiră două autoturisme cu polițiști în civil, dar, unii, si îmbrăcați în hainele lor specifice.” * Se înnoptase de-abinelea. Luminile de la ferestrele bucătăriilor din blocul de vis a vis se stingeau pe rând. Țină pregătind cină povestea despre nepoate. Eu ascultăm, dar gândul îmi era la român. Mâncarăm că de obicei rădacinoase date pe râzătoare și apoi m-am retras în camera mea. Priveam pe fereastră și mă întrebam ce fac oamenii la acea oră în camerele în care
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
Orfană de lanț. Mergeam amândouă în urma lui tataie, care ducea cele două târne. Numai că, la fântână, când să dăm cotul, Sica de peste grădini, când ne-a văzut, în loc de “bună-dimineața”, i-a spus lui tataie: -Unde o iei, bre, pe nepoată-ta așa înțolită? Pământul este moale de la rouă și fără nădragi pe ea, o să se urzice și o să se zgărîie. Ce țața Susana are timp de spălat cu atâta muncă?! M-am uitat la ea să o înghit, iar tataie
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
oprea în loc și își scutura coarnele în toate direcțiile. Numai când îi auzea vocea lui tataie care o îndruma la drum, începea să meargă. -Bre, a început Sica, vaca asta este cam sălbatică! Ai grijă să nu o împungă pe nepoată-ta! Tataie se uita când la mine, când la vacă. -Tataie, să nu te apropii prea mult de ea, să stai la distanță! mi-a spus când ajunsesem în capul tarlalei noastre. -Ce vrei, tataie, de la Sica?! i-am spuns
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
adunaseră în jurul nostru toți copiii de pe malul gârlei și câțiva țărani mai curioși. -Ce te tot vaieți, tataie, ca o “muiere pe malul șanțului?” Te doare pe tine sau pe mine? l-am întrebat enervată. -Bre, da proastă mai este nepoata asta! i-a spus Marin, rânjind ca un dulău înfometat. -Lasa-ne în pace, măi neică! i-a spuns tataie, poate mai mult la gândul că știa cât eram de “fudulă”. -Cum de te-ai băgat, fa, în picioarele ei? insista
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
Du-te, tataie, acasă și te schimbă, că nu poți să stai să te ții de rochie toată ziua! Și după ce s-a gândit puțin, a continuat: -Să stai acasă cu mă-ta mare sau du-te prin Caciulati pe la nepoatele alealalte. Am plecat rușinată și necăjită, încercând să șchiopăt cât mai puțin, de teamă că ceilalți copii râd de mine. Am aruncat două priviri fugare, una spre “Orfana”, care îmi stricase ziua și alta spre Marin, care, de data aceasta
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
am plecat din cauza vitelor și abia peste trei zile, când au lăsat-o durerile, mă-ta s-a dus și ea ca omul, înțelegi? Nu vroiam să înțeleg nimic, așteptam să-mi povestească ceva mai convenabil pentru orgoliul meu de nepoată născută în București, așa că stăteam cu nasul strâmb și cu gura strânsă ca după corcodușe verzi. -Când a văzut moașa că nu era în cameră, a fugit după ea și cum nici ea nu era mulțumită de situație, când a
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
schimb tataie reușea să-mi umbrească pentru câteva minute bucuria de a fi cu el în câmp. Mi-ar fi plăcut să-l aud povestind lucruri frumoase, că ar fi mândru de mine, să aș fi cea mai bună dintre nepoate, cea mai deșteaptă și cea mai frumoasă. Dn păcate, tataie nu voia cu niciun chip să-mi măgulească vanitatea și în felul acesta nu auzeam decât răutăți cum „îi chinuisem pe toți din cauza calului și al faitonului.” -Tataie, m-am
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
Cu toate că faci prostii, simt că tu o să mă bucuri la bătrânețe! Parcă măicuța mea îmi spune noaptea că tu nu o să mă superi mereu și într-o zi am să le spun țătăncilor astea guralive: „O să vedeți fa, asta este nepoata mea și a venit să-mi facă injecții, că sunt bolnav, și să-mi aducă o țuică!” Mă lăsam strânsă de brațele lui, gândindu-mă că, totuși tataie fără să-mi spună în fiecare zi, mă iubea ca pe mami
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
m-a înțărcat pe mine? Ce înseamnă asta? S-a uitat la mine pe sub borurile pălăriei lui, îngălbenite de soare, și-a îndreptat spatele și cu un zâmbet care nu-mi promitea nimic bun, a început să-mi povestească: -Măi nepoata lui tataie, apropiai doi ani și sugeai lapte de la mă-ta care era slabă biata de ea, de ziceai că o să moară de plămâni. Nu știam ce însemna cuvântul plămâni, dar bănuiam, după privirea șireată, că iar îmi povestea ceva
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
indiferentă. Deodată, a scos din coș borcanul cu smântână și fără să mă întrebe l-a vărsat jumătate în farfuria mea, întinzându-mi altă felie de pâine. Gura mi se umpluse de apă vâzând smântâna în farfurie, dar cum eram nepoata lui Gogu, deci aveam un gram din mândria țăranului încălțat cu opinci, am privit indiferentă, până când tataie, jenat, a încercat să-mi explice: -Dacă îți puneam smântâna, nu ai fi mâncat nici cașul și nici oul; atunci Susana mi-ar
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
țipat cu disperare și m-am ascuns sub plapumă. Nu vreau la București să mă certe proprietăreasa în fiecare zi și să mă facă țărancă, pentru că nu-i spun sărut-mâna de câte ori o văd! Eu nu plec! urlam. -Taci, tataie, taci, nepoata lui tataie, că ne aud! Și dacă nu este tac-tu?! mă ruga cu voce care îmi implora milă și înțelegere, neîndrăznind să-și dezlipească nasul de pe geamul aburit de respirația lui. -Ai dat în orbul găinilor, Gogule! s-a
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
cana cu lapte. În context trebuie amintit faptul că directorul fermei, un tip cu multe relații, care afla despre orice control cu mult înainte de a fi planificat, plecase într-o delegație de achiziții cu o tânără contabilă, un fel de nepoată, angajată de curând și care trebuia instruită pe teren. După ce bău tot laptele și râgâi sonor, tovul își aprinse o țigară, ignoră privirile îngrozite ale lui Iftode și puse prima întrebare de control: - Ia, zi, băi, Iftode, tu ai citit
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
i-a editat (singură sau în colaborare) lucrările cele mai însemnate. Contribuții notabile la editarea și mediatizarea postcomunistă a lui Nae Ionescu au mai avut Marin Diaconu, Dan Zamfirescu, Ion Papuc, Dan Ciachir, Răzvan Codrescu sau Alexandru Surdu, dar și nepoata sa, Anca-Irina Ionescu (tarată, din păcate, de oportunismul ideologic de dinainte de anul 1989). Printre detractorii săi cei mai constanți s-au numărat Z. Ornea, Al. George, L. Volovici, V. Nemoianu sau G. Voicu, dar pe toți i-a întrecut, atât
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
bustul tatălui meu să fie acoperit de rahat./.../ - Excelență, n-am știut. - Nu ai știut? Cine stă acolo? Nu treci pe aici în fiecare zi? - Excelență, dacă am greșit... - Eu am greșit când ți-am permis să te însori cu nepoata mea și te-am numit comandant al armatei !...” Nepotismele au avut la Trujillo și conotații grotești ori indulgențe notorii, ca atunci când „și-a făcut fiul colonel la șapte ani și general la zece ani”(3) sau închizând ochii atunci când nevastă
LIDERI DE FILM – O CAPODOPERĂ SEMNATĂ DE PAUL POLIDOR de DAN MATEI AGATHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357799_a_359128]
-
celor în suferință; Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos! Condacul al 6-lea Un bolnav din Atena a refuzat să primească ajutorul doctorului, temându-se că își va pierde viața, dar tu te-ai arătat în vis nepoatei sale, îndemnând-o să-l trimită la acela pentru tămăduire. Auzind că nu i se va întâmpla nimic rău și că vei ține chiar tu mâna celui care îl va opera, el a primit cu încredere sfatul tău și a
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
în roade, cu păsări și vite multe... ... și era acest fecior atât de năvalnic în dragoste încât Maica Domnului l-a metomorfozat într-o plantă de dragoste numită Năvalnic. Și azi, năvalnicul, este folosit în „vrăjile” pentru dragoste ... Ține minte, nepoată, nicio vrajă nu poate aduce dragostea dacă n-o ai în inimă ... Dacă dragoste nu e ... nimic nu e!” ...și am ținut minte! Iubirea noastră ... Noaptea, precum un fluviu cu ape cristaline, ducea spre veșnicie iubirea noastră, corabie de aur
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
bani și sunt și obligații de familie. Fiecare își aduce oamenii lui. - Da, dar dacă se organizează concurs pentru ocuparea locului de muncă, eu voi... - Tu vei face nimic, fată! a izbucnit Pavel, iritat și nemulțumit. Concursul ăla îl câștigă nepoata patronului ori cel care a dat dreptul deja. Ți-am mai spus că m-am interesat și, ca să știi, în orașul ăsta nenorocit ca și peste tot, cam așa se întâmplă... Îngândurată și din ce în ce mai îngrijorată, Adriana a mers prin tot
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
l-au născocit. Ca să facă ei, născocitorii, legea. Rău așa, rău și-așa. Sper într-un alt născocitor, care să anihileze pe jumătate fiecare dintre cele două ideologii...Eu n-am să apuc „implementarea” respectivei născociri. Nici copiii mei. Nici nepoatele mele. Mai departe..., mă tem de cel de-al treilea război mondial. *** Mă plec în fața demnității, în general. Dar în fața demnității omului în suferință...îngenunchez. *** Cel mai egoist om din lume e părintele care nu uită de sine când îi
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (2) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358350_a_359679]
-
Ilie, cel care, prea bunul, Sărea într-un picior - era șchiop - în Biserică Când intra un străin, și-i striga preotului: „Părinte! A mai venit unul!” Croitorul Lazăr și-a lăsat soția și fata. Șoferul Ticlea, de TIR, fiul, nora, nepoata, și toată diata. Blonda și frumoasa doamna Stela Alexe suferea de cancer, în Rai. A plecat. Într-o zi, i-a spus soțului, inginerul, zis Țiganul: Dragă, tu ce mai stai? Hai! A rămas fiica, Cerasela, cea nedrept divortață. Cu
STRADA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358411_a_359740]
-
piatră de moară, străveche, ce semăna cu câte o pâine din grâul crescut sub razele soarelui. Cele douăsprezece scaune au avut în cele din urmă , chip de clepsidre: - Să fie masa ta numai o masă a pomenirilor? - Chiar așa, dragă nepoate.E o operă pentru generațiile viitoare. Iată pentru ce masa mea e o masă de taină.Cina la care ea a fost folosită va mai avea loc iar și iar, cât timp vor mai trăi oameni pe pământ.. .Mi-am
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
pentru că, peste trei seri, cînd eu și uitasem de povestea asta, Vascodagama le-a dat de băut la toți bărbații din bar și a plecat acasă beat pulbere, de gît cu Mancuse, care îl înjura de soră-sa și de nepoată-sa și de verișoarele lui toate și îi propunea să se dea la ele, ca să mărească șeptelul și se oferea să-l ajute, dacă pusese ochii și pe vreo vecină mai mizdoasă, că așa se sprijină prietenii la nevoie, ca
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
făcea socoteli: cât plătea argații, hrana animalelor, întreținerea conacului, dar și cât punea în bănci, să aibă ce lăsa prin testament Fondului cultural „Ioan Negulici” - peste trei milioane de lei, destinate orașului natal, Câmpulung, fondul fiind sub controlul Casei Școalelor; nepoatelor Eliza, Adela și Alexandrina, toate Zaharia, câte 100.000 de lei; fetiței Elisabeta Argeșanu, născută în Stănești, în 1912, un venit - cât va fi în viață - de 15.000 mii de lei anual, conacul și 26 hectare pământ, venitul viei
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
anual, conacul și 26 hectare pământ, venitul viei din Văleni - Muscel, iar după moartea sa, averea să rămână la Fondul cultural „Ioan Negulici”. Și multe alte danii testamentare: pentru ridicarea monumentului mamei lui, Adelaida Negulici; lui Anton și Marius Negulici, nepoatei Alexandrina Constantinescu, domnului institutor Vasile Gane, pentru a călăuzi pe Elisabeta Argeșanu - căsătorită Mărtoiu; domnului Ticu, de la administrația financiară; Societății de binefacere „Sfânta Treime”, din Domnești - 5.000 de lei; servitoarei (mărului crud din care cu patimă se înfrupta, lăsând
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
fost una dintre cele două școli teologice ortodoxe de rang universitar din România, care au pregătit slujitorii Bisericii Ortodoxe. Din 1990 devine parte componentă a Universității din Sibiu. În anul 1933, Gheorghe Tatu se căsătorește cu Eudochia Spârlea, din Avrig, nepoata preotului Cârdea. Născută în Avrig, la 30 ianuarie 1906, Eudochia face clasele primare în satul natal, după care urmează cursurile Școlii Normale din Cluj. După căsătorie, își urmează soțul care slujește ca preot în Sebeșul de Sus și lucrează aici
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]