KorAP: Find »[drukola/base=neregulat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...124 >

3,084 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

provocate de nematozi în tuberculi și evoluează în depozitele prost aerisite, unde temperaturile cresc (1528șC) și umiditatea este mare (50-80 %). Tuberculii infectați prin răni prezintă mai întâi o încrețire și brunificare a zonei afectate, apoi coaja se încrețește formând cercuri neregulate în zona brunificată și uscată, zonă ce se scufundă. În mediu umed, pe suprafața tuberculului apar pernuțe pufoase albe, gri sau roz și tuberculul putrezește în profunzime. În mediu uscat, tuberculii se întăresc și se secționează cu greutate. Pulpa afectată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cultura obișnuită pentru rădăcini reduce esențial producția și procentul de zahăr al acesteia cu 7-18 % (I. Pop și col., 1968). Simptome. Frunzele tinere mozaicate privite prin transparență prezintă pete mici, verzi deschis sau alburii, de forme variate, puncte, inele, pete neregulate, linii sau rețele de linii (fig. 58). În perioadele calde ale verii, simptomele dispar și reapar sub formă de arsuri spre sfârșitul perioadei de vegetație. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură cu ajutorul a peste 28 specii de afide. Acestea după ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
syringae Boala a fost observată în 1908 de Townsend în SUA, studiată apoi de Brown și Jamieson în 1913 și din 1978 depistată și descrisă de V. Severin în România. Simptome. Pe plantele tinere, imediat după răsărire, se observă pete neregulate circulare, brune, înconjurate de un inel întunecat. Pe frunzele mari apar pete de 1-6 mm în diametru, de culoare brună-negricioasă, în dreptul cărora pe timp ploios, apar picături de gomă bacteriană. Uneori frunzele se răsucesc și se brunifică pe margini. Dacă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în perioada 1928-1930. În prezent, ciuperca este răspândită în toată țara producând pagube foarte mari în culturile din seră și solarii sau în culturile din câmp, în anii ploioși și călduroși. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor atacate apar pete neregulate, colțuroase, delimitate de nervurile frunzelor, de culoare galbenă apoi brună. În dreptul petelor, pe fața inferioară apare un puf cenușiu violaceu. În final frunzele mănate se usucă, devin sfărâmicioase, iar fructele rămân mici și nu ajung la maturitate (fig. 79). Transmitere-răspândire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
La baza plantelor se dezvoltă un mucegai alb-cenușiu, ce se întinde de la o plantă la alta. Dacă în răsadnița atacată se întrerupe udatul, pe pâsla miceliană apar scleroții ciupercii de 0,2-0,3 mm în diametru, negri și de forme neregulate. Transmitere-răspândire. Descrierea se găsește la bolile cartofului. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire și combatere descrise la bacterioza tutunului referitoare la dezinfecția solului, la tratarea acestuia înainte de repicare, sunt eficiente și împotriva acestei boli. Tratamentele chimice se vor aplica prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
aestivalisMana este cunoscută în toate țările cultivatoare de lucernă, dar nu produce pagube mari. În România a fost semnalată de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933, din mai multe localități ale Moldovei. Simptome. Pe frunzele de lucernă apar pete neregulate, transparente, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare un puf alb-cenușiu. Frunzulițele se îngălbenesc, apoi se brunifică și se desprind de pe codiță (fig. 90). Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la defolierea plantelor. 7.2.3. Pătarea neagră și căderea frunzelor de trifoi Dothidella trifolii Această boală este destul de răspândită în Europa, iar la noi în unii ani poate produce pagube însemnate. Simptome. Pe frunze și cozile lor, apar pete neregulate, rotunjite, gălbui sau brunii la început. Pe vreme umedă, petele, ce la început au fost izolate, se unesc, iar în dreptul lor pe fața inferioară a frunzelor, apar cruste negre de 1 mm în diametru. Ca urmare, frunzele se veștejesc, se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
primele 2 frunzulițe și apoi pe frunze și tulpiniță pete galben-verzui până la brune, cu o zonă centrală brună din cauza țesuturilor necrozate (arse), de pe care se scurg picături de lichid bacterian sub formă de lacrimi. Pe frunzele plantelor mature apar pete neregulate ca formă, de 1-2 mm în diametru, cu aspect umed și margini bine delimitate (fig.100 -a). În perioadele umede sau după irigarea culturii, în jurul petelor apar inele lucioase datorită lichidului bacterian. Inițial petele au culoarea verde închis, apoi devin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
talia mult redusă, cu până la 50 % din înălțimea plantelor sănătoase. Atât internodiile tulpinale cât și ramificațiile tulpinale sunt scurte, ceea ce face ca frunzele să apară grupate în rozete. Frunzele formate înainte de infecție prezintă o suprafață normală dar cu pete mari neregulate, de culoare maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alternează cu pete verzi închis. Pe tulpinile atacate pot fi observate uneori pete de arsură, cenușii sau brune. Fructele nou apărute

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ardeiului, iar simptomele, variază în funcție de acestea și de soiul cultivat. Soiurile infectate cu tulpina de virus a ardeiului au simptome de mozaic galben specifice, prin apariția în spațiile dintre nervuri a unor pete galbene. Pe fructele deja formate apar pete neregulate sau circulare, de culoare maro. Fructele ce apar mai târziu, după infecție, sunt mici, deformate, cu pete clorotice sau cu pete verzi închis pe fondul verde normal al fructului. Plantele bolnave se recunosc ușor datorită creșterii încetinite și a aspectului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sunt bune și pentru această ciupercă. 8.3.8. Alternarioza vinetelor Alternaria dauci Boala este frecvent întâlnită pe vinetele cultivate în spații protejate. Simptome. Ciuperca atacă plantele încă din faza de răsad când, pe tulpinițe apar pete brune, de formă neregulată, de 1-2 mm în diametru, situate în special în apropierea solului. Când zonele afectate devin circulare, răsadul se ofilește și se usucă. Frunzele atacate prezintă pete mari, de 4-24 mm, circulare, brune, pe suprafața cărora se observă zonalități concentrice. Țesuturile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
usucă. Frunzele atacate prezintă pete mari, de 4-24 mm, circulare, brune, pe suprafața cărora se observă zonalități concentrice. Țesuturile afectate se brunifică, se sfâșie și frunzele apar perforate. Fructele situate la baza plantei pot fi atacate și prezintă pete mari, neregulate ca formă, cu țesuturile ușor cufundate și acoperite de un puf catifelat, brun-negricios, alcătuit din fructificațiile ciupercii. Caracterele ciupercii, răspândirea, măsurile de prevenire și combatere au fost prezentate la bolile tomatelor. 8.3.9.Ofilirea vinetelor-Verticillium albo-atrum și Fusarium oxysporum

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
procente însemnate din recolte, putând ajunge uneori la 50-100 %. Simptome. Încă din primele faze de vegetație, pe primele frunzulițe apare o decolorare sau brunificare a acestora, urmată de veștejirea plantulelor și căderea lor. Pe frunzele plantelor infectate, apar pete mari neregulate, galbene, în dreptul cărora nervurile sunt brunificate și apoi înnegrite. Țesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subțiate și se usucă (fig. 120). Uneori, din cauza zonelor afectate, frunza în urma creșterii diferențiate, devine asimetrică. Evoluția bolii, pe timp secetos, are loc prin putrezirea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mai frecvent pe plantele tinere în răsadnițe sau imediat după plantare în câmp. Pe primele frunze apar pete de 1-3 mm de decolorare, gălbui, ce evoluează spre culoarea cenușie-brună. Pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor ce au o formă neregulată, apare un puf cenușiu, apoi petele se întind, se unesc și dacă vremea este umedă, sunt distruse suprafețe mari din frunzele, ce putrezesc sau se usucă (fig. 123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
peste tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalată de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe primele 2 frunzulițe, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă la bază o subțiere a sa, însoțită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele mai dezvoltate, pe frunze, apar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
spanac (pătarea galbenă a spanacului) Cucumber mosaic virus in spinach H.S. Smidt et col., 1981, face precizarea că mozaicul castraveților poate afecta culturile de spanac "cu caracter general". Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă inițial pete gălbui de decolorare, de formă neregulată, în dreptul cărora țesuturile cresc neuniform, ceea ce duce la încrețiri și deformări ale frunzei. Într-o fază mai avansată, frunzele se îngălbenesc în totalitate și se brunifică. Chiar dacă nu au pierit în toamnă, plantele virotice vor muri în timpul iernii. Transmitere-răspândire. Transmiterea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
preventive prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficace și pentru acest patogen. 8.10.7. Putregaiul uscat Veticillium constantini Boala a fost semnalată la noi în 1959 de către Ana Hulea și N. Mateescu. Simptome. Pe fructificații apar pete brune, de formă neregulată, ce se extind și cuprind porțiuni mari. În dreptul petelor, țesuturile se scufundă apărând mici caverne. Ciupercile se deformează, sunt moi, elastice ca și cauciucul iar în final se usucă. Transmitere-răspândire. Patogenul este adus în cultură odată cu substratul ce nu a

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Jonathan, în anul 1956, de către Olga Săvulescu și Eugenia Eliade. Virusul a fost depistat la numeroase soiuri de măr cât și la portaltoii vegetativi. La soiurile foarte sensibile, pagubele pot ajunge la 40 % din producție. Simptome. Pe frunze apar pete neregulate ca formă, de culoare galbenă cu o nuanță crem, răspândite neuniform pe suprafața lor. Atacul se manifestă numai pe o parte din frunze, de regulă, cele tinere din vârful lăstarilor neprezentând simptome. Temperaturile ridicate din timpul verii fac ca țesuturile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mm. Pe partea inferioară, în dreptul petelor galbene, se constată prezența grupurilor cu spori de vară, de culoare brună și a celor cu spori de rezistență de culoare neagră. Grupurile de spori au un aspect prăfos și sunt dispuse în mod neregulat. Un atac puternic duce la pierderea frunzelor înainte de vreme, la obținerea unor recolte mici și de calitate inferioară, cât și la reducerea rezistenței la ger a pomilor sâmburoși (cais, piersic, migdal) (fig. 162). Transmitere-răspândire. Sporii ce vin de pe planta gazdă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
des în toate țările unde zmeurul se cultivă sau crește spontan. Simptome. Boala se manifestă pe frunze începând din luna mai. Pe aceste organe se constată apariția între nervuri a unor pete de 2 mm, de culoare galbenă, cu contur neregulat, care se întind destul de repede ocupând întreaga suprafață. Deseori, decolorarea limbului este însoțită și de o deformare puternică a acestuia. Lăstarii cresc anevoios, iar fructele obținute sunt de calitate inferioară. Alteori, petele de pe frunze sunt galbene brunii, precis conturate. Plantele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mai frecventă și păgubitoare boală cunoscută la căpșuni. A fost semnalată și descrisă prima dată în Franța de către L.R.Tulasne sub numele de "petele purpurii ale frunzelor". Simptome. Boala se manifestă în primăvară, prin apariția pe frunze a unor pete neregulate ca formă și de culoare purpurie cu nuanță violacee (fig. 186). Pe timp umed, ciuperca formează spori pe miceliul aerian, care apare ca un puf vizibil pe partea superioară a frunzelor. Toamna, când temperaturile sunt mai coborâte, petele purpurii se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
regiunile umede, apar fructificațiile celor două ciuperci responsabile de declanșarea bolii. Pălăria de Stereum hirsutum are aspectul unui mic evantai de culoare albă, cu dimensiuni de 1,0-1,5 cm. Fructificațiile de Phellinus igniarius se prezintă sub forma unor poliței neregulate de culoare maronie roșcată nu foarte închisă, având dimensiuni de la 0,5 până la 2,5 cm (Bernadette Dubos, 1985). Transmitere-răspândire. Infecțiile se fac prin diferite crăpături pe care le prezintă butucii neîngrijiți și adesea prin rănile ce se produc la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
celulele scoarței afectate, ce prezintă un început de descompunere. Frunzele pot fi atacate la nivelul cozilor sau al nervurilor principale și prezintă răni negricioase, asemănătoare celor de pe lăstari, sunt mai mici, de culoare verde-gălbuie sau decolorate, cu pete circulare sau neregulate de la 23 mm până la 1 cm în diametru, brun-negricioase în centru. Frunzele atacate se răsucesc de-a lungul nervurilor iar petele brune pot fi observate uneori și de-a lungul nervurilor secundare. Frunzele puternic atacate se veștejesc și cad, dar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
garoafelor Viroze 11.1.1. Mozaicul garoafelor Carnation mosaic virus Boala poate fi semnalată pe diferite specii ale genului Dianthus, cele mai sensibile fiind garofițele și garoafele. Simptome. Pe frunzele tinere și uneori pe tulpini, se observă pete de decolorare neregulate ca formă, sau dungi de decolorare paralele cu nervurile. Zonele decolorate alternează cu porțiuni de culoare verde închis, dând aspectul de mozaicare. În scurt timp porțiunile decolorate se brunifică și planta, care prezintă internodii scurte, nu înflorește și se usucă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Simptome. Frunzele virozate sunt mai mici, cu marginile ondulate, cu mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui, cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate, deschidere neuniformă-asimetrică și petale decolorate. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în sol este asigurată de nematozi, iar de la plantă la plantă, prin contact în timpul lucrărilor de îngrijire și recoltare. Prevenire și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]