3,918 matches
-
procuror, determină lipsa de obiectivitate și bună-credință a „martorului denunțător“ și că, în practică, deși „martorul denunțător“ și-a reconsiderat declarațiile date anterior, instanțele judecătorești au valorizat primele declarații ale acestuia, acestea fiind considerate suficiente pentru înlăturarea prezumției de nevinovăție. Consideră că, în acest mod, se ajunge ca soluția de condamnare să se întemeieze „în mod exclusiv sau determinant“ pe declarațiile „martorului denunțător“, cu afectarea principiilor procesului echitabil și al prezumției de nevinovăție. Totodată, se susține că se aduce atingere
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
fiind considerate suficiente pentru înlăturarea prezumției de nevinovăție. Consideră că, în acest mod, se ajunge ca soluția de condamnare să se întemeieze „în mod exclusiv sau determinant“ pe declarațiile „martorului denunțător“, cu afectarea principiilor procesului echitabil și al prezumției de nevinovăție. Totodată, se susține că se aduce atingere principiului egalității de arme între acuzare și apărare. Dacă legiuitorul a limitat de o manieră absolută libertatea judecătorului de apreciere a probatoriului în ipotezele altor martori, potențial subiectivi, ca o măsură eficientă de
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
că restrângerea aplicării acestui beneficiu legal la faza urmăririi penale nu este justificată de niciun criteriu obiectiv și rezonabil, întrucât ambele categorii de inculpați anterior menționate se află în aceeași situație juridică, inculpații trimiși în judecată beneficiind de prezumția de nevinovăție până la soluționarea definitivă a cauzei. Se mai susține că, în redactarea textului criticat, legiuitorul a avut în vedere tocmai iminența trimiterii în judecată a inculpaților aflați în etapa urmăririi penale și, de asemenea, că formularea unui denunț reprezintă o
DECIZIA nr. 463 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277362]
-
egalității armelor nu este respectat, norma criticată permițând unor instituții să administreze probe în defavoarea unei persoane fără ca aceasta să își poată exercita drepturile recunoscute de legea procesual penală. Sub acest aspect, susțin că este încălcată inclusiv prezumția de nevinovăție, deoarece, deși nu există suficiente probe pentru a se dispune sesizarea din oficiu și începerea urmăririi penale, DLAF este mandatat să facă cercetări în vederea strângerii de probe pentru dovedirea unei posibile învinuiri. În aceste condiții, susțin că textul criticat
DECIZIE nr. 608 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281613]
-
în statul de drept și alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție și alin. (12) privind legalitatea pedepselor, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției și ale art.
DECIZIE nr. 608 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281613]
-
alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (1) referitor la înfăptuirea justiției și ale art. 148 alin. (2) - (4) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și prevederile art. 3 privind interzicerea torturii, ale art.
DECIZIA nr. 629 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281671]
-
cu motivele formulate în sprijinul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că celelalte dispoziții constituționale invocate, referitoare la valorile supreme în statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor, dreptul internațional și dreptul intern, tratatele internaționale privind drepturile omului, prezumția de nevinovăție, precum și prevederile convenționale privind interzicerea torturii și dreptul la respectarea vieții private și de familie nu sunt relevante, nu au vreo concludență pentru soluționarea excepției. ... 33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 629 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281671]
-
o încălcare a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil, astfel cum aceste drepturi sunt consacrate în Constituție și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 10. Consideră că se încalcă și prezumția de nevinovăție, în condițiile în care sarcina probei aparține persoanei amendate, care trebuie să justifice de ce nu și-a putut îndeplini obligația de serviciu trasată de procuror. Această stare de drept și de fapt permisă de către textele normative criticate reprezintă
DECIZIA nr. 244 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274075]
-
probei aparține persoanei amendate, care trebuie să justifice de ce nu și-a putut îndeplini obligația de serviciu trasată de procuror. Această stare de drept și de fapt permisă de către textele normative criticate reprezintă o încălcare a prezumției de nevinovăție, a dreptului la apărare, precum și a dreptului la un proces echitabil. În final, susțin că se încalcă și principiul separației puterilor în stat, în condițiile în care procurorul, în mod individual, fără citarea părților (în lipsa contradictorialității) și fără
DECIZIA nr. 244 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274075]
-
ca să poată fi analizată din prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului sau a libertăților fundamentale ori a principiului in dubio pro reo. Arată, de asemenea, că noțiunea „nejustificat“ din cuprinsul textului criticat nu încalcă prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil sau principiul separației puterilor în stat. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
DECIZIA nr. 244 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274075]
-
și previzibilitatea legilor, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 2 referitor la dreptul
DECIZIA nr. 244 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274075]
-
prezumția de acuratețe a diagnosticului pus de un specialist. ... 19. Reclamanta nu a contestat ordonanța de clasare nici în fața procurorului de rang superior, nici în fața instanțelor. ... 20. Contestația depusă de medicul P.D.I. pentru o decizie de constatare a nevinovăției sale a fost respinsă de procurorul general la 8 mai 2015. Printr-o încheiere din 8 octombrie 2015, Judecătoria Constanța („instanța de prim grad“) a respins contestația medicului P.D.I. și a confirmat ordonanța de clasare. Instanța a reținut în special
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
garantat de art. 21 alin. (3) din Constituție, susține că acesta presupune în mod necesar posibilitatea administrării de probe în tot cursul procesului penal, la cererea tuturor participanților, în limita drepturilor și intereselor procesuale ale acestora. Referitor la prezumția de nevinovăție, susține că aceasta poate fi înlăturată numai pe baza probelor de vinovăție, iar netemeinicia acestora se stabilește pe baza probelor contrare. Or, dispozițiile art. 374 din Codul de procedură penală nu fac decât să reglementeze modul în care dispozițiile constituționale
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
reglementeze modul în care dispozițiile constituționale sunt puse în practică în procesul penal. O interpretare contrară, în sensul că procurorul nu ar putea cere administrarea de probe în cursul judecății, ar încălca aceste dispoziții constituționale și ar transforma prezumția de nevinovăție într-o prezumție absolută. Apreciază că posibilitatea dată instanței ca, din oficiu, să ceară administrarea de probe nu încalcă dreptul la apărare, cât timp probele sunt puse în discuția contradictorie a părților, iar părțile au dreptul să ceară, la rândul
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
la descrierea faptei, ci exclusiv cu privire la regimul propunerii probelor în procesul penal. În continuare, susține că dispozițiile criticate respectă Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, prin aceea că sunt discutate în contradictoriu probele administrate în cursul urmăririi penale, chiar și atunci când nu sunt readministrate, iar, pe de altă parte, procurorul, care
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
15. Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 23 alin. (11) referitor la principiul nevinovăției, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 referitor la instanțele judecătorești, art. 131 referitor la rolul Ministerului Public și art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
perspectiva temeiniciei susținerii unei acuzații. Or, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare, acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, iar nu de stabilire a vinovăției sau nevinovăției inculpatului. ... 19. În continuare, Curtea a observat că, potrivit art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, „Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
de organele de conducere ale CMSR, precum și săvârșirea de fapte în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale CMSR. (2) Fiecare medic stomatolog beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea cauzei. Articolul 123 (1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre sancțiunile prevăzute de lege. (2) La sancțiunile menționate la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancționat
REGULAMENT din 3 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267401]
-
neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prin introducerea cuvântului „definitivă“ în textul de lege criticat se produce un dezechilibru social care operează în favoarea condamnatului, cu toate că acesta nu ar trebui să se mai bucure de prezumția de nevinovăție. Prin urmare, se încalcă art. 20 din Constituție raportat la Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... 6. Astfel, autorul excepției arată că, după condamnarea în primă instanță, persoana nu se mai poate bucura de prezumția de nevinovăție, aceasta fiind răsturnată de
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
bucure de prezumția de nevinovăție. Prin urmare, se încalcă art. 20 din Constituție raportat la Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... 6. Astfel, autorul excepției arată că, după condamnarea în primă instanță, persoana nu se mai poate bucura de prezumția de nevinovăție, aceasta fiind răsturnată de către instanțele de judecată care au aceste prerogative. Prin exercitarea căilor de atac nu se restabilește prezumția de nevinovăție întrucât, dacă acestea nu ar fi exercitate, hotărârea de condamnare a instanței de fond și-ar produce
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
excepției arată că, după condamnarea în primă instanță, persoana nu se mai poate bucura de prezumția de nevinovăție, aceasta fiind răsturnată de către instanțele de judecată care au aceste prerogative. Prin exercitarea căilor de atac nu se restabilește prezumția de nevinovăție întrucât, dacă acestea nu ar fi exercitate, hotărârea de condamnare a instanței de fond și-ar produce oricum efectele juridice. Căile de atac sunt puse la dispoziția persoanelor pentru a se asigura în mod definitiv că o condamnare, mai ales
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
asemenea, în opinia autorului excepției, raportată la art. 11 paragraful 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, condițiile de condamnare din primă instanță, instituite prin acest articol, stabilesc că o condamnare de fond este suficientă pentru a răsturna prezumția de nevinovăție, iar modul în care se desfășoară procesul la fond întrunește toate condițiile necesare pentru garantarea drepturilor fundamentale. ... 9. De asemenea, autorul excepției invocă prevederile art. 22 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la securitatea socială și susține
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate dispozițiile din Declarația Universală a Drepturilor Omului cuprinse în art. 3 privind dreptul la viață, la libertate și la securitatea persoanei, art. 11 paragraful 1 privind prezumția de nevinovăție și art. 22 privind securitatea socială. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în esență, autorul excepției susține neconstituționalitatea dispozițiilor art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015, considerând că, în materie electorală, interdicția de a fi
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
considerând că, în materie electorală, interdicția de a fi ales ar trebui să intervină în temeiul hotărârii judecătorești de condamnare pronunțate în primă instanță, sens în care arată că „o condamnare de fond este suficientă pentru a răsturna prezumția de nevinovăție“. ... 20. Cu titlu introductiv, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 715 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 1 martie 2019
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
jurisdicție superioară“. Or, respectarea reglementărilor internaționale cuprinse în convențiile la care România este parte este obligatorie, potrivit art. 11 alin. (1) din Constituție. ... 28. În aceste condiții, Curtea constată că acceptarea criticilor autorului excepției conduce și la încălcarea prezumției de nevinovăție, consacrată ca principiu fundamental prin dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție, ceea ce este inadmisibil, deoarece, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie. ... 29. În consecință, Curtea constată că dispozițiile
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]