14,384 matches
-
pățit nimic. Dumitru a fost înmormântat în cimitirul satului noaptea, la lumina felinarului, fără preot, rămânându-i cei cinci copii orfani. Toader B....ă Copilul cel mai mic al lui Stavarache, rămas orfan de ambii părinți, încă adolescent, a fost nevoit să-și făurească un rost în viață, pentru a nu fi o povară pentru frații lui mai mari decât el. Și, cum o soluție mai bună nu avea la îndemână decât să se însoare, a fost obligat de voie de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Cristescu s-a stins și el tot de tânăr, de oftică, rămânându-i și lui copii mici. Aurica era șchioapă de un picior, că-l avea mai scurt și din această cauză n-o mai lua nimeni și a fost nevoită să o mărite cu Beșoi al lui Harapu, care păștea vitele satului. Și cum în acea vreme era la modă plecarea la muncă la mină, a plecat și Beșoi cu Aurica lui. Cu el a plecat și Costache al lui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lui. Maria a plecat la Petroșani și este căsătorită acolo. Costache, poreclit Șaroi, este și el la Petroșani. A venit după revoluție să-și ia casa părinților, dar cum Belitu avea acte notariale pe casă, Șaroi a înghițit hapul, fiind nevoit să-și facă casă nouă, dar cum blestemul își face efectul, după ce a terminat casa s-a certat cu soția și a vândut casa întorcându-se la Petroșani. Chimircan După moartea lui Ciolac, nevastă-sa a rămas cu o fată
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Când a fost la înțelegere, Creața a spus că nu se mărită. Ghițișor, nervos, a vrut să o lovească spunând: Am ajuns să ne pui opinca în nas? De voie, de nevoie, Creața s-a măritat, iar Petrache a fost nevoit să îngrijească de tata socru. Norocul lui Petrache a fost că nu a chinuit mult Oacheș și după vreo două luni a trecut în lumea celor drepți. Că se zice că era un om bun la suflet. Cât despre zestre
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
limbă de moarte ca hectarul lui să-l dea lui soră-sa, că-i străină și săracă. Iar Ghițișor i-a dat hectarul lui din Rotonda lui fiică-sa cea mai mică, adică Mariei. Odată cu cooperativizarea agriculturii, țăranii au fost nevoiți să-și ia tălpășiță către oraș. Gheorghe al lui Ghițișor, după ce s-a însurat cu Profira lui Tortabeci, cu care s-a mutat într-un canton la Ghițișor, a plecat la Iași la lucru, mai precis la Ciurea, la făcut
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
celor din sat că, în curând, vor face nuntă. Agripina refuza să dea drumul la rachiu, obicei premergător nunții, spunând că nu se mărită. Atunci Cociocoaia a luat sticla și a dat drumul la rachiu să curgă. Agripina a fost nevoită să se mărite cu Dumitru. Dumitru s-a mutat în casa Zamfirei și, când nu le convenea ceva, îi făcea bagajul lui Dumitru trimițându l la părinți. Așa s-a amărât el până când și-a făcut casa lui. Nu a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și au luat o ușă de la casa diavolului, că erau săraci și nu aveau cu ce să-și cumpere o ușă nouă. Așa s-a mutat diavolul și în casa cea nouă că doar ușa era a lui. Au fost nevoiți bieții oameni în primăvară să părăsească satul pentru totdeauna plecând cu cățel și cu purcel la un gostat în Dobrogea, să muncească la o fermă de oi. Aici, Partidul Comunist le-a dat o locuință de s-au stabilit pentru
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
oameni să-l lase singur cu Ioana în grajd. Zis și făcut, planul i-a reușit. Peste noapte Ioana a rămas cu Toader în grajd și a fost forțată să se culce cu el. Fiind săracă și orfană a fost nevoită să se mărite cu Toader Lupu, care era cu mulți ani mai învârstă decât ea, fiind și mai brunet. El era din zona Iașilor, cu alte cuvinte, nu-l cunoscuse până atunci. Așadar, s-au stabilit în sat, în Glodenii-Gândului
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
au fost dărîmate, de parcă n-ar fi fost urmă de așezare omenească pe acel teren. Petrache al Grapinei Grapina a avut mulți copii, printre care și pe Petrache. Rămas orfan de tată la vârsta de șapte ani, Petrache a fost nevoit să muncească de mic. Anii s-au scurs și Petrache a ajuns și el mare și a pus ochii pe o fetișcană frumoasă, cu părul lung și blond, fin ca mătasea, ochii albaștri ca seninul, fața albă, trupul elegant, harnică
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
împrumutului trebuia să aștepte întâi la unul din ghișee pentru a primi fișa individuală, după care trebuia să meargă la un alt ghișeu al casieriei pentru a-și achita ratele. De cele mai multe ori pentru a-și achita rata clientul era nevoit să stea la o rând o perioadă destul de îndelungată. Și toate acestea reîncepeau următoarea lună. În prezent unitatea dispune de calculatoare și aplicații informatice care fac acest proces mult mai scurt și mai ușor, prin simplul click de mouse toate
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
trebui să profite de potențialul tehnologiilor moderne de promovare (atât prin mijloace clasice - ziar, radio, televiziune locală - cât și prin mijloace moderne - internet) și marketing pentru a-și impune imaginea corespunzătoare. Desigur pentru a rămâne pe piață, unitatea va fi nevoită să implementeze și tehnologii mai avansate („home-banking”, plată prin carduri, etc.), dar aceste lucruri implică o analiză avansată și o colaborare cu Casa Centrală pentru alegerea unei strategii adecvate în raport cu puterea financiară a unității în vederea îmbunătățirii activității. În acest sens
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
cerut iertare pentru supărările făcute de copii. A venit toamna, Ionuț a Început să meargă la școală. Până și cele două gemene mai rebele din fire, atenționate serios de tatăl lor, au devenit mai potolite. La fermă nu mai erau nevoite să fure ceva de mâncare. Aveau tot ce le trebuia, iar mama era tot timpul cu ochii pe ele să nu cumva să facă supărare și noilor vecini. Lui Puf i-au mai adus patru gâște tinere să-i țină
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
pe Andreea Întrebător. Ele mai discutaseră acest aspect acasă În mai multe ocazii. Prioritatea numărul unu, era faculatea la care va da Andreea după ce va termina liceul. Era un plan dinainte stabilit. Va urma o facultate chiar de va fi nevoită să caute ceva temporar de lucru ca să contribuie la cheltuielile lor. Hai să ne bucurăm de vacanță, zisese mama și uite că vine troleul, vai ce plin este și până n Mamaia sunt câteva stații bune, nici vorbă s-o
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
trăite și de cititori. Cititorul plânge, râde, este trist, fericit. O carte bună este citită cu sufletul. Despre un trandafir drag sufletului meu Viața a început să mi se schimbe cum am trecut în clasa a XI-a. Am fost nevoită ca, din clasa a X-a R, să trec în clasa a XI-a U, unde am dat teste de lichidare a diferențelor, a obiectelor pe care nu le aveam la profilul real. Am dat diferențele bine, obținând 9 la
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
egală cu viteza de autocurățire (v ≈ 0,7 m/să. Este de preferat să menținem colectorul cât mai la suprafață. În această situație reducem considerabil valoarea de investiție. În situații când panta terenului este foarte mică din condiții hidraulice suntem nevoiți la lungimi mari ale colectoarelor să introducem cămine de spălare odată cu reducerea vitezei apei între 0,5 - 0,7 m/s. La lungimi mari ale colectorului pentru a nu ajunge cu colectorul la adâncimi foarte mari în afara căminelor de spălare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
înscris în colontitlu autorul și titlul: Jan Peter Jakobsen, Doamna Maria Grubbe. O traducere a operei scriitorului danez, făcută la București cu puțin înaintea ultimului mare război. Remarcam „sensibilitatea modernă” atribuită unei femei îndrăgostite din secolul al XVII-lea. Eram nevoit să renunț la o prejudecată inoculată de manualul școlar „marxist-leninist”: în Evul de Mijloc oamenii nu puteau avea decât o viață sufletească extrem de simplă, fiind, cum se spunea, „înapoiați” și „inculți”. Totuși, în acest „ev întunecat”, în care nu vorbeau
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să recurg la soluția cea mai bună: fie readucerea scriitorului în actualitate, fie „reînhumarea” lui prin depunerea caietului în arhiva Muzeului. Sper ca nu cumva, Doamne ferește!, publicarea comentariului meu să fie tot un fel de „reînhumare”... Iar eu să fiu nevoit să mă scuz (în fața mea): „Am încercat să mi fac datoria... etc. etc.” Truisme! 14 aprilie 2007 Domnul R. continuă să-și întâlnească iubita în locul știut. Dar ceva mai rar. Se simte însă tot mai atașat de „burtica” ei, pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și editură, întâlniri cu unii colegi de partid. De fapt, motivul cel mai important este altul: întâlnirile cu ea. Se bucură să vadă cum i se rotunjește „burtica” de la o săptămână la alta și se întristează când știe că este nevoit să asiste „de pe margine”, fără a se implica pe față. Se simte frustrat. Dar așa a decis ea că este mai bine. Iar el a fost de acord, spre „liniștea” amândurora. Sau, se întreabă scriitorul, i-a convenit „formula” unei
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și să adoptăm un memoriu către Academia ta. Evelin: și ce să ceară, omul, nemurirea?! Aurora: Ca să aprobe prelungirea experimentului cu încă...un milion de ani. Evelin: și cum să motivez cererea? Profesorul: Din cauza condițiilor de întoarcere acasă ai fost nevoit să intri în contact direct cu noi. și, trăind cu noi, ai constatat că mai sunt multe probleme cu care trebuie completat 126 experimentul cum ar fi: influența alcoolului, drogurilor și a internetului asupra sănătății omului. și mai soliciți un
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
nu-i deranjeze pe ceilalți. Cu timpul, văzîndu-i responsabili, adulții au început să le încredințeze mici sarcini de îndeplinit și n-a mirat pe nimeni că tinerii se descurcau. Poate că dura mai mult pînă izbuteau, sau poate că erau nevoiți să încerce mai multe metode pînă o găseau pe cea potrivită dar rezultatul era, de fiecare dată, cel așteptat. Și cum altfel decît așa, încercînd iar și iar, greșind, de multe ori, dar corectînd de fiecare dată, înveți atîtea cîte
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
atîta rău cît și bine. Pe de o parte, prezența ei aproape reală îl umpluse de fericire și-i încărcase "rezervoarele" cu energie. Se trezise, în schimb, copleșit de o dureroasă nevoie de-a o avea aproape; faptul că era nevoit să rămînă inactiv nu-l ajuta prea mult să uite de starea copleșitoare în care-l aruncase visul. Închidea ochii și-i auzea glasul în rostogolirea vioaie a apei peste pietrele rîului; întorcea capul și-i simțea răsuflarea în fiecare
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
să poată lumina bezna din care nu reușise încă să iasă. CAPITOLUL 11 Aproape S -ar mai fi aventurat în călătoria aceea dacă ar fi știut de la început ce avea să-l aștepte? Își punea uneori întrebarea; și adesea fu nevoit să admită că era copleșit. În primul rînd, nu avu de ales: trebui să urmeze calea drumului printre lupi. Străbătea ținuturi necunoscute; pentru a se fi făcut ascultat de alte animale, prea mult timp și prea complicate strategii i-ar
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
îi vedea neputința. Spre deosebire de toți ceilalți, vietatea nu se lăsase pradă disperării. Părea a încerca metodic toate posibilitățile de scăpare. Posibilități de scăpare? Era un fel de a spune. Pentru că, judecînd atît de lucid cît îi permitea situația, Lupino fu nevoit să remarce lipsa de șansă a captivului. Orice tentativă de rupere a barierei de foc ar fi însemnat sfîrșitul bietului animal. Era o nebunie. Risca mai mult decît l-ar fi încurajat vreodată dascălii lui s-o facă. Dar nu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
forțele, să creadă că tot ce le ajunsese la urechi nu fuseseră decît povești răstălmăcite, dar își reaminti imediat reacția lupilor captivi. Un Om reușise, iată, să-i transforme atît de mult, încît să-i întoarcă împotriva propriilor semeni. Fu nevoit să recunoască: Omul acela putea fi chiar mai periculos decît lăsau să se înțeleagă legendele... Se așternuse liniștea peste cîmpie. Se îndepărtaseră și, în cele din urmă, urletele animalelor răzvrătite se stinseseră. Se opriră privind pierdut înapoi, cu ochii trupului
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Iași trăiesc în bună înțelegere atât oameni care își au rădăcinile aici dintotdeauna, de la strămoșii lor, cât și urmași ai celor care, în anumite împrejurări istorice nu și-au mai găsit locul și liniștea în țara mamă și au fost nevoiți să emigreze și să se stabilească acolo unde natura și oamenii locului ofereau un mediu mai prietenos. Majoritatea cercetărilor referitoare la rușii de rit vechi au urmărit în primul rând aspectele istorice și religioase, apoi cele lingvistice, folclorice și de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]