35,703 matches
-
și alte multe vieți? Un alt rol extrem de important în eradicarea răului la nivel individual, ar trebui să îl joace cadrele didactice în calitatea lor de formatori din punct de vedere educațional și profesional. Sunt unele școli în care, dacă noțiunea de sălbăticie vă era prea puțin cunoscută, intrând vă veți edifica, însă la modul nefericit. Veți asista la manifestări la care nu v-ați imaginat vreodată că veți asista într-o instituție cu rol hotărâtor în educație. Ca și cum nu ar
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
nu v-ați imaginat vreodată că veți asista într-o instituție cu rol hotărâtor în educație. Ca și cum nu ar fi fost suficientă degajarea totală și fără rezerve de tot ce înseamnă animalul sălbatic dintr-un om, peisajul acesta grotesc transformă noțiunea de junglă în ceva palpabil. În tot acest context, rareori câte un profesor! Cum, “de ce”? Dv nu ați auzit de profesori loviți, umiliți sau jigniți? Nu ați auzit de cariere distruse de “fecioare” care au dat profesori în judecată pentru
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în școală. Sunt părinți care invocă, de acum prea uzata expresie potrivit căreia, în felul acesta „ne întoarcem la comunism”, pentru că la altă motivație nu-i duce mintea. Pe acești părinți se vede treaba că-i deranjează, de fapt, însăși noțiunea de ordine și disciplină, pe care nici ei nu le adoptă și pe care cu greu le-au suportat în anii lor de școală. Medicii poartă halate albe, polițiștii, jandarmii, pompierii au, de asemenea, uniforme cu specificul instituției pe care
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
despre tentativă și modul de sancționare a acesteia. Aspectele respective se regăsesc în alte texte din Sfânta Scriptură și vor fi analizate în fiecare caz în parte, deoarece fiecare poruncă prezintă particularitățile sale. Relevantă în cazul de față este și noțiunea de “desistare” pe care Codul penal o abordează în art. 33 astfel: “(1) Nu se pedepsește autorul care s-a desistat ori a împiedicat mai înainte de descoperirea infracțiunii producerea rezultatului. (2) Dacă actele îndeplinite până în momentul desistării sau împiedicării producerii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
vine chestia asta cu “în medie” pe care o aude peste tot. Bogatul îi răspunde: “Uite, tu nu ai mașină, iar eu am două. Așa că, în medie, te plimbi și tu cu mașina, în fiecare zi”. Anomalia, intenționat menținută a noțiunii de “medie”, se regăsește și în faptul că România este țara cu cele mai multe comenzi de mașini de lux din Europa.â În data de 12 septembrie 2013, postul de televiziune “Antena 3” difuza o știre intitulată “România, țara mașinilor de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Nu toți sunt loaze, care fac umbră pământului degeaba! Toată agitația aceasta este, în realitate creată de și pentru indivizi care, oricum, sunt în “concediu” 400 de zile din an și nu respectă munca altora pentru că nu au proprietatea acestei noțiuni, iar în al doilea rând, în spatele acestor campanii se câștigă bani mulți pe reclame și pe produsele ori serviciile cumpărate de cei care, realmente sunt în concediu 2-3 săptămâni pe an, nu tot anul. Noutate! Nu toată lumea este în concediu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
audă, iar cine are ochi, va mai vedea. Codul penal incriminează diferite forme de oprire a plății lucrătorului sau de asuprire a acestuia sub titlul de “exploatare a unei persoane”. În cuprinsul art. 181 C. pen. se prezintă definiția acestei noțiuni. Odată clarificată această noțiune, în cap. VII al Titlului I din partea specială, Codul penal incriminează un număr de 8 fapte cu caracter penal în capitolul intitulat “Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile”, astfel: “Art. 207 Sclavia (1) Punerea sau ținerea unei
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ochi, va mai vedea. Codul penal incriminează diferite forme de oprire a plății lucrătorului sau de asuprire a acestuia sub titlul de “exploatare a unei persoane”. În cuprinsul art. 181 C. pen. se prezintă definiția acestei noțiuni. Odată clarificată această noțiune, în cap. VII al Titlului I din partea specială, Codul penal incriminează un număr de 8 fapte cu caracter penal în capitolul intitulat “Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile”, astfel: “Art. 207 Sclavia (1) Punerea sau ținerea unei persoane în stare de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
potrivit art. 76.” O altă problemă ce ridică multe semne de întrebare este aceea dacă soldatul care își apără țara și valorile ei, poate fi numit ucigaș. Pentru a răspunde la această întrebare trebuie, mai întâi să delimităm foarte clar noțiunea de “vrăjmaș”. “Omul este vrăjmaș semenului său atunci când din ură nedreaptă sau din invidie, din scopul de acumulare de bunuri prin mijloace violente, calomniază sau chiar atentează la viața aproapelui său. Nu este vrăjmaș omul care-și apără bunul nume
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
represiunii practicate în decursul a sute de ani, care a culminat în ultimul veac prin exterminarea că proces industrial, prin distrugerea morală și fizică a adversarilor pe motive de apartenență la o rasă, clasa, grup, de aici a apărut și noțiunea de genocid, sunt sentințele tribunalului de la Nürenberg, Tribunalul internațional de la Haga, dar dacă nazismul a fost declarat un regim criminal, comunismul încă nu. Și eu am slujit sistemul, dar am facut o diferență între țară condusă de PCR și țara
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Am ajuns în centru și am întrebat un localnic:”Cum ajung în suburbie?”. Acesta m-a elucidat:”Intrați în restaurantul «Turist» și ieșiți pe ușa opusă,în câmp. E cel mai mare restaurant din Europa”... Din acest moment Dan pierdu noțiunile de timp și spațiu.Avea impresia că rătăcește printr-un labirint.Peste tot se vedeau buchete mari de flori și afișe de teatru. Lore îi sufla fum de țigaretă în față.Chicotea. Dintr-un fundal se auzea o sirenă de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
cu încredere și urmat de către subordonați doar datorită poziției sale; el trebuie să devină credibil ca „manager”, dar și ca „bun specialist”, ca persoană care cunoaște domeniul, care știe ce spune despre domeniul de activitate. Aici este zona în care noțiunile de autoritate și decizie se întâlnesc pentru că validarea aserțiunilor managerului, deci menținerea sau construcția relației de autoritate este realizată prin decizii dovedite ulterior a fi corecte. Deciziile greșite, incorecte, fac să înceteze relația de autoritate. Un manager este cu atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
organizație nu (mai) sunt comune, se ciocnesc, sunt divergente. Potrivit unor autori, „managerii consumă între 20 și 30% din timpul lor de muncă acționând direct sau indirect pentru rezolvarea conflictelor” (Du Brin, 2005, p. 147). Pentru a putea opera cu noțiunea de conflict se impune o definiție a acesteia. Conflictul reprezintă procesul de apariție, escaladare și rezolvare a unor situații în care scopurile, obiectivele sau interesele unor indivizi sau grupuri din cadrul oganizațiilor sunt divergente. De exemplu, două departamente diferite (să zicem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
exclusiv pe bază de proiecte, motiv pentru care a ști să elaborezi și să implementezi proiecte devine condiție sine qua non pentru a avea succes. Pentru majoritatea managerilor români planificarea strategică, obiectivele, scopurile/țintele și indicatorii de performanță nu sunt noțiuni chiar atât de familiare precum sunt pentru managerii occidentali sau asiatici; cultura planificării, a monitorizării și a evaluării este, pe de o parte, departe de realitatea din România, pe de altă parte, din punctul meu de vedere, este una dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sub care este văzut de ceilalți. La oraș se produce o ruptură între comportament și aspect: fiecare este ceea ce pare a fi. Poți "fi" ceea ce vrei să pari; nu mai ești ajuns din urmă de propriile acte. S-a inventat noțiunea de caracter pentru a evidenția eventualele rele, însă numai cele sancționate de lege. Individul este "scăpat" de morală; aceasta nu mai are efect asupra sa. Fiecare are a se teme numai de justiție. Ba mai mult, predominantă este teama de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și necesară această tendință de impunere, ea creându-mi posibilitatea de a mă împotrivi, de a avea împotriva cui și la ce mă împotrivi. Opoziția față de ceva poate fi o dimensiune de definire a sinelui. ٭ La Tatarkiewicz (Istoria celor șase noțiuni) găsesc informația că în vremurile vechi cel care dorea să intre într-un ordin cavaleresc trebuia să menționeze "neamurile ce intră în alcătuirea neamului său". Iată ce formulă de solidaritate familială și, în același timp, de constrângere morală: să fii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
gândim la fel. Pot fi asemănările structurale ale conștiinței, ori inconștientul colectiv, sau altceva. Dacă reușim să depășim căderea de pe piedestalul pe care ne înălțasem vom descoperi încă un semn al asemănărilor noastre, unul din multele elemente ce umplu conținutul noțiunii de umanitate. Pentru a veni în sprijinul individului chinuit de angoasele existențiale, într-un mediu de bunăstare ce îndeamnă la izolarea întru îndestularea din bunurile achiziționate, occidentalii au lansat conceptul de grup de sprijin în cadrul cărui mai mulți indivizi (de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la o tot mai accentuată aglutinare a persoanelor, aceasta având drept consecință o restrângere a individualității. Altfel spus, o tendință de alunecare a persoanei către individ, și poate chiar mai jos decât atât. Rămâne doar speranța că, în noul context, noțiunile de individ și persoană vor suferi o puternică modificare de sens care să ascundă ceea ce se pierde și să indice cu mai mult patos ce s-a câștigat (individul tehnic?). Într-un fel, a învăța ceva presupune a reface anumite
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
este supus și criticilor, punându-se în evidență astfel aspectele negative pe care le implică practica. Critica lui J.M.Brohm se adresează sportului din toate regimurile sociale (S.U.A., China, Cuba, etc.), sau mai exact, progresului în sine. “Sportul modern, prin noțiunea de record, reflectă ideea unui progres liniar nedefinit. Recordurile sunt făcute pentru a fi depășite întotdeauna. Civilizația noastră avansează continuu spre o bunăstare din ce în ce mai mare; această concepție ce a fost pusă sub semnul întrebării în perioada anilor ’70. Această stare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
multiple unghiuri de analiză ale organizației într-un număr mai mic de paradigme și au privit-o ca structură, grup, politică, agent, cultură, sistem.10 Abordările sociologice și teoriile birocrației privesc organizația ca pe o structură fiind centrate pe două noțiuni cheie: structură și funcție. Din perspectiva psihologiei sociale, organizațiile sunt grupuri de persoane care interacționează în baza unor reguli sau norme și care au o identitate colectivă. În această abordare nu există o distincție clară între studiul dinamicii grupului și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
puterii în relațiile internaționale se impun câteva precizări privind conceptele de politică și putere politică. Considerată a reprezenta o activitate, o practică prin care se urmărește realizarea unor scopuri dinainte stabilite (de la obținerea puterii până la conducere și menținere a acesteia), noțiunea de politică are înțelesuri diferite. Astfel, în limbile engleză și franceză sunt întâlniți termenii: policy/les politiques (cu referire la administrarea, gestionarea activităților politice din diferite domenii) și politics/la politique ce trimit la știința sau arta guvernării, dar și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
interguvernamentale, fie nonguvernamentale (ONU, UNESCO, CIO etc.). Conceptul de putere ocupă un spațiu important în literatura științei politice și a relațiilor internaționale. Diversitatea sensurilor date puterii derivă din numeroasele definiții oferite de autori acestui concept. În concepția lui M. Weber, noțiunea de putere reprezintă „posibilitatea de a impune, în interiorul unei relații sociale, propria voință în ciuda oricărei împotriviri, indiferent pe ce se bazează această posibilitate.”19 Ca subsistem al puterii sociale, alături de stat, partidele politice, mijloacele de comunicare în masă, opinia publică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
p.357-358. 36 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998, p. 82. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 70 criticată, fiind considerată prea simplistă. Noile definiții se referă la noțiunea de putere ca fiind capacitatea de a controla evoluția unei crize sau a unui proces decât o evaluare pur matematică a unor aptitudini sau capabilități. În concluzie, puterea ar exprima doar capacitatea de a afecta comportamentul altora într-o modalitate
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de rugby aveau legături cu Aparheid-ul din Africa de Sud Problematica politicilor Comitetului Internațional Olimpic de-a lungul istoriei sale de peste 100 de ani este abordată de Dominique Maliesky.41 Conform acesteia, în pofida convingerii că statutul organizației nu are nimic comun cu noțiunea de stat, principiul de bază îl constituie separarea dintre sport și politică. Pe de altă parte, 39 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F.S., București, 1961, p. 286 40 Filaretos, N. - Evoluția Jocurilor Olimpice în ultimii 35 de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
internaționale care au ca domeniu de activitate sportul și alegerea orașelor pentru găzduirea Jocurilor Olimpice. În recunoașterea acestor organizații, afiliate la CIO, se aplică principiul naționalității, conform căruia orice colectivitate are dreptul de a se afirma. În Carta Olimpică este utilizată noțiunea de „țară” sau „națiune” și nu cea de „stat” ceea ce conduce în realitate la recunoașterea unui stat, devenind astfel o curea de transmisie a politicii sportive a partidului sau a conducătorului aflat la putere în țara respectivă. Se cunosc cazuri
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]