2,234 matches
-
de șarlatanismul imperial. Coborându-l din vârful piedestalului, vrăjmașii i-au sporit prestigiul. Despuiat de Însemnele regalității, Napoleon devine imens: simbolul secolului său, o minte pentru viitor. Individul puternic este Întotdeauna simplu și calm. Din moment ce două livre de titluri de noblețe nu mai pot Înlocui totul, din momentul În care fiul nelegitim al unui vilegiaturist milionar și un om talentat au aceleași drepturi ca și fiul unui conte, e limpede că singurul lucru care ne deosebește este valoarea noastră intrinsecă. Așa
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
animale. Același lucru se poate spune despre viața elegantă, unde un singur scaun va da tonul unei Întregi suite de piese de mobilier, așa cum pintenul lasă să se presupună existența unui cal. O anumită toaletă anunță o anumită sferă de noblețe și de bun gust. Fiecare avere Își are propria bază și propriul vârf. Niciodată un Georges Cuvier al eleganței nu va risca să facă judecăți eronate: el Îți va putea spune câte zerouri trebuie să aibă cifra care exprimă veniturile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu emfază, cu insolență, dar și cu un ușor surâs pe buze. Nu dorește să fie luat cu totul În serios. Dar pe un plan mai profund, aceste reguli stricte și zadarnice reprezintă idealul său de efort și de construcție. Noblețea și grandoarea umană ale lui Baudelaire vin, În mare măsură, din oroarea sa de a lăsa lucrurile să decurgă pur și simplu. Lipsa de vlagă, abandonul, destinderea Îi par greșeli de neiertat. Trebuie să te Înfrânezi, să te stăpânești pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
donnez-moi la force et le courage De contempler mon cœur et mon corps sans dégoût2 ar trebui să fie de Racine și sunt de Baudelaire. Am În fața ochilor, În timp ce scriu, o fotografie a domnului de Montesquiou, ce reproduce frumusețea desăvârșită, noblețea meditativă a chipului său. Pe această frunte Încadrată de bucle ușoare, precum cele ale statuilor grecești, ce au același farmec dezinvolt și plin de strălucire, ai vrea parcă să vezi „divina cunună de lauri a sufletelor surghiunite”. Sub fotografie, poetul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În Îndrăznelile „excentricității”. Dacă toți au știut să vorbească despre durere este pentru că, În disperarea că n-o vor depăși vreodată altfel decât prin ușuratice parodii, ei simțeau, În mod instinctiv, că ea rămâne singura lor scuză și adevărata lor noblețe. De aceea, moștenirea romantismului nu este preluată de Hugo, pair al Franței, ci de Baudelaire și Lacenaire, poeți ai crimei. „Totul În lumea asta miroase a crimă, spune Baudelaire, ziarele, zidurile și chipul omului”. Dar atunci, această crimă, lege a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Scriitori, 388-392; Piru, Panorama, 179-182; Ilie Constantin, Mihail Crama, „Determinări”, RL, 1970, 31; Haralambie Țugui, „Determinări”, CRC, 1971, 11; Negoițescu, Duelul, 31-37; Lucian Alexiu, „Codice”, O, 1974, 14; Piru, Poezia, I, 349-351; Magda Cârneci, „Ianuarii”, VST, 1977, 7; Mircea Ivănescu, Noblețea conciziei, T, 1977, 4; Raicu, Practica scrisului, 289-291; M.N. Rusu, „Împărăția de seară”, AFT, 1980, 1; Simion, Scriitori, III, 114-120; Iorgulescu, Prezent, 176-179; Dana Dimitriu, Cum ajunge viața un roman, RL, 1987, 8; Dimisianu, Subiecte, 146-151; Dicț. scriit. rom., I
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
istoria culturii române, B. a rămas cunoscut și prin însușirile sale oratorice, datorită cărora poate fi considerat unul dintre cei mai mari oratori români din Transilvania secolului al XIX-lea. Discursurile și apelurile sale din 1848, precum și cele ulterioare dezvăluie noblețe de gândire și înălțime de concepție, demonstrând, totodată, o bună stăpânire a frazării, supusă unei argumentări patetice și unor cadențe pasionate. În pofida unui limbaj câteodată latinizat, retorica simplă (metafore în stil popular, comparații ingenioase), pigmentată adesea cu sarcasm și ironie
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
tablou al copilăriei lui Ludovic și al evenimentelor la care a luat parte. Toți autorii de memorii contemporani cu Ludovic al XIV-lea afirmă același lucru: regele a fost un copil sănătos, robust, voinic, care impresiona prin demnitate, grație și noblețe. De mic a manifestat aceeași trăsătură morală care l-a însoțit pe întreaga durată a vieții sale: o formă de interiorizare și totodată o curiozitate neobosita. Pentru rege, lumea exterioară a fost mereu asemeni unei jucării interesante, pe care trebuie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
trebuie să vă dau o desfășurare a întîmplărilor mele. Ascultai cu atențiune ce-o să însemne această introducere străină. Don Caldero reîncepu de nou: " Eu sânt născut și crescut în Madrid, tatăl meu era un om sărac, însă nobile, de o noblețe veche, și eu supsei dară din copilăria mea ideile despre valoarea acestui rang. El căzu în urmă în ochii mei, cu toate că nu mă pot dezbina neci acum de superioritățile nașterei; este o superioritate aceasta, creată de natură, care se lasă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu-i consacră o considerațiune particulară; învățații [pentru] că organele criticei teatrale nu sunt de-o seamă cu ei, pentru că cheltuiala de spirit și știință care se espune în genere aci e prea puțină pentru a putea da organelor ei noblețea de învățați; artiștii iar au instinctul drept că de aicea nu li poate izvorî neci un folos pentru arte. Cu toate [că] îmblă mulți actori după tămîiarea cea ieftenă a acestor altare dar asta e așa de puțin o recunoaștere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stadiul acesta își va [primi] espresiunea sa numai ceea ce-i cu totul aproape de simțire. Cât e de aproape d. e. figura Porziei de-o natură femeiască nobil organizată, cât de mult să se simtă această natură înrudită cu figura Porziei întru noblețea simțirei sale celei curate, a cugetărei sale celei mărinimoase, totuși umorul {EminescuOpXIV 263} acela ce izvorăște din adânc, ce dă abia personalității întregi respirarea sa cea caldă și ce strălucește ca o rouă frescă a dimineței pe această floare frumoasă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau descifrarea textelor sacre, ci înainte de toate prin comunicarea de la om la om, din gură-n gură. La euharistie mă împărtășesc din trupul lui Dumnezeu. Ostia echivalează cu consumarea totemului comunitar, va răspunde etnologul. Canibalismul își are titlurile sale de noblețe culturală, dar nici unul nu valorează cît misterul transsubstanțialității. Spiritualizarea carnalului atinge în creștinism un soi de perfecțiune de neegalat, deschizînd pe o panoplie liturgică calea spre o serie de trăiri și efuziuni senzoriale (vitraliu, muzică, teatru sau mister, tămîie, procesiuni
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
deșertului. Toți oamenii au experiența sacrului, dar aceste via sacra care viabilizează inefabilul depind foarte mult de mediul de viață. Formulez ipoteza că monoteismul e o cultură a sărăciei legată de itineranța într-un mediu deșertic. Mobilitatea e creatoare de noblețe, nu invers. Nu spun deloc că deșertul a favorizat halucinația și că Revelația mozaică n-ar fi decît un miraj elaborat și tradus în cuvinte. Eu spun pur și simplu că deșertul care îndepartează accesoriul suprimă și accesoriile; că dumnezeii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
era ezoteric și chiar inițiatic, cu cercurile lui conducătoare, informațiile zgîrcite și cuvintele de ordine, scolastica marxistă, care se stinge sub ochii noștri, era rodul interpretării, comentariilor, și nu al gnozei sau Cabalei. * Partidele noastre și-au pierdut cuvîntul și noblețea. Acești intelectuali de grup cu origini în secolul al XVIII-lea ca societăți de gîndire, cu un instrument din secolul al XIX-lea, cotidianul de opinie, care făcea din partid un loc în care societatea se chibzuiește și prin care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
gândul că s-ar putea să mori azi, vei avea, fără doar și poate, impresia că lucrul pe care Îl faci strălucește de viață și semnificație. [...] Acest sacrificiu individual trece Însă prin existența puternică a unei comunități care Îi perpetuează noblețea. Regăsim aici Întreaga importanță a dimensiunii comunitare și a investirii fără grija profitului, proprie culturii japoneze. Prin originea sa În calea războinicului, cultura strategică japoneză, deși se inspiră din cea chineză, diferă de aceasta - mai insidioasă și mai politică și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
suprem special, ci, ori de câte ori credinciosul se gândește profund la Dumnezeu și numai la El, fără a se baza pe vreo făptura, orice nume cu care i se adresează lui Dumnezeu este Numele suprem. Argumente: a) Numele își dobândește valoarea și noblețea din referirea la obiectul pe care îl desemnează; or, toate numele îl desemnează pe Dumnezeu însuși. b) Dumnezeu este infinit de simplu, unul, si nu se poate concepe că atributele să desemneze o „parte” a lui care să fie mai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
desprinderea esențialului, a unor Învățăminte. O povestire atractivă, redată cu modestie și talent, este Întotdeauna urmărită cu Încordarea și participare afectivă intensă, oferind un bun prilej copiilor să descopere ceea ce este bine și rău, frumos și urât, admirabil și respingător, noblețe și josnicie În conduita unor personaje, unele Îndrăgite, altele detestate de aceștia. Caracterul nuanțat și emoțional al exprimării celui care povestește, participarea sa directă și afectivă la conținutul povestirii trezesc un registru larg de trăiri emotive „răscolitoare” În sufletul copiilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pune în mișcare idei Și propoziții, politici Și practici contabile specifice devenite confortabile Și intrate în starea de oboseală, dar Și aprofundări Și dezvoltări privind evaluarea în contabilitate. Prezenta lucrare se distinge ca o cercetare Științifică serioasă, elegantă Și de noblețe care obligă la gândire Și regândire, slobodă Și elegantă, teoretică Și pragmatică, pozitivă Și constructivistă în peisajul paradigmei contabilității ca teorie Și instrument de măsurare Și evaluare. Valorile-Știință care dezvăluie calitatea lucrării sunt: excursul prin literatura de specialitate pentru a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
păcat, crimă, focul, iubireaja noi, rosul înseamnă: dragoste, sănătate, putere, mânie; M. Golu și AurelDicu "Culoare și comportament"pg.40 . galbenul simbol al soarelui, înseamnă: bogăție, grâu copt, curățenie, gingășie, vigoare, agerime, gelozie; albastru înseamnă apă, marea, infinitul, blândețea, frumusețea, noblețea, rațiunea, tinerețea, meditația, încrederea în frumos și în ființa umană; verdele, folosit în reprezentarea pădurilor, înseamnă bucurie, sănătatea, speranța, tinerețea, sinceritate; violetul, simbol al supunerii, este afectuos, este culoarea superstițiilor; portocaliul, înseamnă instabilitate, disimulare, fățărnicie; la contemporani lux și notă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Imposibilitatea de a recupera lingvistic „kalokagathia” ne împiedică acum să definim mai bine acest criteriu potrivit cu care are loc selecția elitei...). Platon justifică conceptual această viziune arătând că „orice mulțime și orice bogăție dă înapoi în fața virtuții”. El va întemeia noblețea și libertatea cetății pe o puritate elenă, „din fire potrivnică barbarilor, căci noi suntem eleni și curați, neamestecați cu barbari”. Oprindu-ne asupra acestor considerații ale lui Platon, nu ne putem înfrânge în nici un fel tentația de a regăsi aici
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
publică adresată claselor conducătoare noi și vechi. Privilegiile odată cu nașterea, cele privind averea sau statutul, comportă niște îndatoriri: ele trebuie meritate și este important ca oamenii să se arate demni de ele (Tocqueville, 1964, pp. 30-39; Coenen-Huther, 1997, cap. 1). „Noblețea”, adaogă Ortega y Gasset, se definește prin exigență, prin obligații, și nu prin drepturi” (1937, pp. 60-61). Formele de sociabilitate În cazul oricărui raționament bazat pe opoziția dintre elită și mase, în general, se încearcă mai întâi definirea elitei, în funcție de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
puțin profundă.” (A. Stendhal) Cu cît calitățile psihice sînt mai pregnante În structura unei personalități, cu atît ele pretind celor din jur o recunoaștere obiectivă a valorii lor, pentru a se bucura de ele. * „Sufletele josnice nu nădăjduiesc decît În noblețea celorlalte.” (J. Renard) Însă astfel de suflete nu-și dau seama că josnicia lor crește pe măsura exploatării nobleței celorlalți. * „Cele două maxime ale oricărui om de curte sînt: să-și păstreze Întotdeauna ținuta și să nu-și țină niciodată
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cealaltă, iar floarea redevine o simplă buruiană prin aceeași schimbare.” (Oliver W. Holmes) O idee este, Într-adevăr, valoroasă nu prin ea Însăși, ci prin credința/voința care o susține; numai ajutînd-o să se Împlinească, ea Își exprimă tăria sau noblețea potențială. * „Există În om, ca În orice ființă, ceva care nu este explicat prin materialele care-l compun. O catedrală este cu totul altceva decît un morman de pietre. Este geometrie și arhitectură. Nu pietrele o definesc, ci ea Îmbogățește
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai prejos decît tine poți trage un folos: „Dacă știi să-l citești, fiecare om e o carte” (Th. Carlyle); „În orice om este o scînteie pe care cenușa nu o poate acoperi” (V. Hugo); „CÎtă frumusețe, cîtă generozitate și noblețe sufletească stau ascunse chiar și În firea celor mai umile făpturi omenești.” (V.G. Belinski); „A spune că omul este un amestec de slăbiciune și putere, de lumină și orbire, de micime și grandoare, nu Înseamnă a-i face proces, ci
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
face.” (M. Eminescu) Din păcate, acest criteriu esențial al „calității” poate fi aplicat, la fel de bine, și pentru „rău”: sînt oameni care excelează prin calitatea răului comis (să ne reamintim, de exemplu, actele desăvîrșite de cruzime comise de Medeea, comparativ cu noblețea altruismului din comportamentul Ifigeniei, al Electrei sau al Antigoniei). * „Ar trebui să putem răspunde de norocul nostru, pentru a putea răspunde de ceea ce vom face.” (La Rochefoucauld) Cel care este Înzestrat, de exemplu, cu daruri sufletești are obligația morală de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]