8,673 matches
-
Jerdon, 1845) Lăcar cafeniu Proiect 1, 2 Tema 1, 2 100 Juvenili și/sau adulți vii vii 74. Acrocephalus scirpaceus Lăcar de stuf Proiect 1, 2 Tema 1, 2 2.000 Juvenili și/sau adulți vii vii 75. Acrocephalus dumetorum (Blyth, 1849) Lăcar nordic Proiect 1, 2 Tema 1, 2 10 Juvenili și/sau adulți vii vii 76. Acrocephalus palustris (Bechstein, 1798) Lăcar de mlaștină Proiect 1, 2 Tema 1, 2 1.000 Juvenili și/sau adulți vii vii 77. Acrocephalus arundinaceus (Linnaeus, 1758) Lăcar mare Proiect
ORDIN nr. 763 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295806]
-
hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa Relieful spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa este (reprezentat în Anexa 1 )variat ca morfologie și complex din punct de vedere geologic fiind reprezentat prin munți (20%), dealuri, podișuri (55%) și câmpii (25%). – În partea nordică a bazinului, de la vest la est, regăsim lanțul muntos vulcanic Oaș-Gutâi-Țibleș cu înălțimi cuprinse între 900-1840 m și masive puternic fragmentate permițând astfel dezvoltarea a numeroase văi depresionare. La est de lanțul vulcanic, bazinul este dominat de masivul cristalin
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
în evantai și o porțiune mai joasă (115-125 m), reprezentată printr-o câmpie eluvială, inundabilă, cu văi puțin adânci și albii părăsite. ... Din punct de vedere geologic spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa înglobează nordul și nord-vestul bazinului transilvănean, masivele nordice și estice ale Munților Apuseni, precum și părți ale Carpaților Orientali și Depresiunii Panoniceavând structura predominantă silicioasă și cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice, sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrișuri, etc.). – Bazinul transilvănean prezintă o origine tectonică începând din
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
sunt Batarci cu Tarna Mare, Egher cu Hodoș și Turul. Râul Tur (S = 1.008 kmp; L = 66 km) se consideră că aparține cursului mijlociu al Tisei, ca dealtfel și Someșul, însă pe teritoriul țării noastre el intră în grupa râurilor nordice, drenând versanții vestici ai grupului vulcanic Oaș - Gutâi. Izvorăște de la o altitudine de cca. 950 m, panta cursului de apă în sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2 - 8 % în fundul depresiunii și sub 1 % în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
prisma zonalității cât și prin etajarea pe verticală (etajele de vegetație). Zonal teritoriul spațiului hidrografic administrat de A.B.A Someș-Tisa este situat aproape integral în zona nemorală, cu excepția unor porțiuni restrânse din Câmpia Someșului situată în zona silvostepei (subzona silvostepei nordice) și a teritoriilor care se află sub influența zonării altitudinale (lanțul carpatic, subcarpații, dealurile înalte). Aceasta este delimitată pe baza prezenței pădurilor de stejari, cantonate pe soluri forestiere (cenușii, brun-roșcate etc). Se meționează câteva habitate specifice zonei: Păduri dacice de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
sunt situate în următorul etaj fitoclimatic: FM_1 + FD_4 - etajul montan - premontan de făgete. Altitudinal, arboretele studiate sunt situate între 480 m (u.a. 127) și 1400 m (u.a. 138). Din punct de vedere administrativ U.P.I Murga Mare este situată în partea nordică a județului Gorj, pe teritoriul administrativ al orașului Bumbești-Jiu. O repartiție a fondului forestier pe unități teritorial-administrative, foste unități de producție și parcele este redată în tabelul 1.1.1. Tabelul 1.1.1. Repartiția fondului forestier pe unități teritorial-administrative, unități de producție și
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
66,4 84,1 66,4 55,6 951,5 În partea sudică (din aval) media anuală a precipitațiilor este de circa 753,0 mm, maxima înregistrându-se în luna iunie (88,4 mm), iar cea minimă în luna martie (47,7 mm), în timp ce în partea nordică (din amonte) media anuală a precipitațiilor este de circa 951,5 mm, maxima înregistrându-se în luna iunie (124,2 mm), iar cea minimă în luna februarie (49,9 mm). Precipitații atmosferice medii pe anotimpuri și în perioada de vegetație: – primăvara: 77,5 mm
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
fel de localități, este străbătut de la sud la nord de drumul național (DN - 66) Filiași - Deva, care figurează și în rețeaua europeană ca E-79 și de calea ferată Târgu Jiu, Bumbești Jiu - Livezeni, Petroșani (inaugurată în anul 1948). Extremitatea nordică: latitudine 23° 22' 17" E și longitudine 45° 21' 57" N Extremitatea sudică: latitudine 23° 22' 27" E și longitudine 45° 10'51"N Extremitatea vestică: latitudine 23° 17' 59" E și longitudine 45° 17' 12" N Extremitatea estică: latitudine 23°
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu o suprafață de 332 ha. Situl Natura 2000 analizat este localizat în regiunea de dezvoltare Centru, în zona nordică a județului Sibiu, în vecinătatea sudică a localității Șeica Mare, respectiv în vecinătatea nordică a localității Veseud. În conformitate cu harta delimitării regiunilor biogeografice la nivel național- M.O. 98 bis/2008-Anexa 2, teritoriul pe care este amplasat situl Natura 2000 R0SCI0431
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu o suprafață de 332 ha. Situl Natura 2000 analizat este localizat în regiunea de dezvoltare Centru, în zona nordică a județului Sibiu, în vecinătatea sudică a localității Șeica Mare, respectiv în vecinătatea nordică a localității Veseud. În conformitate cu harta delimitării regiunilor biogeografice la nivel național- M.O. 98 bis/2008-Anexa 2, teritoriul pe care este amplasat situl Natura 2000 R0SCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud face parte din regiunea biogeografică continentală. Unitatea geografică
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
mișcările postpannonice. Condițiile tectonice - domuri și branhianticlinale și cele litologice - alternanțe de nisipuri, roci gazeifere, marne și roci protectoare ale zăcămintelor, sunt legate de gazul metan, care este prezent în 12 câmpuri gazeifere, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În partea nordică a podișului, s-au format cueste, care s-au conservat foarte bine de-a lungul timpului în depozitele nisipo-grezoase ponțiene, acestea dând specificitatea structurală de tip disimetric a zonei. Substratul geologic aparținând părții de nord-vest, pe culoarul Visei este de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
la Planul de management. ... ... 2.2. Hidrografie 2.2.1. Caracterizarea hidrografică a zonei Rețeaua hidrografică din Podișul Hârtibaciului se caracterizează printr-o alternanță de interfluvii și văi înguste, dispuse aproape paralel, rezultate în urma eroziunii regresive a afluenților Târnavei Mari. Pe latura nordică a interfluviului dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții Târnavei Mari au tăiat în stratele cvasiorizontale văi cu profil de canion, alternând cu interfluvii secundare cu profil trapezoidal, conform Șoneriu și Grecu, 1987. În Podișul Hârtibaciului, rețeaua hidrografică este structurată pe
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
aparțin habitatului 62C0* - vegetație din asociația Danthonio-Stipetum stenophyllae și Stipetum pulcherrimae, iar pe pante se intercalează cu cenoze ale habitatului 6210*, asociația Danthonio- Brachypodietum pinnati și Polygalo majoris- Brachypodietum pinnati. • Stipetum capillatae - Hueck, 1931; Krausch, 1961 - fragmente situate în zona nordică a sitului, pe versanți cu expoziție sudică și sud-vestică; cenozele de Stipetum capillatae vin în contact cu fitocenoze ale asociației Festuco rupicolae-Brachypodietum pinnati din habitatul 6210*. Habitatul 6240* este reprezentat în sit de pajiști care au următoarea compoziție floristică: Festuca
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
de Chrysopogon gryllus și Carex humilis de la Râpa Roșie, județul Alba, conform Sanda și colaboratorii, 2008, p. 252. - R3407: • Asociația Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghișa, 1941, asociația se dezvoltă pe coaste domoale și pe platouri late, pe versanți cu expoziție generală nordică, cu soluri profunde și fertile și suficient de revene. Speciile caracteristice sunt Stipa tirsa și Danthonia alpina. Stipa tirsa este edificatoarea asociației. Cu o frecvență mai importantă se remarcă speciile: Brachypodium pinnatum, Carex humilis, Ferulago sylvatica, Hypochoeris maculata, Peucedanum cervaria
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Scorzonera hispanica var. strictiformis, Jurinea simonkaiana, Salvia nutans, Iris pumila, conform Sanda și colaboratorii, 2008, pagina 268. • Asociația Stipetum pulcherrimae Soo, 1942, sinonim cu Salvio nutanti-Stipetum pulcherrimae - Boșcaiu și colaboratorii, 1948. Fitocenozele se întâlnesc în Podișul Transilvaniei de la partea nordică a Câmpiei Transilvaniei până la marginea sudică a Podișului Târnavelor. Ocupă treimea superioară a pantelor expuse spre sud, sud-vest, sud-est, puternic înclinate. În fitocenoze apare și Centaurea atropurpurea considerată o caracteristică locală. Alte specii: Cephalaria uralensis, Vinca herbacea, Echium russicum
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
datelor din teren Februarie - septembrie 2019 6. Distribuția tipului de habitat [descriere] Habitatul este reprezentat în teritoriu de: - Danthonio-Stipetum stenophyllae Ghișa, 1941; - Stipetum pulcherrimae Soó, 1942; Cele două asociații ocupă coamele și partea superioară a versanților cu expoziție sudică și nordică în zona centrală a sitului. - Elytrigietum hispidi - Dihoru, 1970; Popescu și Sanda, 1988 - asociația este reprezentată de două parcele situate în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a sitului. Habitatul 62C0* are corespondente în sit următoarele habitate din România: - R3406 Pajiști
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*. C.4. Detalii -în zonele limitrofe sitului și chiar în sit se practică agricultura: culturi cerealiere - grâu, porumb, plante tehnice - floarea- soarelui. -culturile au fost observate în zonele limitrofe sitului la limitele estică, sudică, nordică și în zona centrală a sitului. Această activitate poate deveni o amenințare dacă se va face conversia terenurilor - culturi în detrimentul pajiștilor. A.4. Presiune actuală A11. Alte activități agricole decât cele listate mai sus C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
proprietăților fizico- chimice ale solului. A.5. Presiune actuală D01.01. Poteci, trasee, trasee pentru ciclism C.1. Localizarea presiunii actuale [geometrie] Harta presiunii D01.01 este prezentată în Anexa 3.20.5. la Planul de management. C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Exceptând dealurile din partea nordică a sitului, toată suprafața sitului este străbătută de poteci. C.3. Intensitatea presiunii actuale Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatele 6210* și 6240* din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
prezentată în Anexa 3.20.9. la Planul de management. C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Presiunea a fost observată în zona centrală a sitului, în apropierea și în culturi, ca și în perimetrele luate în cultură și apoi abandonate. În zona central nordică pe valea cu direcție sud-est – nord-vest. În colțul sud-estic al sitului. C.3. Intensitatea presiunii actuale Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ mediu pentru habitatele 6210* și 6240*. Presiune Medie (M) - habitatele 6210* și 6240*. C.4. Detalii - în zona centrală
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
negativ mediu pentru habitatele 6210* și 6240*. Presiune Medie (M) - habitatele 6210* și 6240*. C.4. Detalii - în zona centrală a sitului, în apropierea sitului și în culturi, ca și în perimetrele luate în cultură și apoi abandonate. - în zona central nordică există o vale cu direcție sud-est – nord- vest care este colmatată și unde abundă Phragmites australis, Mentha longifolia, Urtica dioica. - de asemenea, colțul sud-estic al sitului este presărat cu izvoare de pantă în jurul cărora specia Phragmites australis se dezvoltă
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
actuale Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ mediu pentru habitatul 62C0*. Presiune Medie (M) - habitatul 62C0*. C.4. Detalii - presiunea a fost observată în cazul suprafețelor ocupate de habitat pe coamele și partea superioară a versanților cu expoziție sudică și nordică în zona centrală a sitului și în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a habitatului. Harta tuturor presiunilor identificate la nivelul ariei naturale protejate este prezentă în Anexa 3.20.12 la Planul de management. ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Harta amenințării I02 este prezentată în Anexa 3.21.4. la Planul de management. D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] În zona centrală a sitului, în apropierea și în culturi, ca și în perimetrele luate în cultură și apoi abandonate. În zona central nordică pe valea cu direcție sud-est – nord-vest. În colțul sud-estic al sitului. D.3. Intensitatea amenințării viitoare Amenințarea viitoare poate avea un impact semnificativ negativ ridicat în locurile respective din aria naturală protejată. Amenințare Ridicată (R) - habitatele 6210* și 6240*. D.4. Detalii
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
negativ ridicat în locurile respective din aria naturală protejată. Amenințare Ridicată (R) - habitatele 6210* și 6240*. D.4. Detalii -speciile native problematice se pot extinde și în alte zone din sit, invadând habitatele de pajiște pe suprafețele respective. -în zona central nordică există o vale cu direcție sud-est – nord-vest, care este colmatată și unde abundă Phragmites australis, Mentha longifolia, Urtica dioica. -colțul sud-estic al sitului este presărat cu izvoare de pantă în jurul cărora specia Phragmites australis se dezvoltă abundent în detrimentul
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
locul respectiv, din aria naturală protejată. D.4. Detalii - amenințarea se poate manifesta în cazul suprafețelor ocupate de habitatul 6240* în zona centrală a sitului și în cazul habitatului 62C0* pe coamele și partea superioară a versanților cu expoziție sudică și nordică în zona centrală a sitului și în extremitatea nord-vestică și cea nord-estică a habitatului. Harta tuturor amenințărilor identificate la nivelul ariei naturale protejate este prezentă în Anexa 3.21.6 . la Planul de management. ... ... 5.3. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate 5.3.1
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
A11: în partea sud-estică a sitului. D01.01: pe toată suprafața habitatului din jurul potecilor, drumurilor. E04.01: în zona sudică a sitului. H05.01: în partea sud-vestică a sitului. I01: în jumătatea nord-estică a sitului, în habitatul 6210*. I02:în zona central nordică pe valea cu direcție sud-est – nord-vest. J01.01: pe versantul din colțul nord-vestic al sitului și în zona centrală ocupată de habitatul 6210*, aproape de stâlpul de electricitate. G.5 Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]