4,508 matches
-
pentru copii. De luat în seamă, uneori cu o contribuție documentară și interpretativă deosebită, sunt, în schimb, lucrările de istorie literară Pe urmele lui Ion Creangă (1977), Ion Creangă. Mit și adevăr (1981), monografia biografică Mihai Eminescu (1983). De asemenea, notabilă, prin efort, este traducerea integrală a sonetelor lui Shakespeare (1991). SCRIERI: Poeme, București, 1973; Cătănoaia, București, 1973; La vaduri de vreme, București, 1974; Sub umbra Sfinxului, Ontario, 1975; Trecere înaltă, București, 1976; Pe urmele lui Ion Creangă, București, 1977; Vama
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
cuprinde note, articole, documente istorice, texte literare diverse. Dintre colaboratori, cel mai important este N. Iorga, prezent cu poeme (Un îndemn), dar mai ales cu fragmente din piesele sale de teatru: Tudor Vladimirescu, Contra patriei, Moartea lui Dante, Fiul pierdut. Notabilă este, de asemenea, intenția redactorilor de a restitui unele scrieri inedite, cum se întâmplă în cazul lui Panait Cerna (Sonet oriental și câteva epigrame, fragmente din corespondență). În rest, sunt găzduite versuri sentimental-convenționale de George Voevidca, George Dumitrescu, D. Iov
ROMANIA VIITOARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289336_a_290665]
-
Victor Ion Popa, Calea Văcărești de I. Peltz, Doctorul Taifun de Gala Galaction, proze de Hortensia Papadat-Bengescu (Arpegii în jurul muntelui, Vizită la cancelarie), Camil Petrescu (din volumul Rapid-Constantinopol-Bioram), Ion Călugăru, F. Aderca, Neagu Rădulescu, Ion I. Cantacuzino, Mihail Celarianu ș.a. Notabile sunt prezența lui E. Lovinescu (cu un fragment despre Rebreanu, din Memorii) și restituirea de către G. Călinescu a unui text eminescian inedit, Pustnicul. Privilegiat este și comentariul asupra literaturii. Deschisă tuturor orientărilor și opiniilor, R.l. oferă un spectacol viu și
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
ș.a. A mai semnat R. Ion, E. Valerian. Volumul Semne-n scuturi (1937) se bucură de atenția criticii, R. fiind considerat un talentat „înfăptuitor de poezie modernă”, un „descătușător (ca și alți «iconari») al versului matern” (Perpessicius) din Bucovina. Poeme notabile sunt Preludiu și Neohaiducească, cu versuri „crude”, de o vibrantă naturalețe: „Îmi place să trăiesc ca pădureții vara, în pădure./ Cu suflet acru, necioplit și dur./ Să mă hrănesc cu ploi și vânt (sunt și zile pure)/ numai argint suflat
ROSCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289369_a_290698]
-
literare, scrise în primii ani de Gabriel Drăgan, Petre M. Mihăilescu, C. Banea, N. Ladmiss- Andreescu, iar în 1944 de câțiva scriitori care vor dobândi ulterior notorietate: Ion Caraion, Alexandru Lungu și Virgil Ierunca. Revista nu include decât rareori traduceri, notabile fiind versiunile unor poeme baudelairiene: Viața anterioară, Visul unui curios (traducător Ion Pillat) și Vorbe de taină (traducător Șerban Bascovici). Alți colaboratori: Constantin Barcaroiu, Ovid Caledoniu, George Păun, Ștefan Atanasiu, Cristofor Vitencu, Victor Hâlmu, N. Gherculescu, V. Copilu-Cheatră, Emil Manu
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
valență autohtonă, a tot ce e sacru și etern. Mărturie elocventă stau poeziile din Aerul de taină (1995), cuprinzând spovedanii unde tendința de clasicizare a formulei lirice se întâlnește cu aceea de purificare estetică a mesajului. Cartea include și câteva notabile poeme închinate limbii române. Poetă lirică prin excelență, R. practică și satira (ciclurile Satire, Fata morgana, Spini rătăcitori) și manifestă o predilecție aparte pentru epigramă. Împreună cu criticul Vasile Coroban a editat, prefațat și comentat opera lui V. Alecsandri (I-IV
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
ineditul subiectului ales. Deși acuzat de proletcultism și amintit în special pentru implicarea sa în omagierea lui Nicolae Ceaușescu (reportajul-eseu Un arbore pentru eterna primăvară), R., un „creator de atmosferă și de personaje consistente” (Laurențiu Ulici), e totuși un prozator notabil. SCRIERI: Exilul pisicilor, București, 1969; Ultimul monac, Iași, 1973; Focul rece, București, 1973; Pietrele acestei case, București, 1975; Mansarda colibei, Iași, 1976; Datoria umbrei, București, 1977; Fratele norocos, București, 1980; Blana ursului din pădure, București, 1981; Rușinea familiei, București, 1983
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
și faptelor Mântuitorului, dar totul în limbaj, imagini, viziuni convenționale. Cei care i-au comentat lirica relevă în primul rând calitățile formale, tehnice, versurile atent elaborate după norme clasice, cursivitatea, naturalețea desfășurării textelor, precum și percepția vizuală nuanțată, de unde efecte plastice notabile. Șerban Cioculescu, de pildă, remarcă „virtuozitatea metrică” și consideră că poetul este creatorul unui „lirism luminos și stenic”. Ca dramaturg, S. începe prin a se ocupa de cazuistica relațiilor amoroase, în special de importanța încrederii între parteneri, de rezistența cuplului
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
care nu au pentru dreptul la proprietate a contribuit probabil mai mult Înspre divizarea speciei noastre decât oricare alt fenomen social. Chiar dreptul mai vag (Îmbrățișat de Thomas Jefferson În Declarația de Independență americană), acela de a căuta fericirea, este „notabil pentru diversitatea sa culturală”, observă sociologul Barrington Moore de la universitatea Harvard. „Numai sărăcia”, notează Moore, „este caracterizată prin unitatea sa”5. Împrumutând din lucrări anterioare ale lui Arnold Gehlen și Helmut Plessner, Turner observa că „ființele umane sunt fragile ontologic
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
numele nu au rezonanță deosebită: Aurel Marin, Al. Georgescu-Vâlcea, Stelian Cucu, Al. Tudor-Miu, Spiru Hasnaș ș.a. Importante sunt doar semnăturile lui Victor Eftimiu (poezie) și Perpessicius (poezie și proză). Alți prozatori: Tudor Șerbănescu, Florica Rădulescu, Theodor Constantin, Liviu Opriș. Notabile sunt câteva articole de istorie și critică literară sau de cultură generală: Vasile Băncilă, Starea actuală a problemei religioase, preot Toma Chiricuță, Problema fericirii, Stelian Constantin-Stelian, Alexandru Vlahuță, I.C. Sava, Aportul Brăilei în literatură, amintirile despre Panait Cerna și Traian
LUCEAFARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287865_a_289194]
-
extrase atât din studii sistematice, din experiențe cotidiene, cât și din situațiile și episoadele sociopolitice internaționale, potrivit cărora, nu numai la nivel individual, ci și microși macrogrupal, ponderea nevoilor expresive, a valorilor postmaterialiste de împlinire personală este diferită. Variabilitatea este notabilă și uneori radicală, nu numai pe planul aspirațional, ci și pe cel al traducerii axiologicului în comportamente efective. Practicarea unor asemenea principii de viață este strâns condiționată, deși nu în mod necesar, de siguranța economică. Ceea ce face ca în interiorul societăților
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o lucrare consacrată inteligenței morale la copii, R. Coles (1997) arată importanța conduitelor concrete din partea părinților față de propriii copii (și față de alte persoane) în a-i învăța pe aceștia să fie binevoitori, amabili, buni la suflet. Autorul marchează două lucruri notabile: (1) manifestările specifice ale părinților sunt de departe mai eficiente decât predicile moralizatoare abstracte și (2) în ciuda influenței crescânde a mass-media, determinarea parentală e decisivă. El mai face observația importantă că, deși experiențele întregii copilării sunt importante, cele din perioada
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
suferințele) umane și de a sări în ajutor (vezi și Iluț, 1994, 2000). 1.6. Profilul personalității altruisticetc "1.6. Profilul personalității altruistice" Printr-o fină întrepătrundere de experiențe socializante - dintre care modelele pozitive ale persoanelor semnificative au o importanță notabilă - și în strânsă conlucrare cu bagajul ereditar, fiecare dintre noi ajunge să dețină un anumit potențial empatic. Empatia nu este însă singurul factor dispozițional prosocial. Alături de ea, cercetările empirice au mai evidențiat (Baron și Byrne, 2000): nevoia de aprobare, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
chiar cu persoane care nu i-au provocat în nici un fel, dar, în situațiile în care provocarea este prezentă, și cu deosebire când este de mare intensitate, femeile devin aproape la fel de agresive ca bărbații (Betancourt și Miller, 1996). O deosebire notabilă (Björkqvist et al., 1994) constă în aceea că bărbații se angajează mult mai repede și mai frecvent în diferite forme de agresivitate directă (de la înjurături și remarce jignitoare până la bătăi și omoruri), pe când femeile, în modalități indirecte, cum sunt bârfele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conținut (mișcări economicoase, succesiunea operațiilor etc.), cât și atitudini și reacții față de solicitările mediului fizic, strategii de a învinge frica și a rămâne relaxat. Utilizarea computerului în viața și munca grupurilor, în special prin virtuțile lui comunicaționale, a produs schimbări notabile pe mai multe planuri: se pot coagula și pot funcționa grupuri mici și mijlocii, uneori centrate pe interese foarte specifice, cum ar fi o temă de cercetare, din puncte geografice foarte depărtate, practică fără limite de distanță fizică; studiile din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
două, de exemplu, „formarea” și „furtuna” (faza tensională), se pot contopi în ceea ce s-ar putea numi mai larg faza de „acomodare”. De asemenea, sunt grupuri care din stadiul de geneză intră într-un echilibru funcțional, fără tatonări sau conflicte notabile, stare ce durează până la dizolvarea lor. Evoluția în timp înseamnă și micșorarea sau mărirea ca volum a grupului, precum și, la același volum, plecarea unor membri și venirea altora. S-a constatat că, în general, „împrospătarea” grupurilor cu noi membri le
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
explicit și la nivel statal, sunt cruciale pentru prezentul și viitorul grupurilor și indivizilor, dar ele sunt doar cadre generale în interiorul cărora reacțiile colective, și cu atât mai mult ale persoanelor concrete, cunosc o gamă largă de manifestări. • Prima observație notabilă este aceea că, în strânsă legătură cu identitatea de sine (vezi, pe larg, Iluț, 2001), chiar din rândul aceleiași minorități etnice, răspunsurile atitudinal-comportamentale față de identitatea etnică originară pot fi diferite. În special în perioada adolescenței și tinereții (adulte), când persoanele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
anii ’80 (Larson, 2003). Independent sau în asociere cu transmiterea informației în două trepte și cu rolul pe care îl poate juca personalitatea liderilor și formatorilor de opinie, mass-media influențează semnificativ opiniile marelui public și prin alte mecanisme. Dintre acestea, notabile sunt (Chelcea, 2002): 1) Teoria „spirala tăcerii”, formulată de cercetătoarea germană E. Noelle-Neumann (1980/1984), asertează că opiniile minoritare dintr-o societate tind să se alinieze celor majoritare, făcute publice prin mass-media, sau, în tot cazul, să nu se facă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lunar, de la 25 iunie 1937 până în septembrie 1939, avându-l director pe N. Priseciuc și prim-redactor pe C. Tumurug-Todirel. Revista de informatie generală, L. este „literară” și „artistică” doar în măsura în care nu încurajează colaborările unor nume obscure. Singură prezenta literară notabilă în paginile publicației este a lui Ionel Teodoreanu, cu un fragment din românul Secretul Anei Florentin. Colaborează cu proza N. Pavel, Iosif Marian, Maria Bart-Săvescu, cu poezie - V. Maximovici, Ștefan Ciubotărașu, Gr.T. Leonte. În numărul 13-14/1938 apare o tentativă
LUMINATORII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287914_a_289243]
-
lui Mihail Kogălniceanu. Spre finalul existenței L., se înfiripă și un oficiu critic prin H. Sanielevici și D. Teleor, care analizează cărți de Romain Rolland și Sully Prudhomme. Articolele de cultură generală îi aparțin lui D. Caracostea. Aspectul cel mai notabil este susținerea „Cronicii teatrale” de către Liviu Rebreanu, pe întreaga durată de apariție a publicației. V.T.
LUMINA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287908_a_289237]
-
partener concepe acest sentiment. Nu iubirea pentru o anumită persoană, ci nevoia de iubire, căutarea ei este, în fond, tema cărții. Cele mai reușite nuvele ale lui Ș. sunt cuprinse în Cubul de aer (1968), proze analitice care surprind o notabilă diversitate de sentimente: spaima, deruta (În remiză), panica (Masca), dezlănțuirea instinctelor oarbe (La râu). În Omul de duminică (1974), ca în mai toate scrierile sale, autorul urmărește să demonstreze necesitatea supunerii individului la o disciplină strictă, chiar când poate părea
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
STANCA, Dominic (31.I.1926, Cluj - 26.VII.1976, București), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Corneliei Stanca (n. Vlad) și al lui Dominic Stanca, medici. Părinții aveau notabile înzestrări artistice: mama, absolventă și a Conservatorului din Budapesta, era o bună pianistă, tatăl a publicat romanul memorialistic Între două fronturi (1935). S. urmează primele clase de liceu la Seminarul Pedagogic al Universității din Cluj (1936-1940), iar ciclul superior la
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
pentru adăpostit îndoiala) și are o tonalitate de ansamblu mai luminoasă, verificabilă inclusiv prin specia lirică practicată - oda, pastelul (titluri elocvente: Pastel fericit, Alt pastel fericit, Poem de dragoste). Ironia a dispărut aproape cu desăvârșire, lăsând sentimentul să coaguleze versurile. Notabilă e, în câteva rânduri, sugestia unui interior devenit vizibil la căldura iubirii: „se vede sufletul meu: / o bătrână șurubărind / măruntaiele melodioase / ale altui abis”, „dragostea fumegă ghemotoc / între glotă și epiglotă”. Dar apar și asocieri stridente, sesizabile imediat, dat fiind
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
întrerupt pe alocuri de flashuri trimițând la experiențele din exil. Ca document social, cartea nu rezistă, de vină fiind platitudinea stilistică și unghiul limitat de observație, căci autorul conferă tuturor evenimentelor, fie și anodine, proporții apocaliptice. În schimb, textul e notabil ca document moral și conține câteva scene și reflecții semnificative pentru psihologia exilatului: „Anul trecut, când am trecut pe la Uniunea Scriitorilor pentru a-mi plăti cotizația de membru pe ultimii nouă ani, am văzut în dreptul numelui meu, scris cu litere
STOICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
pelagiană: a doua fază Astfel, în circa trei-patru ani, mai multe opere ce s-au succedat în ritm rapid păreau să fi potolit erezia. Dar nu s-a întîmplat așa, fiindcă Pelagius, după ce se refugiase în Palestina, obținuse un succes notabil disociindu-se de poziția extremistă a lui Celestius. Ca urmare, a fost reabilitat de un conciliu ținut la Diospolis la sfîrșitul lui 415 și a fost apărat de mai mulți episcopi din Orient. La Diospolis, apărarea ortodoxiei universale fusese încredințată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]