1,227 matches
-
închirierilor, pentru a concluziona asupra fondului acestui raționament. În sfârșit, fără a mai susține argumente asupra criteriilor propuse anterior (privind "genul operei", "durata", "zona de acoperire", "audiența canalului"), apelanta invocă proporționarea procentului cuvenit intimatei relativ la reprezentativitatea organismului. Deși fermitatea și nuanțarea acestui criteriu trebuiau probate în sensul declarat, el poate fi considerat că se apropie de regula de gestiune colectivă enunțată în art. 134 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 8/1996 , respectiv a repartizării sumelor colectate proporțional cu utilizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212716_a_214045]
-
când dreptul material la acțiune are un obiect patrimonial, indiferent că prin exercițiul acestuia se urmărește valorificarea unor drepturi de creanță sau a unor drepturi reale. Regula consacrată de art. 1 din Decretul nr. 167/1958 este preluată cu unele nuanțări de art. 2501 din noul Cod civil care prin al.1 prevede expres că: "Drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel". Prin alineatul 2 același articol
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
că: Nimeni nu poate afirma că din dreptul nostru pozitiv, postrevoluționar au putut dispărea ca modalități de ieșire din vigoare a unor dispoziții legale desuetudinea și caducitatea". Și chiar dacă abrogarea implicită sau indirectă, desuetudinea ori caducitatea prezintă diferențe pe terenul nuanțărilor teoretice, efectele practice sunt identice 605. Și Curtea Constituțională 606 s-a aliniat ideii inaplicabilității dispozițiilor din Decretul nr. 167/1958 care instituie prin art. 3 al. 1 și art. 4 termene mai scurte de prescripție. În concluzie, opinia ce
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
texte menite să dezvăluie acea istorie trăită, reală și subiectivă, pe care doar discursul memoriei o poate revela. Volumul Tovarășe de drum*, apărut la Editura Polirom, în colecția Egografii, reunește 17 astfel de scurte incursiuni în memorie, având ca scop nuanțarea unui discurs feminin asupra experienței comunismului. Autoarele acestor texte sunt nume sonore ale culturii române actuale, iar demersul lor încearcă descoperirea unui numitor comun, imaginat de către coordonatorii volumului, Radu Pavel Gheo și Dan Lungu, sub forma unor interogații implicite. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte noi și folosirea acestora în comunicare; activizarea vocabularului elevilor prin comunicarea orală și scrisă; nuanțarea vocabularului și adecvarea stilistică a acestora în situații de comunicare variate. Competențe specifice Conținuturi asociate - sesizarea unităților lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora; - selectarea elementelor de lexic adecvate situațiilor de comunicare; - identificarea expresiilor și a cuvintelor noi
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
2 - Comunicarea orală Scopul: Evaluarea capacităților de comunicare orală: ascultare, receptare, înțelegere, sintetizare, exprimare, motivare, argumentare, în calitate de emițător și de receptor al mesajului oral; - Capacitatea slabă de activizare a vocabularului propriu și existența unor resurse lexicale modeste reduc posibilitățile de nuanțare a exprimării. 2.3.2. Etapa experimental - ameliorativă s-a desfășurat în perioada 1 octombrie 2009 - 15 mai 2010. În cadrul experimentului pedagogic, s-a urmărit remedierea rezultatelor și îmbunătățirea competenței de comunicare prin utilizarea metodei exercițiului. Activitatea de exersare s-
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a permis considerarea/includerea învățământului special ca parte integrantă și inseparabilă a sistemului național de educație, precum și racordarea la tendințele și dezvoltările internaționale; adoptarea, în februarie 1996, a Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului special (ROFIS) , care a permis nuanțarea unor prevederi ale Legii învățământului, referitoare la formele de învățământ integrat și comisiile școlare de expertiză complexă a copiilor cu cerințe speciale, moment important în asigurarea cadrului normativ necesar exercitării drepturilor copilului; apariția Statutului personalului didactic, aprobat prin Legea nr.
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ca strategie generală de adaptare a învățământului la natura și posibilitățile elevilor. Diferențierea trebuie pusă în relație și cu termenul de individualizare a activității pedagogice, care se referă îndeosebi la tehnologia didactică, tratarea adecvată a unor elevi în desfășurarea lecțiilor, nuanțarea activităților de muncă independentă, precum și la o modalitate adecvată de prezentare a conținutului, în concordanță cu particularitățile însușirii acestuia de către unii elevi. Practic, în condițiile educației incluzive, individualizarea reprezintă un caz particular al diferențierii care cade, în cea mai mare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Tracia, ci a oricăruia din gloată, căzănd, din nepricepere, în puțuri și în tot felul de încurcături fără ieșire, iar stăngăcia sa grozavă îl face să treacă drept nătăng.” Portretizarea filosofiei a reprezentat pentru dinamica exegeților, un contrast puternic de nuanțări și interpretări. Pe de o parte, filosofia a fost descrisă drept un efort și un dar al unor oameni excepționali: (Platon); (Hegel); (Seneca); (Camus). Pe de altă parte, filosofia a fost disprețuită sau ignorată, fiind considerată o speculație sterilă asupra
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
certurilor” din familie?; este posibil să se măsoare insatisfacția și instabilitatea maritală doar prin indicele „ceartă”?; este îndreptățită opunerea sarcinilor domestice celor profesionale? Paradigma costuri-beneficii și a schimbului social ce are loc în spiritul ei servește ca bază pentru noi nuanțări în înțelegerea rolurilor și a comportamentele maritale. Astfel, Kellerhals et al. (1987) atașează dimensiunii economice una culturală în înțelegerea strategiilor de roluri: o normă considerată cultural dezirabilă este menținerea unei distanțe economice între soț și soție. Studiind prin observații repetate
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valoros al spiritualității românești, dovada observației și sensibilității poporului român”. În funcție de lecții, de nivelul de cunoștințe al elevilor, de tipul de activitate prestat, elevii au la îndemână o varietate de dicționare ce pot fi folosite în scopul precizării, îmbogățirii și nuanțării exprimării orale sau scrise. Rezultate bune în însușirea corectă a unor cuvinte noi am obținut prin efectuarea unor exerciții, organizarea unor concursuri, întocmirea sau descifrarea unor rebusuri, prin realizarea unor compuneri - descriere. Toate acestea pledează pentru ideea că folosirea dicționarelor
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
Ceea ce trebuie să se reflecte și în curriculum: definirea finalităților, a conținuturilor, a tipurilor de cunoștințe și capacități, a noului mod de concepere a programelor și manualelor, a organizării activităților, a evaluării în situații complexe. 2.3. Conceptul de competență nuanțări actuale Abordarea conturată astfel determină un mod superior de concepere a formării pentru integrarea eficientă postșcolară și dezvoltare profesională ulterioară: nu este simpla formare a priceperilor profesional-aplicative sau de orientare profesională sau de achiziție de cunoștințe generale și de specialitate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de combinare, conținuturi de corelare, exersare în situații variate și complexe, o altă metodologie de formare și evaluare a nivelului integrării achizițiilor, o altă utilizare a metacogniției. Competența este un concept încă în curs de definire, de precizare și a nuanțare a notelor sale caracteristice, pentru a găsi cel mai apropiat sens de posibilitatea reală de formare, din perspectiva integrării eficiente, eficace în realitatea socio-profesională, conform evoluției așteptărilor. Psihologii (Aubert, 2003, pp. 10-11) menționează că termenul nu a fost precizat în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
3.6. Promovarea unui curriculum centrat pe competențe în profesionalizarea educatorului Deși nu pot fi deosebiri de principiu între un curriculum centrat pe educat, descris mai sus și unul centrat pe formarea educatorului însuși (acum tot în postura de educat), nuanțările sunt marcate de particularitățile elementelor implicate. În experimentul nostru menționat (2005-2008), patru asemenea concretizări ale conceperii și realizării unui curriculum pentru formarea a educatorului constructivist s-au verificat: • definirea unui profil dezirabil de competență pedagogică a acestuia, • particularizarea unui model
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe educați. Ceea ce presupune folosirea unei varietăți de metode pentru activizarea elevilor, pentru facilitarea învățării, cu schimbarea rolurilor educatorului, care devine instructor-centered teaching, trecând peste stilul clasic de predare (care induce pasivitatea educaților, fără asumare de responsabilități). Astfel rezultă o nuanțare a relației între learner-centered teaching (orice persoană poate fi implicată în învățare, în timpul predării, activității educatorului) și learning-centered teaching (accentul cade acum pe procesul învățării față de predare, care este privită critic, în activitatea acestuia) sau student-centered learning (educatul învață direct
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educative pe care ne-am permis să le realizăm În prezentul volum, În legătură cu fiecare proverb consemnat, nu au deloc pretenția unor evaluări orgolioase, care să cuprindă intenții disimulate ca aceste comentarii să fie eventual Însușite de alții, ci reprezintă doar nuanțări explicative, menite a demonstra, o dată În plus, cât de bogate și de variate pot fi interpretările pe marginea multiplelor sensuri și semnificații pe care le conțin proverbele. Considerăm că prin realizarea acestor comentarii nu Îngrădim cu nimic libertatea cititorului de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prin dorința de a ușura cititorului găsirea rapidă a proverbului care l-ar interesa. Pentru a nu Încărca textul, sursele informaționale sunt consemnate nu pe parcursul lucrării, ci În cadrul listei bibliografice de la sfârșitul volumului de față. Desigur, am fi bucuroși dacă nuanțările psihologice și educative pe care le oferim În prezentul volum selectiv și-ar atinge scopul principal pentru care este alcătuită orice antologie de proverbe sau aforisme, și anume acela de a stimula În cititori dorința de a se autoevalua din
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tratament. Acesta este și unul dintre motivele pentru care, "harta neomodernismului poetic românesc este, așadar, una de o extrem de mare diversitate, fiind alcătuită, dintr-o pluralitate de voci lirice care, însă, au aderat la o viziune ontopoetica similară, cu firești nuanțări și diferențieri"85. Sursele de inspirație, temele și motivele comune vor constitui, astfel, coordonatele unificatoare ale unei Generații: "Apelul la tradiția lirică autentică, recursul la imperativul autonomiei esteticului, întoarcerea la poeticitate, cu alte cuvinte, dar, în același timp, și apelul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ideile teoretice discreditate la un moment dat prin mijloace mai mult sau mai puțin retorice, retorică ce aparține pînă la urmă unui proiect ideologic, o dată reîntoarse, nu mai sînt aceleași, revin Îmbogățite cu experiența unui eșec maturizant, capabile de noi nuanțări. Pentru că numai astfel ideile capătă viață, investite cu istoricitate. De aceea criticul mărturisește că intenția lui a fost aceea de schițare a unei bathomologii, termen Împrumutat autorului Mitologiilor, definit ca “battement incessant de la doxa et du paradoxe”, comparat, apud Vico
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
strămoșilor, al întoarcerii în anistorie sau la vechea Dacie sunt teme frecvente în poezia perioadei 1960-75. Am putea spune că tradiția constituie elanul vital al fenomenului poetic actual. Orientarea spre folclor, ca sursă de inspirație, este redescoperită, așa se explică nuanțarea bogată și proaspătă a motivelor populare. Au existat elemente folclorice în poezie și în perioada 1944-1960, receptarea lor s-a realizat în spiritul generației de la 1848, în sensul prelucrării și adaptării la subiectul ales: sunt cultivate versificația și un anume
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fapt cert. Orice prezență construiește o atmosferă comună a celor care sunt Împreună. Atmosfera prezenței se constituie din acțiuni reciproce de privire, ascultare, miros, atingere, voce (H. Tellenbachă. Prezența nu Înseamnă numai faptul de a fi Împreună. Ea presupune o nuanțare mult mai largă a relațiilor umane, care depășește Întâlnirea, ca fapt de a fi Împreună, de factură fizică, În timp și spațiu. Se poate vorbi chiar despre etapele prezenței sau mai exact ale prezentificării. Ele sunt legate, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de „ființă liberă și instinctuală” a omului natural, Împotriva „ființei sociale”, a omului-cetățean și a naturii secundare a acestuia modelată de valorile morale, culturale și spiritual-religioase. Din acest moment, raporturile dintre om și cetate vor cunoaște o evoluție și o nuanțare continue. Omul nu poate suporta constrângerile, deși va fi obligat să le accepte, să se supună lor. Cetatea ca imagine a umanului va deveni treptat un spațiu limitativ, care va „Închide” persoana prin normele pe care i le impune, oferindu
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Întunecă. Se deschide sau se Închide În raport cu privirea. Atrage sau respinge. Ceartă sau mulțumește. Ea trebuie Înțeleasă ca o „extindere a privirii”. Ochiul și privirea au o semnificație simbolică extrem de complexă În cadrul comunicării psihomorale reciproce, de o mare importanță și nuanțare. 2. Mâna În sfera psihologiei morale, mâna este unul dintre mijloacele importante, instrumente ale acțiunii morale. Ea este unul dintre cele mai importante și specializate segmente ale „schemei corporale” cu funcții simbolice extrem de nuanțate și variate. Mâna este un organ
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
după, cred că nimeni dintre localnici nu mai recunoștea drept actuale definițiile date de poet orașului său. Dovadă e că, „acasă”, nimeni nu le ia drept referințe, fiindcă nimeni nu mai percepea lucrurile atît de categoric. Dezvoltarea postbelică obliga la nuanțări. „Proză” reducea Bacăul la o imagine de tîrg oriental, supărătoare pentru niște oameni care erau convinși că el merită chiar mai mult decît i s a dat (instituții etc.). „Ar trebui să se știe Bacăul are un venit anual de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ea este însă catedrala Sf. Neculai din Bacău; grădina este grădina publică a orașului, codrii sînt de la Hemeiuși din zare; abatorul e cel de pe malul Bistriței, pînă și ploaia și toamnele sînt ale Bacăului”. Deși presupun un lung șir de nuanțări, afirmațiile acestea sînt încă valabile. Apoi, mai e și Casa Bacovia, statuia Bacovia, Școala Bacovia. Dar toate împreună nu pot fi decît un stimulent pentru reînnodarea lecturii. Restul nu mai are legături sensibile cu natura locului, ci cu natura proprie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]