2,081 matches
-
și exemple atât din spațiul prozei, cât și din cel al poeziei. Demers cum nu se poate mai firesc, întrucât nu mai este un secret că, „pentru a înțelege specificul epicului, stilul prozei, trebuie să deții o viziune închegată și nuanțată asupra limbajului poeziei, asupra raportului dintre ideea de subiectivitate și imperativele comunicării”218. Să ne amintim, deocamdată, ecuația pe care o propunea Tudor Vianu în deschiderea studiului citat: „Cine vorbește comunică și se comunică. O face pentru alții și o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Cufundarea în magma indistinctă a prozei nu ar avea, în sine, de ce să fie resimțită astăzi ca un criteriu negativ, ba chiar dimpotrivă, numai că, în realitate, această problematică trebuie privită cu mai multă circumspecție. Că lucrurile sunt ceva mai nuanțate decât ar putea părea la prima vedere o dovedește și faptul că, deși se situează la antipozii „liricii moderne”, așa cum a fost ea definită de Hugo Friedrich, acest tip de poezie nu poate fi adecvat definit prin recursul la criterii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
idei, autorul consideră că definitorie pentru impunerea noii perspective asupra lumii ar fi o mișcare de diseminare analitică a percepției în lucruri și evenimente, prin care „poezia se întâlnește, în sensul previziunilor lui Wordsworth și Whitman, cu pozitivitatea spiritului științific”. Nuanțate și foarte incitante, presupozițiile de tipul acesta - care, la urma urmelor, nu fac decât să afirme, indirect, posibilitatea instaurării unui discurs unic, acela al realului și al cunoașterii lui - nu iau în calcul un pericol esențial, pe care îl sesizase
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
că arta e o mărime vectorială 413. 6. Concluziitc "6. Concluzii" Din toate cele spuse până acum s-ar putea deduce că orice tentativă de investigare a raporturilor dintre literatură și lume conduce - în mod inevitabil - la reafirmarea, ceva mai nuanțată, a autoreferențialității principiale a textelor literare. Și într-adevăr crucială pare să rămână împrejurarea că limbajul literaturii - chiar și atunci când pretinde că s-ar referi la lucruri, personaje și evenimente reale - nu renunță cu totul la aspirația de a concepe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
deopotrivă mimetică și nemimetică, într-un fel fals tranzitivă, din moment ce se folosește de înșelătoarea trasparență exibată la un nivel de suprafață, tocmai pentru a atrage atenția asupra multiplicității modurilor în care se poate înfățișa realul. Că lucrurile sunt ceva mai nuanțate decât ar putea să ne apară la prima vedere se poate constata și dintr-o succintă inventariere a caracteristicilor fundamentale care individualizează producătorul, destinatarul și, nu în ultimul rând, realitatea sau lumea proprii acestui tip de poezie. Prima constatare cu privire la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
neutre În raport cu funcția socială a organizației și se exprimă În costuri. Firmele (organizațiile de afaceri), de exemplu, contribuie la creșterea economiei și a bunăstării sociale atunci când urmăresc eficient interesele proprietarilor, anume obiectivele de maximizare a profitului. O poziție contractualistă mai nuanțată, Însă tot de sorginte neoclasică, este vehiculată de economiștii Michael Jensen și William Meckling (1976). Aceștia argumentează că, de fapt, firmele nu sunt personificări și deci nu pot avea obiective. Firma, este o „ficțiune legală ce servește drept centru Într-
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de structurile organizaționale care exprimă sisteme de credințe instituționalizate (Scott și Meyer, 1991:124 - 5). Pe de altă parte, am arătat ubicuitatea infuziunii instituționale chiar și În acele medii În care, aparent, tehnologiile de producție sunt reificate. O concepție mai nuanțată este aceea În care acțiunea și instituțiile sunt interdependente, iar nu „decuplate”. Instituțiile modeleză acțiunea și aceasta modifică incremental instituțiile prin acapacitatea actorilor de a renegocia simboluri. Cercetări recente Însă (DiMaggio, 1991; Holm, 1995; Biggart și Guillen, 1999) reconsideră capacitatea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
România precomunistă era în plin patriarhatxe "„patriarhat" tradițional, nu doar în relațiile de gen, ci și în cele dintre cetățeni și stat, având în vedere experiența civică foarte redusă pentru majoritatea membrilor societății. Pe un asemenea fond, comunismul trebuie tratat nuanțat. Așa cum, în perioada când mai părea încă viabil, aparatul de propagandă îl prezenta drept o soluție mesianică, indiferent de conflictul între lozincile sale și realitatea dramatică ascunsă în spatele lor, în postcomunism a fost selectată predilect doar fața diabolică a acestuia
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femei în politică (Matlandxe "„Matland,Richard", 2003, p. 338). Partidele naționalist-tradiționaliste acceptă femei și au femei în număr relevant, inclusiv în parlamentexe "„parlament", dar aceste femei duc o politică de tip conservator, o politică maternalist-naționalistăxe "„politicămaternalist-naționalistă". În același spirit, argumentând nuanțat relația între femei și naționalismxe "„naționalism" în Serbia și Croația anilor de război, Lilly și Irvine fac o remarcă demnă de reținut: „Când nu se confruntă direct cu un comportament care poate conduce la lezarea concepției naționaliste despre rolul publicxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În relație calitatea componentelor structurii genetice și morfofuncționale a persoanei și calitatea componentelor sistemului personalității. Sintetic, această paradigmă poate fi reprezentată astfel: Abordarea integrală și integrată a acestor componente În procesul de evaluare permite apropierea de un diagnostic complet și nuanțat, care să orienteze intervenția În raport cu resursele biologice, fiziologice și psihologice ale persoanei. În altă ordine de idei, În psihopedagogia specială, psihodiagnoza reprezintă o etapă intermediară Între: - diagnoza organică; - diagnoza funcțională; - diagnoza socială; - prognoză. Prognoza trebuie să creeze posibilitatea ca persoana
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
elevii care prezintă anumite tipuri de dizabilități, este necesară respectarea unor cerințe fundamentale referitoare la: - evaluarea și/sau reevaluarea copilului din punct de vedere medical, psihologic, pedagogic și social, În scopul obținerii unor informații relevante pentru stabilirea unui diagnostic diferențial, nuanțat și valid, În măsură să argumenteze și să garanteze pronunțarea unui prognostic asupra evoluției imediate și pe termen lung. Acest proces deosebit de complex și cu urmări importante pentru integrarea școlară a copilului cu cerințe speciale se face În echipă de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
diferite; - așteptările privind participarea elevilor la lecții trebuie corelate cu interesele și cerințele individuale În materie de educație ale fiecărui elev În parte. Diferențierea instruirii prin intermediul metodologiei didactice constă În adoptarea unor metode și procedee didactice variate, conjugate cu conținuturi nuanțate și mijloace didactice adaptate, care să favorizeze Într-un grad cât mai mare nivelul de Înțelegere a noilor conținuturi predate elevilor cu cerințe speciale. Diferențierea instruirii are În vedere și tipul, și calitatea relațiilor ce se stabilesc În procesul de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Puncte de reper epistemologice" 1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologicătc "1. Realitatea socioumană din perspectivă sociologică" Considerațiile din acest capitol - și cu deosebire cele din prezentul paragraf - se vor doar un minim fundal epistemologic pentru înțelegerea mai cuprinzătoare și mai nuanțată a anchetei și sondajelor de opinie, a locului și rolului lor în cunoașterea socioumanului. Prin urmare, nu ne angajăm în discuții filosofico-semantice privindconcepte precum cel de „realitate”, „subiectivitate”, „intenționalitate”, „cunoaștere”etc., ci vom opera cu ele în înțelesul consacrat, al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
inclusiv în literatura de specialitate - ca fiind ceva omogen sau chiar amorf și difuz, ci puternic diferențiată, pe un continuum ce pornește de la constatări simple, clișee și prejudecăți, până la observații și raționamente de mare profunzime sau la explicații și interpretări nuanțate. În funcție de inteligență și nivel de cultură, de multitudinea și varietatea experiențelor socioculturale, indivizi nespecialiști propriu-zis în studierea socioumanului au grade diferite de aprehensiune a lui. Cazurile elocvente în acest sens sunt scriitorii, dar nu numai; un inginer cu o bogată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea istorică concretă, nu se desfășoară totuși aleatoriu față de acest sistem, ci are în el un fundal axiologic. Sublinierea rolului unui substrat axiologic și cultural specific, al tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată, în același timp, cu ideea evidentă că, mai ales în ultimii 50 de ani, a crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și s-a micșorat diversitatea între culturi. Datele culese de antropologii culturali indică faptul că
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Răspunsul la întrebările deschise permite identificarea complexului motivațional de influențe și cadrele de referință. Aceste calități au fost evidențiate încă de Lazarsfeld, în 1944, însă cercetări ulterioare ne duc la concluzia că, și în acest caz, lucrurile trebuie privite mai nuanțat. Astfel, ca să dăm doar un exemplu dintre cele folosite ca argumente de același Foddy, studiile de cercetare a pieții sugerează că oamenii sunt influențați semnificativ în comportamentul lor de cumpărători de factori de care nu sunt pe deplin conștienți. Mergând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
devine o a doua natură, prin metoda recompensei si pedepsei; or, în acest proces, teoria sistematică și argumentul rațional nu par să joace nici un rol. Cred că punctul de vedere a lui Aristotel cu privire la specificul educației morale e mult mai nuanțat și face loc atăt întrebărilor de tipul ce este virtutea (indiscutabil prezente în EN) căt și problematicii formării virtuților prin deprindere. Textul Eticii nicomahice susține această interpretare. Iată, bunăoară, ultimul capitol al Cărții a X-a, în care ni se
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
morale prin educație socială, dar nu posedă știința moralității, nu poate înțelege de ce ceea ce a fost învățat să facă este realmente bine. Așa încăt afirmația lui Aristotel că „scopul politicii nu este cunoaștere teoretică, ci acțiunea” (1095a, 6) trebuie interpretată nuanțat: ea nu vrea să spună că eticianul și înțeleptul practice nu sunt deloc interesați de cunoașterea principiilor, punctelor de plecare sau a „de ce”-urilor eticii, acestea fiind apanajul exclusive al celui ce face „știință” (episteme); dimpotrivă ei sunt profund interesați
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
sau în afara acesteia (în familii-substitut sau în diferite instituții publice) constituie obiectivul principal din lista de priorități a sistemului de asistență socială. Asigurarea creșterii normale a copiilor constituie prima etapă strategică a sistemului de îngrijire umană, domeniu complex, diversificat și nuanțat, datorită multiplelor cazuri concrete de copii și, în general, de indivizi care au nevoie de ajutor, de protecție și de îngrijire. Selecția familiilor substitut sau recrutarea părinților foster pentru plasamentul copiilor problemă poate cuprinde:25 * mediatizarea obiectivelor urmărite printr-o
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
secundar analiza conjuncturală a situațiilor observate și rigidizează clasificările societăților după modelele elaborate în secolul al XIX-lea, fără a contribui însă la depășirea acestora. În acest context, analizele lui G. Althabe, care acordă printre altele o atenție susținută și nuanțată proceselor de internalizare a monedei și a relațiilor de piață, se dovedesc destul de izolate, nereușind să suscite dezbateri teoretice 26. Asociate capitalismului și universalității abstracte în care este menținut acesta, instrumente esențiale ale dominației coloniale, banii și piața capătă de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
respingeri sau indiferență din partea celorlalți. Calcularea atracțiilor și a respingerilor primite ne furnizează indicele statusului social sau indicele integrării socioafective a individului dat (Golu, P., p. 291). Desigur, din punct de vedere simpatetic-preferențial, situația este mult mai complexă și mai nuanțată. Bunăoară, "A nutrește afecțiune față de B, îl simpatizează pe C, îl preferă pe D, simte atașament față de E, este prieten cu F, îl iubește pe G, îl adoră pe I. Sau A este indiferent față de B, îl antipatizează pe C
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acuzare" (ibidem). Violența este, de fapt, "rezultatul refulării furiei, al incapacității de a suporta o încărcătură afectivă puternică, al unei acumulări de sentimente de neputință, dar și de frică", subliniază I. Filliozat (2006a, p. 107, s.a.). Pe lângă înțelegerea cât mai nuanțată a conceptului de furie, specialiștii s-au ocupat și de evenimentele care o produc cel mai des. Cele mai invocate sunt: interferențele fizice, frustrarea, o anumită persoană care încearcă să ne facă rău (să ne încalce/conteste o anumită valoare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Smith, Jr., 1992): Ascultarea Ascultând ideile, sentimentele, căutările, problemele (celuilalt), încercăm să deducem motivele, contextele, împrejurările deciziilor luate și ale faptelor comise. Este important să ne concentrăm pe mesajul interlocutorului; astfel, puterea noastră de înțelegere va fi mai mare, mai nuanțată, mai rafiantă. Este necesar ca, în ascultare, să acordăm atenția cuvenită și sentimentelor/ emoțiilor partenerului. Indiciile nonverbale pot ilustra simțămintele acestuia 78. Conversația Conversația este comunicarea pentru plăcerea schimbului de opinii și de sentimente cu ceilalți. Este un schimb informal
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
concordanță cu cele ale culturii B, căci devalorizează atât indivizii, cât și munca acestora, în timp ce presupozițiile teoriei Y sunt în concordanță cu presupozițiile culturii A, promovând valorile responsabilității și ale respectului față de ființa umană. 2 Pentru mai multe și mai nuanțate detalii, pentru acolo unde locul a fost mai generos cu noi, recomandăm cu îngăduința și spre curiozitatea cititorului cartea noastră În căutarea educației autentice, Editura Polirom, Iași, 2002. Desigur, avem conștiința crizei de timp în care se află cel preocupat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru a obține o marginalizare sau o izolare. 6 Pentru R. J. Sternberg (2010), trăsăturile prieteniei sunt: încrederea, onestitatea, respectul, angajamentul, siguranța, susținerea, generozitatea, loialitatea, mutualitatea, statornicia, înțelegerea și acceptarea (p. 22). 7 Pentru o analiză mai amplă și mai nuanțată ne permitem să recomandăm cartea noastră O psihologie a educației, apărută la Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 157-194. 8 Să ne amintim, în acest context, spusele lui S. Mehedinți din 1935 potrivit cărora "Orice om își are socoteala sa
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]