3,829 matches
-
la grădiniță, apariția mea a înfuriat-o, înfricoșînd-o. Ca să-și disimuleze descumpănirea, îndată ce m-a cunoscut, dînsa exclamă cu satisfacție: „Bine că a venit un profesor să am și eu cu cine mă consola.” Credea că spusese „consulta”. * Era sezonul nucilor verzi și, după ce vămuiau în pauză pe elevi, dăscălițele își cronțăiau cu deliciu prada. Într-atât se dedaseră acestui viciu încît, dacă se întîmpla ca directoarea să lipsească, uitau să mai intre la clasă. Zilnic, în cancelarie se așternea pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
elevi, dăscălițele își cronțăiau cu deliciu prada. Într-atât se dedaseră acestui viciu încît, dacă se întîmpla ca directoarea să lipsească, uitau să mai intre la clasă. Zilnic, în cancelarie se așternea pe podea un covor de coji. Cînd grămăjoara nucilor valide scădea, una din dăscălițe organiza prin sălile de clasă un raid. Preț de cinci minute zbieretele, scheaunele și fluierăturile școlarilor conteneau, ca să facă loc țipetelor ascuțite ale acesteia. Din cancelarie s-auzea cum, sub perechea palmelor educative, pocneau pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ins fără probleme” mi-am zis eu cu invidie. Apucînd o cale cunoscută, șoricelul tipăi grăbit către sacul cu nuci, căci doamna Tomulescu, între altele, îmi folosea odaia ca depozit de provizii. Alese una și, grăbit, se înapoie la gaură; nuca însă nu voia să treacă. Neliniștit, animalul începu să dea semne de perplexitate: dispăru în gaură, se întoarse iar și, încercînd să tragă nuca înăuntru, repetă de cîteva ori operația. Zgomotul nucii îl înfricoșa. „Fiecare cu problema lui.” Nici traiul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
altele, îmi folosea odaia ca depozit de provizii. Alese una și, grăbit, se înapoie la gaură; nuca însă nu voia să treacă. Neliniștit, animalul începu să dea semne de perplexitate: dispăru în gaură, se întoarse iar și, încercînd să tragă nuca înăuntru, repetă de cîteva ori operația. Zgomotul nucii îl înfricoșa. „Fiecare cu problema lui.” Nici traiul de șoricel nu-mi mai păru lipsit de griji. Uni, doni, trini, pani, Isca, pisca, doghimani... (folclor copilăresc) Mai erau puține zile pînă să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Alese una și, grăbit, se înapoie la gaură; nuca însă nu voia să treacă. Neliniștit, animalul începu să dea semne de perplexitate: dispăru în gaură, se întoarse iar și, încercînd să tragă nuca înăuntru, repetă de cîteva ori operația. Zgomotul nucii îl înfricoșa. „Fiecare cu problema lui.” Nici traiul de șoricel nu-mi mai păru lipsit de griji. Uni, doni, trini, pani, Isca, pisca, doghimani... (folclor copilăresc) Mai erau puține zile pînă să înceapă școala. Însoțit sau nu de domnișoara Cornelia
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ochiul rubedeniile și vecinii din jurul gogoșilor și al paharelor cu vin. Mie, pentru că v-am spus că nu beau alcool, Îmi adusese un sifon care cam răsufla și-un castron cu miere În care azvârlise un pumn de mieji de nucă ca să Înting În el. Vinul mărise nerăbdarea mesenilor. Până la urmă, Coman s-a ridicat cu pieptul Înainte și s-a Îndreptat către perdeluță. „Ia să vedem, domnule, ce avem noi aicea?” a zis el, prefăcându-se a fi la fel de curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
păstrugă la grătar, purcel de lapte, măsline grecești, cozonaci, tava cu spinarea de cerb, plăcinte cu brânză și cu vișine, ouă crude de prepeliță pentru Îndepărtat mahmureala, baclavale Înmuiate În sirop de miere de salcâm, alune, fistic și mieji de nucă prăjiți. Soldații izbutiră să mănânce tot, În afară de bobițele alea negre, lucioase și alunecoase din castron. Crezuseră că era un soi de dulceață de afine, Însă erau sărate și, dacă le Înghițeai Întregi, n-aveau nici un gust, iar dacă le spărgeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
el. Iedul se ferise să se Îmbete ori măcar să bea. Acuma arăta, și el, ca un diavol la locul lui: blana și barba păreau pieptănate și căpătaseră luciri albastre; coarnele erau lustruite inel cu inel și unse cu ulei de nucă, coada, groasă la rădăcină precum cea de bou, nu mai atârna În țărână, ci se legăna de colo-colo, Împungând aerul după cum se străduia Iedul să țină drumul drept; ochii - nu se știa cum arătau ochii, căci nu Îndrăznea nimeni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
azi există - a fost făcut țăndări de roțile cele negre și fără milă. În crunta lor rostogolire au băgat În țărână sarea și gazul, piperul, dafinul, legătura de pelin amar, lampa, oglinda, săpunul de casă pus În pod la uscat, nucile și grâul pentru colivă, neprețuitele mele cărți, căpisterea-n care mama plămădește pâinea și colacii, briciul ce sta cuminte Într-un cui În grindă, castronașul pentru bărbierit, clanțele, broaștele și Încuietorile cu tot cu uși, mese și scaune din lemn cioplit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
singurătate, venise și semnul cu prăbușirea nucului din senin și a acoperișului de trestie. Nu se mai apucase să-l repare, căci Îl Îmboldea un gând ascuns. Când Dumnezeu venise la taifas și la Întins În miere cu mieji de nucă, Nae se apucase să se roage pentru o moarte ușoară și nici nu-și dăduse prea repede seama că Atotputernicul Îi Îndeplinise dorința pe loc, luându-l cu Sine la Ceruri, unde paznicul - se șoptea - ajunsese, totuși, cu gura cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe măsuță... Totul ca în poveștile cu zâne bune... Când am plecat din nou spre iaz, pe băncuța de la portiță mă așteptau cinci nuci. “Aha! Astea sunt pentru frumoasele din poiană”. Abia am intrat în luminiș și năzdrăvanele, auzind zornăitul nucilor din buzunarul meu, au pornit val-vârtej în întâmpinarea mea... A fost o după amiază în care am citit cu spor. Când și ultima rază de soare s-a ascuns dincolo de creasta dealului, am pornit spre chilie, cu răcoarea serii pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și după 1989 odată cu noii zori, a celei mai încețoșate perioade din istoria țării noastre, am strămutat și ziua națională. Și după ce aleșii patriei s-au scremut zile întregi, ca să stabilească o zi națională, au nimerit mai ceva decât cu nuca-n perete. Nu au vrut să fie nici 9 mai, ziua independenței Principatelor Unite, nici 10 mai, zi care are mai multe conotații în istoria românilor, Pe 10 Mai 1877, după ce cu o zi înainte Parlamentul dezbătuse problema, Carol I
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
să-l urmez... Străbatem poiana în liniște, până ce veverițele încep să alerge prin iarba înaltă, din care li se văd doar cozile ca niște flamuri. Bătrânul îmi întinde câteva alune. Bagă de seamă că veverița care ți-a luat cândva nuca din palmă va veni din nou. Să-i vorbești cu blândețe și ai să vezi cum te va întâmpina de fiecare dată când vei mai trece pe aici. Am făcut întocmai cum mi-a vorbit bătrânul.. O veveriță - poate cea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nimic împotriva drogurilor... Dacă vrei să știi, află că am fumat și eu o dată niște canabis... Te rog! Chiar am tras în piept!) Cu toate că mă simțeam înfiorător, am descoperit că cernutul și cântăritul făinii, al zahărului sau al nenorocitei de nucă de cocos îcum îi spunea mama), spartul ouălor îfăcând o scurtă pauză ca să-mi înăbuș greața), frecatul ingredientelor într-un castron și pusul amestecului aceluia lipicios în forme de hârtie care aveau rămurele de ilice pe ele aveau un efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
luminată de un șir de vitrine cu mâncare. Supă de tofu, varză dulce și murată, castane, supă din sânge de rață cu tăieței de orez. Își amintește limpede că la colț de stradă un băiat vindea nuci de gingko. Prăjește nucile într-o tigaie cu fundul rotund, deasupra unei mici plite portabile. Flacăra i se reflectă pe piept. Ai zice că băiatul ține un mănunchi de lumină. * Așa încep. Doar cu o plimbare, mai întâi. El vine să o ia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cocă fierte în apă îndulcită aproape toată noaptea, la foc potolit, ca să nu se zdrobească. După efortul săriturilor în aerul rece al dimineții, nimic nu era mai îmbietor și mai bine primit decât acele porții aburinde, presărate din belșug cu nucă pisată, din care se ridicau arome de vanilie, scorțișoară și coajă de lămâie. Un mic dejun neprotocolar, luat de-a valma, slugi și stăpâni, oameni simpli și boieri de viță, solidari prin împărtășirea aceleiași bucurii. În veselia generală, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
casei lui cutare, au retezat hornul lui - da, da, plunghi au căzut, nu glumă... Plumbii - cum să nu-i știu? Avem și noi unul, pus la muzeul școlii, pe raftul cu Minerale și Metale. El este așa, cam cât o nucă mare de mare, Însă cu formă de pepene zămos, cantalup mi-a spus mama că-i spune, așa-i el, i se văd bine adânciturile pe unde trebuie tăiate feliile; are și codiță, pepenele de plumb cât nuca - ușor Îndoită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cât o nucă mare de mare, Însă cu formă de pepene zămos, cantalup mi-a spus mama că-i spune, așa-i el, i se văd bine adânciturile pe unde trebuie tăiate feliile; are și codiță, pepenele de plumb cât nuca - ușor Îndoită; are și... a avut el, dar s-a rupt singură, de frunză vorbesc, am Îndoit-o eu, să văd dacă se rupe - s-a rupt: dacă era de plumb, nu de verde... Așadar, plumbii sunt ca nucile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cât nuca - ușor Îndoită; are și... a avut el, dar s-a rupt singură, de frunză vorbesc, am Îndoit-o eu, să văd dacă se rupe - s-a rupt: dacă era de plumb, nu de verde... Așadar, plumbii sunt ca nucile de mari, de forma cantalupilor, cu urme de felii, iar lângă codiță, lângă frunzuliță, o găuriță cam cât o bortiliță - prin care vezi că pe dinăuntru-s goi. Că, dac-ar fi plini, ar fi și mai foarte grei ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
omeneam: Moș Iacob făcea focul Într-o poiană; scotea din traista lui cea mare și grea cât un ciuhal: o mână de cartoafe (iar o să-l probozească Mătușa Domnica pentru că stricase cel puțin zece cuiburi - nu erau mai mari decât nucile), patru-cinci ciocălăie de păp’șoi de lapte, ciupit, din mers, prin porumbiștile străbătute. Și, bine-nțeles, șâpu’ - În fapt, o butelcă de-un litru - cu vin: jinișoru’. Dar pe acesta nu-l scotea - Încă... Mă lasă pe mine să păzesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
complexe și delicate a asezonării. O singură grăunță din ceva, un mugure de altceva, un vârf umed de deget muiat ușor într-un flacon și apoi în ceaunul bolborosind, un degetar ras, o cutie de chibrituri rasă, o coajă de nucă de cocos plină, colorată în roșu închis și violet intens, cu un condiment gălbui și prăfos, întregul amestec fiind uneori amestecat o zi sau două pe cărbuni ce degajau doar o urmă slabă de căldură sau izbucneau ca un furnal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
chiuia și care poseda unele calități ce, fără a fi admirate la ele, păreau a fi destul de apreciate în cazul lui. Fără-ndoială că, apropiindu-se mai mult de o maimuță, omul primea mai multe daruri: fructele cele mai proaspete, nucile cele mai bune, toate erau aduse la picioarele lui Sampath. Așadar, nu numai că fu acceptat, ci i se acordă cel mai mare rang în ierarhia maimuțelor. Prin intermediul lui primeau cele mai bune gustări. Înainte să-și dea seama ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
groase de aburi până la ceaune care fierbeau pe foc, bolboroseau și sclipeau... Un bușel, un dram, o pintă, mormăia Kulfi în somn. O baniță, un hău, o bute, un gram, o tonă. Santal, roibă, cassia, rădăcină de iris. Devenise neliniștită. Nucă galică, baton de scorțișoară, nucșoară. Siminichie, fenicul, ouă de prepeliță, ouă de șarpe, ficat de mistreț, coadă de pisică sălbatică... Se răsuci din nou. Frunze de călțunași, flori de trandafir de munte, orhidee cicada! Se ridică în picioare. Florile delicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
e mereu același: țâșnește din pat, îmi trage o palmă peste ceafă, oprește casetofonul și se întoarce în culcuș pentru încă o jumătate de oră. Apoi se alintă: câte sarmale cu urdă mi-a adus ea mie, câte prăjituri cu nucă, ce zgârcit eram eu... - Și nici măcar biscuiți nu mi-ai luat, doal o singulă daaată! - De mai multe ori! protestez eu. - Dă-mi rujul! I-l dau. - Și nici pentru ăsta nu ai făcut efort; l-ai plimit glaaatis. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
traversând dormitorul cu o lopată în mână, direcția balcon. Am crezut că m-am trezit în corpul altcuiva și am închis repede ochiul la loc. Spre consternarea mea, am auzit glasul Mariei care, din spatele blocului, cerea lopata ca să poată bate nucile. Memoria mi se închegă lent și mi-am dat seama că aveam la etajul unu o vecină care aducea cu piticania în cauză. De asemenea, aveam și un nuc în spatele blocului. M-am ridicat buimăcit în capul oaselor și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]