302,248 matches
-
ele de o mare intensitate alegorică, precum cea din care reproducem fragmente mai jos. * OPERE PRINCIPALE. Poezie: Dia do Mar ( Ziua mării), 1947; No Tempo Dividido ( În timpul divizat), 1954; Mar Novo ( Mare Nouă), 1958; Dual, 1972; O Nome das Coisas ( Numele lucrurilor), 1977; Navegações ( Navigații), 1983; Ilhas ( Insule), 1989. Povestiri pentru copii: O Rapaz de Bronze ( Băiatul de bronz), 1956; A Menina do Mar ( Fetița Mării), 1958; O Cavaleiro da Dinamarca ( Cavalerul Danemarcii), 1964; Povestiri: Cantos exemplares ( Povestiri exemplare), 1962; Histórias
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
închis puțin ochii, și-a sprijinit capul de spătar și a început să-și imagineze ținutul unde se duceau. Nu mai fuseseră niciodată acolo. Nici nu cunoșteau pe cineva care să fi fost. Îl știau doar de pe hartă și după nume. Se spunea că era un ținut minunat. Ea și-a zis că locuința va trebui să fie liniștită, plină de pace și albă, înconjurată de trandafiri, și și-a mai zis că grădina va trebui să fie mare și verde
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
exemplu tipic de contradicție între om și operă este înfățișat Eugen Barbu, "izolat oarecum ( sic) de obștea scriitoricească ( din care este exclus imediat după 1989), intră în politică, fondează revista România Mare ( 1990), din care a derivat partidul cu același nume. Pe această linie a intrat în Parlament, unde a combătut până la moartea sa 7 septembrie 1993. Unde este contradicția, ce înseamnă, oare, acel "a combătut la un parlamentar care, ani de zile și în dulcea companie a lui Alexandru Piru
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
transcripția pentru orchestră de coarde semnată de Sigismund Toduta) provin dinspre chanson-ul francez tratat într-o arhitectură savanta aflată la intersecția dintre gândirea obiectivantă a polifoniei stricte și sensibilitatea renascentista. De la un oarecare Schuster, n-a ajuns până la noi nici macar numele întreg, dar a ajuns o piesă vocală în tipologia cântecelor spirituale de la începutul secolului XVIII. Despre Johannes Sartorius de Junge știm mai mult: este fiul compozitorului cu același nume considerat de O. L. Cosma cel mai proeminent compozitor transilvănean din
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
renascentista. De la un oarecare Schuster, n-a ajuns până la noi nici macar numele întreg, dar a ajuns o piesă vocală în tipologia cântecelor spirituale de la începutul secolului XVIII. Despre Johannes Sartorius de Junge știm mai mult: este fiul compozitorului cu același nume considerat de O. L. Cosma cel mai proeminent compozitor transilvănean din epoca a trăit la Sibiu, Tâlmaci, Sighișoara și a scris pentru uzul bisericii sale traseul obișnuit al cantorului de provincie. Două arii sacre demonstrează asimilarea aprofundată a rețetelor verificate
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
autorii lor. În ultimul număr (aprilie-mai-iunie 2003), între alte fragmente de memorii, corespondență, romane inedite, se continuă publicarea unor notații din Terfelogul lui Daniel Constantin, un fel de jurnal început în 1962 și continuat, dacă am înțeles bine, pînă azi. Numele acesta nu vă spune probabil prea multe, fiindcă e doar unul din pseudonimele lui Dan Ion Constantin (n. 1939), care apare la Florin Manolescu, în Enciclopedia exilului literar românesc la litera B: Boc Daniel (Dan Constantinescu), poet. În țară a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
apare la Florin Manolescu, în Enciclopedia exilului literar românesc la litera B: Boc Daniel (Dan Constantinescu), poet. În țară a debutat cu poeme în 1968, în "Luceafărul" (seria Ștefan Bănulescu), unde Cronicarul l-a cunoscut ca tehnoredactor și corector sub numele Dan Bocaniciu. O figură cu totul aparte în peisaj, un artist cu talente diverse - muzician, poet, eseist, desenator -, un revoltat cu o biografie "americană", cîștigîndu-și existența de la 16 ani din lecții de vioară, dar și alte mărunte slujbe, fără legătură
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
omorît cu prezentarea acestei știri, ceea ce poate fi considerat o altă probă că pentru televiziunea publică în țara asta una se întîmplă și alta se povestește. l Într-un editorial din Evenimentul zilei scrie Cornel Nistorescu. "Adrian Păunescu a devenit nume de școli. Sechelariu e și nume de stadion. Ion Iliescu. Ion Iliescu (deși n-a dat vreun semn că ar fi interesat de așa ceva) e și nume de stradă. Din cîte știm, asemenea minunății nu există în lumea civilizată. Poate
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
minunății nu există în lumea civilizată. Poate prin țări subdezvoltate. În Europa, nu! Ideea asta stupidă a prins totuși în România, la inițiativa lui Adrian Păunescu. Dacă nu mă înșel, la Roșiori de Vede s-a botezat prima școală cu numele poetului. Apoi a venit povestea cu stadioanele (Gheorghe Hagi și Dumitru Sechelariu). Cu așa exemple strălucite n-a trecut mult și a apărut și inițiativa sătenilor care au dorit o stradă cu numele Ion Iliescu. Nu vreau să discut aici
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
Vede s-a botezat prima școală cu numele poetului. Apoi a venit povestea cu stadioanele (Gheorghe Hagi și Dumitru Sechelariu). Cu așa exemple strălucite n-a trecut mult și a apărut și inițiativa sătenilor care au dorit o stradă cu numele Ion Iliescu. Nu vreau să discut aici meritele literare ale lui Adrian Păunescu. Ele există. Dar ostentația cu care el marșează în aceste situații penibile, în loc să se tempereze, crește în intensitate în fiecare zi, iar colegii săi de partid, în loc să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
că nerealista părerea că poemele pe care le publicam ar trebui însoțite, de fiecare dată de opinia unui critic literar. Inutil să vă spun că poeții publicați în revistă noastră sunt în covârșitoare proporție scriitori consacrați, iar când lansăm un nume în care credem, atunci însoțim textele debutantului nostru cu o prezentare cu date utile despre autor, semnată de un coleg valoros care girează debutul. Toate acestea le puteți și dvs. deduce că general acceptată modalitate de lucru cu colaboratorii. Fiind
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
naturală, cât și sub formă de ciocolată ( în funcție de vârstă și preferințele muritorului)... În plus patrupeda va asigura și cornul ( de supt), având în vedere că producția de grâu din acest an este compromisă. Celorlalți miniștri nu li se cunosc decât numele: Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Ioan Rus, Mihai Tănăsescu, Ioan Mircea Păscu, Mircea Geoana, Hildegard Puwak, Rodica Stănoiu, Răzvan Teodorescu, Alexandru Athanasiu, Ilie Sarbu, Dan Nica. Plus 6 miniștri delegați, plus... În total 22 ( cam fatidica cifră asta...). Așadar, ca
Schimbarea domnilor - bucuria n. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13757_a_15082]
-
în 1830, drept o cronică a secolului al XIX-lea. Începutul e un măiestrit capitol ce descrie așezarea în care se desfășoară acțiunea primei părți. În românul realist știm întotdeauna unde ne aflăm. La Stendhal, orașul și regiunea primesc un nume de la bun început. Pătrundem în lumea lui Stendhal de parca aceasta ar fi o descriere topografica sau o pictură panoramica, o fotografie la scară mai mare a unui peisaj sau, de ce nu, o ilustrata. De parca un călător s-ar apropia de
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
Lost Highway. E un scriitor foarte cunoscut în SUA și Franța (deloc în Romånia, lucru care-l irită/contrariază întrucîtva), plus că a fost cuplat cu nenumărate femei frumoase și celebre... "Laura" ar fi una din ele - în orice caz, numele ei revine frecvent în povestirile lui (lungi - foarte lungi). Aflu că e actriță și mă gîndesc, imediat, la Laura Dern (care-a jucat în Blue Velvet și Wild at Heart), mirîndu-mă doar de gusturile lui la femei, pînă cînd se
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
văzusem deja - pe casetă - polonezul Edi, plus Furia lui Muntean, așa că am două filme mai puțn.) Intacto (o poveste stranie, avînd la bază o experiență traumatică a autorului pe cînd era copil; scenariul & regia: Juan Carlos Fresnadillo - țneț minte acest nume!) este o revelațe: atît de impecabil - de profesionist, de subtil și de matur - încît nu pare, în nici un fel, film de debut. (Și totuși - verificînd cu toți în catalog -, spaniolul nu a mai făcut decît un scurt-metraj!) Într-un rol
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
prin surprindere trecând fără dificultate din postura (cunoscută) de istoric în aceea de istoric literar. Mai iau cuvântul Ileana Mălăncioiu, Virgil Podoabă, Dan Mănucă, George Cușnarencu, Al. Dobrescu, Lucian Orășel (pe mine nu mă mai mențonez, ca să nu-mi repet numele). Șerban Lupu încântă publicul, citând opinii ale lui G. Călinescu despre muzică și ilustrând apoi aceste opinii cu fraze muzicale interpretate la vioară. Tot la vioară Șerban Lupu interpretează, inspirat și cu umor, melodii compuse de G. Călinescu însuși (unele
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
Marina Constantinescu Motto: - De ce să se fi năruit totul? Cine te-a blestemat pe tine, Ilia? Ce ai făcut? Ești bun, deștept, duios, nobil... și, totuși, mergi spre pieirea ta! Care e cauza? Nu există oare numele acestui rău?... - Ba există, răspunde el încet de tot. OBLOMOVISMUL! Șopti el. (Ivan Alexandrovici Goncearov - OBLOMOV) În mijlocul acestui iunie canicular, sufocant și deprimant, am văzut spectacolul OBLOMOV. La Bulandra. Știam că este ultima reprezentațe din această stagiune, știam că este
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
de spălat rufe o taxă a dreptului de a le poseda ar fi cazul să se instituie numaidecât, prin adaosul cuvenit în factura de electricitate. Cum fiecare dintre noi își visează o spațioasă curte cu piscină, Apa nova, schimbându-și numele în Apa supernova, ar putea inova taxarea fiecărui apartament de la două camere în sus (dl Iliescu are trei, dl Șerban Mihăilescu, două, iar dl Cosmâncă o singură cameră și aceea de bicicletă Totuși, zvonul că unii deputați dorm în Parlament
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
obiectul cercetării, clonele de tigri tasmanieni, care ar fi prima lor grijă? S-ar gândi, firește, că acestor marsupiale, redate existenței la un secol de la extincța speței, ființe cu nerv și înzestrate cu ferocitatea de la care li s-a tras numele, le este necesar cadrul naturii, unde puiandrii să se hârjonească în voie. Când locul ales ar fi Grădina Botanică a Cotrocenilor, spațu generos, udat de ploi vesele și bătut de vânturi regeneratoare, atunci primii vizitatori ar vedea țâșnind după fluturi
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
compătimea că nu avem timp să citim și cărți proaste. Să scrii despre ele poate fi un exercițiu interesant, cititorilor le place "intransigența" și execuția critică în public, scriitorii luați în discuție se mulțumesc cu faptul că le apare totuși numele în revistă ( cum recent relata o astfel de discuție Ioana Pârvulescu într-o Cronică a optimistei), iar ceilalți scriitori, din motive prea evidente, se vor simți un pic mai bine. M-am întrebat întotdeauna de cât e nevoie pentru a
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
atât de goale încât s-ar putea spune în glumă că poezia lui este... indecentă. Citindu-le mi-am adus aminte de o frază a lui Sartre în care scriitorul francez spunea că oamenii au abuzat în așa măsură de numele Domnului, încât ar trebui pentru o perioadă interzis prin lege. Intențiile lui Nicolae Sinești, exprimate în prefață, sunt onorabile, splendide, sublime, dar poetic vorbind sinistre. În ipostaze megalomane ( "o Rază Sfântă / miluindu-mi cuvintele", " Citește cartea mea"), poetul oficiază pe
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
Cronicar Vocația de traducător Ignorați de cei care citesc o carte tradusă ca și cum ar fi fost scrisă în românește și - ceea ce e impardonabil - și de recenzenții care abia dacă le menționează (cînd le menționează) numele în trecere, traducătorii de literatură au o soartă ingrată. Ei nu devin vizibili decît atunci cînd traducerea e de tot proastă și deranjează la lectură. Din păcate, apar și multe traduceri de acest fel, chiar la edituri de prestigiu. Cronicarul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
pe un exercițiu de creație, dar și ca pe un exercițiu de disciplină, de organizare a timpului, de răbdătoare obstinație în a duce la bun sfîrșit o muncă uneori ingrat de dificilă. Este și un exercițiu de umilitate («Cei fără nume pe copertă»), dar și de orgoliu creator (prin voința de a depăși statutul îndeobște rezervat traducătorului prin însăși performanța traducătorului)." E evident că nu orice cunoscător de limbi străine poate transpune în românește opere literare (deși multe edituri își aleg
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
al valorizării fără precedent și paradoxale, ca efect al ubicuizării mass-mediei, a i-mediatului,. Mediul televizual instalează ca simulacru al medierii viteza, astfel încît oricît de paradoxal poate părea, și fără nevoia de a face mai mult decît să pomenesc numele lui Walter Benjamin televizualul boicotează imaginea așa cum filmul boicotează opera de artă. Literatura se vede și ea obligată să renunțe la canale de transmisie a mesajului prea sofisticate, prea lungi ori prea înalte de unde, și în cazul ei, cuvîntul de
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
cele sfinte, începe acest rechizitoriu: Ne-ați luat cu șmicherie pe marele mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir, în locul acestui sfânt vestit, pe Lazăr, un jidan trențuros, care tot moare și învie și iar moare, de nu mai știe nimeni de numele lui. Acesta-i hram?... Și după ce ne-ați calicit, luându-ne moșia și închizându-ne biserica cu un zid... ba până și clopotnițele... tot din pricina voastră de ni s-au împrăștiat poporenii; nici chioară de babă nu mai dă pe la
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]