2,486 matches
-
și distrusă, pârcălabul Vâlcea murind cu această ocazie. În retragere, Ștefan i-a hărțuit pe turci și, cum scrie Dlugosz, „În ciocnirile singuratice din pădurile în care se retrase adânc cu ai săi, băteau adesea pe cei care mergeau după nutreț. Și pe turcii prinși fără să țină seama de vârstă sau de starea lor, sau îi jupuia de vii, sau îi trăgea în țeapă”. Sultanul dorind o confruntare decisivă cu Ștefan l-a urmărit pe acesta pe valea Siretului, apoi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tabăra sultanului cu grâu din Crimeea și Constantinopol, sunt scufundate de o furtună dezlănțuită în Marea Neagră. „Foametea era mare, spune Angiolello, deoarece cei mai mulți se nutreau numai cu carne și miere și ceva brânză, căci pâine nu se putea avea, nici nutreț pentru cai, câmpurile fiind peste tot arse”... În aceste condiții sultanul este nevoit să ordone retragerea din Moldova, care începe în jurul datei de 16 august. Atitudinea sultanului era dictată nu numai de lipsurile pe care le îndura oastea sa și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mare deschizătură, pe care moldovenii o astupară cu stejari bătuți (lipiți - de fapt n.n.) cu noroi și cu alte lucruri. Și aveau și ei tunuri și alte mașini de război. În vremea aceasta, Ștefan palatinul nu se odihnea. Adunătorilor de nutreț le răsplăti el toate relele pricinuite. Se lovi de mai multe ori cu ei, iar drumul care venea din regat, și pe care trebuia să se aducă proviant pentru tabăra regelui, îl închise cu numeroși călăreți și puse mâna pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Filologie. Asta însemna că trebuiau să se debaraseze de unii profi mutându-i în învățământul secundar sau la țară. Trăgeau listele cu îndepărtabilii, dar, cum eram deja lector (prin simpatia regretatului rector Todosia, căruia îi duceam, pe ascuns, ca nutreț vesperal... cărțile disidenților ruși) plus doctor în litere, îmi dădeau numai prin Sulică Popescu, actualul decăcan avertismente de soiul: "Tu nu ești încă pe lista neagră!". După 1987, fiindcă-l frecventam pe Dan Petrescu în mod ostentativ, iar la Cangeopol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dispărut, lângă localitatea Ștefănești), Avrămeni, Giuleșteni (dispărut), Coiciaii, Iepureni (dispărut) și Zagarancea. Trecând prin Țuțora, unde și-au făcut apariția tătarii, marșul devenea din ce în ce mai dificil. Necontenit hărțuiți de tătarii lui Nuradin, care distrugeau totul în cale - hrana pentru trupe și nutrețul pentru animale -, polonii au străbătut, cu mari greutăți și multe pierderi, regiunile deluroase. La 15 august 1686, escadroanele polone au trecut Prutul, iar în dimineața zilei de 16 august, regele Jan Sobieski sosește la Iași, trecând pe lângă „frumoase mânăstiri”. Locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ruse au fost între 50.000 și 60.000 și aproape 80.000 de cai. Un anonim francez din tabăra turcă avansează cifra de 20.000 morți. Caii, timp de cinci zile și cinci nopți, au fost fără apă și nutreț, de aceea au ajuns în situația să roadă lemnul și pielea de la căruțe. Ordinul de a fi sacrificați caii pentru a asigura hrana ostașilor a fost, în cele din urmă, contramandat. În Jurnalul său, Petru cel Mare a prezentat situația
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
afectat de calamitățile naturale declanșate din Moldova în anii 1846-1849. Seceta din 1846 a determinat recoltele slabe la cereale în anul următor, astfel că unele sate au fost complet lipsite de hrană. Pierderea vitelor a fost provocată de lipsa de nutreț, de frig sau din cauza epidemiilor (celebrele epizotii). În ținutul Fălciu, în iarna anului 1847 și până la 28 martie 1848, din cauzele menționate, au murit 1.212 vite mari și 7.414 oi și cârlani. Epidemia de holeră din vara anului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mod comparativ datoriile locuitorilor în anii 1846 și 1847: Aceeași statistică arată, pentru satele ținutului Fălciu, în cursul anului 1848, că o mare parte a datoriilor contractate, mai ales față de proprietari, negustori și arendași, au fost făcute pentru grânele și nutrețul primite. Sunt numeroase cazuri în care țăranii împrumută direct bani, angajându-se să presteze munci sau transporturi. În ținutul Fălciu, situația este alarmantă deoarece, pentru banii împrumutați în anii 1847-1848, locuitorii erau încărcați cu suma de 1.901.800 lei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lipsei de pâine, intenționează să se mute pe moșia Cozia „unde au și găsit înlesnire cuvenită lor”. Ispravnicul ținutului Fălciu, în raportul adresat Departamentului Dinlăuntru, la 16 mai 1848, arăta că locuitorii s-au strămutat „din lipsa pâinii, din lipsa nutrețului pentru hrana vitelor și din împlinirea banilor birului precum și din nămolul datoriilor în care lipsa pâinii i-au supus”. După strămutarea celor 23 de locuitori din satul Vicoleni-Fălciu, privighetorul ocolului lua chezășie de la locuitori pentru trei dintre ei, „descoperiți de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sate”. Raportul Isprăvniciei Fălciu către Ministerul de Interne, din 16 februarie 1848, sublinia cauzele pribegirii unor locuitori peste hotare și măsurile luate (15 locuitori din satul Berezeni, trei locuitori din satul Vicoleni și trei din Pogănești): lipsa pâinii și a nutrețului pentru hrana vitelor, numeroase biruri și datorii. Prin Ordinul nr. 7680 din 4 mai 1848, Ministerul de Interne dispune ca Isprăvnicia Fălciu să cerceteze și să prezinte situația cu privire la locuitorii din Berezeni, Vicoleni și Pogănești, fugiți peste Prut. Într-un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să dea pe cale de rechiziție 150 trăsuri înhămate cu trei cai, ceea ce pe toată țara însemna 4.800 trăsuri și 14.400 de cai. Pentru țărani, contribuția nu era deloc ușoară. Vitele slăbite de corvezi, de lipsa de îngrijire și nutreț, se îmbolnăveau și mureau pe drum. Administrația și intendența militară, cu concursul autorităților și cu susținerea tuturor românilor, au putut îndeplini necesitățile de aprovizionare, subzistență și transporturi ale armatei. Populația orașului Huși și a județului Fălciu i-a sprijinit și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și, uneori, nejustificată. Familii întregi, cu copii și părinți bătrâni, fugeau cu orice mijloc, în trenuri (cât au circulat), în trăsuri, căruțe, călare și pe jos. Era un exod oribil, căci mulți se opreau pe drum, vitele slăbite nu aveau nutreț, oamenii nici mâncare, nici adăpost. Rămâneau sărmanii lungiți pe marginea șoselei în ploaie și noroi; vremea se înăsprise și sosea iarna peste ei. Toți refugiații din Transilvania, care alergaseră cu o parte din avutul lor ca să scape de ungurii reveniți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
câmpiile și cu fânul din Țara Românească. Poate și prin aceasta se explică numărul foarte redus de animale rezultat la conscripția din 1722 și în general în cele următoare efectuate în cursul întregului secol al XVIII-lea. Consecința lipsei de nutreț face să apară sporadic cositul al doilea -otava- dar și aceasta numai pe livezile cele mai productive ale satelor situate în apropierea Oltului. Să pătrundem însă în fibra conscripției ordonate de guvernul austro-ungar, efectuată în anii 1721-1722 în întreg districtul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
internațional de când apoi neîntrerupt am propagat dogmele socialiste și am luat parte la congresele ținute la Brașov și Sibiu, precum și la înființarea de organizații ale grupelor muncitorilor de pământ și căruțași și secțiuni. În 1908 am aflat următorul metod de nutreț, adică toamna, când nu mai poți usca otava din cauza răcelilor, am făcut pae de grâu șira (grămadă), puind un strat de otavă mai subțire, peste otavă un strat de pae mai gros, astfel paele absorb substanța fluidă din otavă așa încât
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Doamne, era cald și oamenii obosiți cerea apă des. La fel se întâmpla și cu fânul, că primăvara groful niciodată nu mai avea fân să dea la boi când începea lucrul la câmp, pentru că îl cărau oamenii noaptea și tot nutreț din cel mai bun, știu și io când era grajduri cu boi unde-i casa lui George lui Șari, ne duceam și ne uitam prin fereastră la ei, erau boi mari, vineți cu coarnele mari, nu ca cei din regat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
treburile gospodărești de afară: hrănitul și adăpatul animalelor, rânitul și căratul gunoiului din grajd și așezarea lui într-o grămadă special clădită pentru a putrezi și a se transforma în îngrășământ pentru ogoare. Tot băieții măturau curtea, ocolul oilor, greblau nutrețul din jurul girezilor de paie, fân sau coceni, participau la muncile câmpului când acestea se impuneau ca urgențe. Deși își iubea copiii și se sacrifica pentru creșterea și înzestrarea lor, țăranul nu-i ținea la icoană, cum se spunea pe atunci
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
patrimoniul statului: pădurile cu construcțiile și instalațiile, morile de orice fel, pivele, teascurile de ulei țărănești, pivele de postav situate în comunele urbane și suburbane cu terenurile din jurul lor, construcții, instalații, inventar, fabricile de spirt, industriile forestiere, stocuri de cereale, nutreț, recolte, întregul inventar viu și mort. La 21 noiembrie 1940, ministru secretar de stat, Corneliu Georgescu solicită printr-o telegramă, conform decretului nr.3810 din 17 noiembrie 1940 să fie comunicate telegrafic, numele proprietarilor din județ a tuturor morilor comerciale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
5 vânători cu conținut legionar. În Darabani un rol important îl are Ilie Gârneață din Iași. Situația economică. S-au efectuat treierarea păioaselor și timpul frumos permite culesul porumbului. Situația recoltei este mediocră dar suficient pentru nevoile populației. Din cauza prețului nutrețului face ca prețul animalelor să scadă. Arăturile de toamnă sefac cu greutăți din cauza secetei. Din 57000 ha pentru însămânțare au fost însămânțate 5260 ha miriște și 2640 ha ogoare. Grădinile de zarzavat sunt compromise. Cu toate greutățile nu sunt nemulțumiri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cercetare științifică, fiind considerat un cercetător de elită al științelor agronomice. A publicat în domeniul zootehniei un număr de 20 de lucrări științifice, din care la 10 este prim autor. Lucrările științifice elaborate și publicate sunt următoarele: Cultura plantelor de nutreț, Editura Agrosilvică, București, 1961; Plante de nutreț, pășuni și fânețe, Editura Didactică și Pedagogică, 1967, Leguminoase furajere, Editura Didactică și Pedagogică, 1972, Producerea și conservarea furajerelor, Iași, 1975. Acestea sunt în colaborare cu Olga Dumitrașcu, T. Iacob, D. Roșca. A
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
elită al științelor agronomice. A publicat în domeniul zootehniei un număr de 20 de lucrări științifice, din care la 10 este prim autor. Lucrările științifice elaborate și publicate sunt următoarele: Cultura plantelor de nutreț, Editura Agrosilvică, București, 1961; Plante de nutreț, pășuni și fânețe, Editura Didactică și Pedagogică, 1967, Leguminoase furajere, Editura Didactică și Pedagogică, 1972, Producerea și conservarea furajerelor, Iași, 1975. Acestea sunt în colaborare cu Olga Dumitrașcu, T. Iacob, D. Roșca. A decedat în toamna anului 1986, după o
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
fierbinte, sub arșița unui soare nemilos, timp de șapte-opt săptămâni... Și-n urmă, scârțâind alene, un uriaș convoi de tunuri, harabale, calabalâcuri, poloboace, turme de cămile, cai, vite, oi... Și toată această puzderie de omenire și dobitoace cere apă, hrană, nutreț, cere somn, umbră, odihnă, cere drumuri, poduri, corturi, câte încă... O să mă grijesc, în cale, să le dau de toate, izbucnește el în hohote sarcastice de râs. Așa oaspeți de samă trebuie cinstiți cum se cuvine: moldovenește! Și, dacă se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
casă în casă pentru a-i convinge pe țărani să treacă la agricultura colectivizată, Titi avea 9 sau 10 ani. Într-o zi de vară, pe când acasă nu era decât el, iar caii erau în curte, legați la căruța cu nutreț, a venit un activist de partid și a pretins să fie dus repede cu căruța până la Constantinești, satul vecin, la distanță de doi kilometri. Băiatul i-a spus că nu-i nimeni acasă, că n-are cine merge cu el
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
casă în casă pentru a-i convinge pe țărani să treacă la agricultura colectivizată, Titi avea 9 sau 10 ani. într-o zi de vară, pe când acasă nu era decât el, iar caii erau în curte, legați la căruța cu nutreț, a venit un activist de partid și a pretins să fie dus repede cu căruța până la Constantinești, satul vecin, la distanță de doi kilometri. Băiatul i-a spus că nu-i nimeni acasă, că n-are cine merge cu el
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și căruța a pornit în goană pe drumul care duce la Panciova. La vreo trei kilometri, sluga ne-a lăsat într-o holdă, iar el, ca să ascundă oamenilor din sat pentru ce a îmhămat caii, a tăiat în grabă niște nutreț pentru vite, l-a pus în căruță și apoi s-a întors. Timpul era rece. Ploua o ploaie măruntă și deasă, iar noi nu aveam decât hainele pe noi. Pardesiile ne rămăseseră în camera unde dormiserăm. Cum lumea trecea pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu toate anexele lor, aflate pe proprietățile mai sus enumerate. Toate aceste bunuri trec în proprietatea Statului, pe data de 5 Octomvrie 1940, dimpreună cu folosința lor și cu întregul inventar viu și mort, precum și cu stocurile de cereale și nutrețuri aflătoare pe proprietățile evreești sau destinate exploatării lor. Sunt exceptate de la această măsură: - bunurile agricole strict indispensabile așezării și funcționării industriilor evreești (determinarea caracterului evreesc al întreprinderilor făcându-se de Ministerul Economiei Naționale); - grădinile imobilelor urbane și terenurile neconstruite; - terenurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]