3,019 matches
-
dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de semnificații propriu și personalismului energetic care ne îndreptățește să ne gândim la o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
potrivește și este cel mai bun pentru el. A-l iubi ar mai putea fi și a-l ține la distanță de acele incitări neoportune sau nesănătoase, a i te opune unor dorințe ale sale, a-l dezvăța de proastele obișnuințe și chiar a-l certa. Și, reține un lucru: această iubire pe care o resimți să nu o afișezi, să nu o expui, să te prefaci chiar că nu o ai. Îți mai spun că mirarea pe care o vei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
care, prin acțiunile sale, nu se pune În serviciul altora, ci Încearcă să se scoată pe el În evidență. A preda Înseamnă a pătrunde În intimitatea unui suflet, În miezul lui cel mai plastic, cel mai fierbinte. Înseamnă a disloca obișnuințe, ticuri, moduri de a fi, a face „prăpăd” În ceea ce privește stabilitatea adormitoare, a distruge stavile și a ridica altceva În schimb. Când educi pe cineva Încerci să-l „anexezi”, să-i imprimi un anumit contur, să-i prescrii un „bine” care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de condamnare, de respingere, din anumite puncte de vedere, dar și de atragere, de acceptare, de admirație, din alte puncte de vedere. Calitatea relaționării cu ceilalți nu este Întotdeauna precisă, definitivă. Poți foarte bine să-i accepți pe „străini” În ceea ce privește obișnuințele, manifestările culinare, artistice etc. dar, În același timp, poți să-i respingi ca limbă, filiație religioasă, gesticulații individuale. Raportarea la alții nu este globală, ci secvențială, selectivă. Nu de puține ori, raportarea la celălalt se face prin valorizarea unor dimensiuni
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dimensiune: cea de stereotipizare, de prejudiciere ca urmare a procesului de categorizare și de atribuire valorică (În concordanță cu reprezentările mele), și cea de menținere a unei distanțe culturale, de conștientizare a diferenței de coduri, de sisteme de valori, de obișnuințe. În legătură cu această distanță necesară, nu trebuie creată iluzia abolirii, ci a temperării, a potențării, a stăpânirii acesteia În limite acceptabile. Nu trebuie avută ambiția transparenței, a „dezgolirii” totale a alterității culturale. Merg spre celălalt nu cu gândul să aflu totul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
punem sinele nostru spiritual față În față cu caleidoscopicul lumii culturale. Orice călătorie Într-o țară străină constituie un prilej de edificare și expansiune din acest punct de vedere. A ieși - progresiv, secvențial și provizoriu - din ambientul tău cultural, din obișnuințele valorice cotidiene, are reverberații pozitive nu numai pentru că se creează noi ocazii de Îmbogățire culturală, de dilatare a orizontului de Înțelesuri, dar si pentru că se ajunge la o necesară distanțare, decentrare ce aduce după sine o bună așezare culturală. E
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
formând un cătun destul de sărăcăcios, dacă e să judecăm lucrurile după ceea ce vedem. Urmăriți de doi salcâmi tineri, aproape Înfloriți, urcăm cele patru trepte de lemn spre foișorul ce face trecerea spre intrarea În casă. Dăm să ne ștergem, din obișnuință, de țolul din fața ușii de brad și pășim Într-un hol mobilat modest cu vreo două dulapuri, iar În dreapta cu un sipet pe post de pat, În care Îți poți trage puțin sufletul la ceas de seară. Suntem invitați În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cel puțin să punem la cale o școală de vară. Ce ne leagă de această comunitate? Destul de multe. Avem și noi vecini cu care Încercăm să avem relații amiabile. Ne mai ajutăm reciproc, ne mai aruncăm ocheade unii altora (din obișnuință, din curiozitate sau din admirație). Mai schimbăm opinii, mai valorizăm lumea, mai vehiculăm idei. Ce mai e cu politicienii ăștia, cum va fi vremea, ce-a mai plouat astă noapte!... Eu, de pildă, Îi admir foarte mult pe bețivii satului
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
povestirii” noțiunea de întârziere-așteptare, adică ceea ce îi ține pe telespectatori cu „sufletul la gură” incluzând o serie de „trucuri” ținând de „arta fentării”: răspuns parțial, răspuns suspendat, chiar blocaj al răspunsului. Un joc care exploatează solicitarea implicită a așteptărilor și obișnuințelor telespectatorului. „Dar programele care reprezintă violența pentru violență denaturează noțiunea de întârziere (suspans), confiscând și suspendând jocul narativ al rezolvării și chestionării acțiunilor: interogația asupra lui «pentru ce-ul» lucrurilor este mutată spre «cum-ul» desfășurării lucrurilor, atenția fiind concentrată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
are „de ales, în aceste intervale producându-se o concentrare masivă de imagini ale violenței (în emisiunile informative sau în seriale și telefilme). - Mai importante pentru orientarea studiului centrului nostru sunt cercetările care au arătat că popularitatea emisiunilor violente și obișnuințele copiilor în relația cu televiziunea sunt puternic influențate de părinți (de preferințele și obișnuințele de televizionare ale părinților). - Sugestive pentru noi sunt și cercetările care arată corelația dintre popularitatea unor emisiuni (cote ridicate de audiență) și ora (intervalele orare) la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violenței (în emisiunile informative sau în seriale și telefilme). - Mai importante pentru orientarea studiului centrului nostru sunt cercetările care au arătat că popularitatea emisiunilor violente și obișnuințele copiilor în relația cu televiziunea sunt puternic influențate de părinți (de preferințele și obișnuințele de televizionare ale părinților). - Sugestive pentru noi sunt și cercetările care arată corelația dintre popularitatea unor emisiuni (cote ridicate de audiență) și ora (intervalele orare) la care sunt difuzate (de unde și disputa dintre programatori care plasează programe de atracție bazate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Graficul 4. Procentul celor care nu citesc deloc în funcție de consumul zilnic Sursa: Abraham, 2005. - Cei care sunt mari consumatori de televiziune sunt mici consumatori de lectură (astfel, 65% dintre cei care privesc la TV peste 3 ore zilnic nu au obișnuințe de lectură în afara manualelor); - Sunt totuși mari consumatori de carte cei care au și un consum mediu zilnic de televiziune de 1-2 ore; aceștia fiind copii informați, cu interese diverse; - Cei având cel mai mic consum TV, sub 1 oră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu timpul de vizionare zilnică Sursa: Abraham, 2005. - Micii consumatori (sub 1 oră de vizionare zilnic sau mai rar) utilizează pentru informare și mai puțin pentru divertisment; tot ei sunt majoritari în a afirma că se uită la televizor „din obișnuință”; - Marii consumatori (peste 3 ore zilnic) consumă în special pentru distracție, plăcere. Variabila vârstă are o influență relativ semnificativă asupra uzajelor/gratificațiilor consumului de TV: procentul copiilor de 11-14 ani care privesc la TV pentru distracție este mult mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
motiv pe primul loc, cei din grupa de vârstă 15-18 ani. Nu toți elevii au o conștientizare clară a motivației de vizionare a emisiunilor de televiziune. De altfel, motive de genul „pentru a-mi umple timpul”, „de plictiseală” sau „din obișnuință” ocupă ponderi semnificative, între 15% și 25%, ceea ce reflectă un consum pasiv, puțin selectiv, de televiziune (vezi graficul 12). Graficul 12. De ce te uiți de obicei la TV? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
perceptiv, atunci problema violenței televizuale devine o problemă culturală, cu influențe mai adânci, nu doar la nivel individual, ci și la nivel societal, o problemă a cărei cuprindere necesită o viziune sistemică, în care nu trebuie analizat doar consumul și obișnuințele de consum, ci înseși valorile și normele sociale. Toate aceste explicații sunt însă la nivel speculativ, ele reprezentând ipoteze pentru cercetări viitoare, posibile noi deschideri pentru înțelegerea urmărilor consumului juvenil de violență televizuală. Ceea ce însă știm foarte precis este că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dacă aceștea le dau voie, 14,5% dintre subiecții spun că se uită fără să se ferească, iar 7,8% se uită, dar pe ascuns. Consumul de TV în funcție de gen În timpul săptămânii, cât și în week-end există diferențe clare între obișnuințele de consum TV pentru ambele sexe, dar nu se poate vorbi despre modele diferite de consum, ci, mai curând, de variații în cadrul aceluiași model. Astfel, mai mult de jumătate dintre fetele chestionate se uită la TV în timpul săptămânii între una
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
gladiatorii căzuți În arenă. Numeroși au Încercat - exact cât el - gustul șansei, comună În toate sensurile; dar mulți au fost și cei care au putut-o Înfrunta vreme Îndelungată. Oricât de abil ar fi fost datorită sângelui său rece și obișnuinței, Brummell nu putea face totuși nimic Împotriva hazardului, care avea să-i frângă fericirea unei vieți Întregi prin sărăcia ultimelor sale zile. În 1814, străinii ajunși la Londra, ofițeri ruși și prusaci din armata lui Alexandru și Blücher, au Întețit
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vizitele compatrioților săi. Deși nu afecta o superioritate aristocratică sau mizantropă, curtoazia sa avea un aer atât de Înalt, Încât nu-i prea atrăgea pe oamenii de care soarta Îl apropiase; rămânea străin prin limbă 1 și, mai mult, prin obișnuințele trecutului său. Un dandy e mai insular decât un englez; căci societatea din Londra seamănă cu o insulă Într-o insulă și, de altfel, nu trebuia să fii prea suplu pentru a trece acolo drept distins. Și totuși, În ciuda rezervei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
revenit să se reașeze În trecut. Atât de sus, navigând pe mările timpului, ea nu rupe niciodată cu totul - precum Corsarul celui mai mare poet al său - lanțul care o leagă de țărm. Pentru ea, care reține totul, păstrează totul, obișnuința supune Într-un mod ciudat. Cea de-a șaptea piele a șarpelui seamănă Întotdeauna cu prima pe care a lepădat-o. O clipă crezi că ai găsit urma ce nu s-a șters, că scrii pe acest palimpsest, dar nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mod de existență nu mai este, prin urmare, o glumă efemeră, o vorbă goală, disprețuită de gânditori ca un ziar deja citit. Dimpotrivă, viața elegantă se Întemeiază pe deducțiile cele mai severe desprinse din alcătuirea socială. Nu reprezintă ea, oare, obișnuința și moravurile oamenilor superiori, ce știu să se bucure de avere și să obțină din partea celor mulți iertare pentru Înălțarea de care au avut parte, În schimbul binefacerilor răspândite de luminile lor? Nu este, oare, viața elegantă expresia progreselor realizate de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
individuale, fiecare cu interesele sale economice, fără convenție, fără constrângere legală, ba chiar și fără a ține seama de interesul comun, oamenii au fost conduși la schimbul de mărfuri destinate schimbului pentru alte mărfuri, dar mai vandabile"386. Experiența și obișnuința au contribuit în mod fundamental la acest proces 387. Apariția monedei se produce pe parcursul unui proces lung de învățare. Momentul în care o marfă devine bani este determinat de lichiditatea unanim recunoscută a mărfii respective, reprezentativitatea pentru o comunitate și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de frână în calea apariției și dezvoltării unei economii financiare. Cele mai importante crize ale monedei metalice au ținut de falsificarea permanentă a acesteia 554. În acest context se înscriu și încercările de combatere a lor. Adam Smith vorbește despre obișnuința diferitor emitenți de a marca oficial aurul și argintul pe care-l dețineau. Acest obicei dând naștere chiar monedei bătute din metal prețios. "Pentru a împiedica astfel de abuzuri (falsificarea monedei cântărite și cântărirea sa greșită n.n.), pentru a ușura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
preț relativ redus în cazul unei livrări mai mari". Karl Menger, Principiile economiei, www.mises.ro, p. 5. 385 Karl Menger, op. cit., p. 5. 386 Karl Menger, Principiile economiei, www.mises.ro, p. 7. 387 "În acest fel experiența și obișnuința cu siguranță au contribuit într-o măsură semnificativă să determine ca bunurile care au fost cel mai vandabile să fie acceptate în orice moment nu doar de către mulți dar, în cele din urmă, de către toți subiecții economici în schimbul bunurilor mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
contra burgheziei, a cărei împotrivire se înzecește în urma răsturnării ei (chiar și numai într-o singură țară) și a cărei împotrivire constă nu numai în forța capitalului internațional, în forța și trăinicia legăturilor internaționale ale burgheziei, ci și în forța obișnuinței, în forța micii producții; căci mica producție a mai rămas din nefericire, în lume în foarte, foarte mare măsură, iar mica producție generează capitalism și burghezie permanent, zi de zi, ceas de ceas "spontan și în proporții de masă. Toate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la concepte 11 De la amurgul mitului... 11 ...la triumful logosului 20 Rit, ceremonie, liturghie 23 Mit și mitologie 25 Definiții generale 25 Note constitutive ale mitului 32 Ritul: definiții și tipologii 43 Caracteristici generale 45 Tipologia riturilor 50 Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizările 59 Universul magiei 67 Definiții și tipologii 67 Vrăjitoria 73 Divinația 87 Vindecarea magică 92 Șamanismul 100 Caracteristici generale ale magiei 106 Ofrande și sacrificii 121 Forme ale comunicării cu sacrul 121 Rugăciunea 123 Ofrandele 125 Sacrificiul 127
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]