145,650 matches
-
Eu n-aș vrea să-i stric somnul... - Ei pe naiba,e mai bine să ne strice el liniștea ? Tataie,vagonul de dormit este mai sus,strigă în timp ce-l zgâlțâie pe bietul om din toate încheieturile. - Maricica...îngaimă tataie cu ochii deschiși, dar cu mintea încă dusă la femeia visurilor lui. - Ce Maricica? ...Așa te opintești la Maricica ? Voi boșorogii ăștia,când nu mai sunteți buni de-un tun ,mai bine vă luați mersul ! I-am spus și lui bărbată-meu
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1422777710.html [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
tindea să dea foarte rapid, în fiert.Nu pare așa grăbită să mă elibereze. - Ia uite tati,mama se iubește cu ochelaristul ! mai toarnă și ăla micu' un pic de gaz pe focul pasiunii. Dar tati e de mult cu ochii ațintiți asupra mea. Nu știe exact cum să reacționeze așa că stă-n expectativă. - A fost doar un accident ,încerc să-l lămuresc ,cu nasul încă înfundat. - De când n-am mai avut și eu un accident din ăsta fericit,se vaită
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1422777710.html [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
timp.Aș sta aici până sosesc la destinație,dar curiozitatea mă împinge iar afară. Sau poate Necuratul ?! Paradoxal ,nu mai e gălăgie în compartiment.Dar e ceva de nedescris. Valize și haine aruncate peste tot,buze umflate,păr răvășit și ochi învinețiți.Tataie mai are doar un dinte și-acela se clatină puternic.Însă, mai șifonat este bărbatul dumneaei.Dacă o cauți ,până la urmă o găsești ! În mijlocul lor,un polițist solid e gata de anchetă. - Deci cine a început? întreabă umplut
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1422777710.html [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
punct tu prins-ai și-ai ridicat ponoare de versuri chiar în pragul toamnei tu te-ai născut durut și-apoi în mângâierea esenței tainei firii ascunsu-te-ai în fraga gustată delicat de fiece privire de om întunecat cu ochii-n cer te rogi înșirui puncte-n aer cu vântul tu petreci frunzele ruginite și albia secată și-un zvon de bucurie străbate lunca toată muntele îl urci fără căruțe grele pasul îți e mișcarea și gestul în durere și
ROAGĂ-TE LIBERTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Roaga_te_libertate_anne_marie_bejliu_1384037859.html [Corola-blog/BlogPost/347299_a_348628]
-
o mare dorință a ei de a cunoaște și a ști, încât râdea la auzul acestor discuții. - De unde știi tu să cânți atât de bine? a întrebat-o directoarea liceului. - Nu știu, acum am învățat! a răspuns Talida, veselă, cu ochii scăpărători și așteptând altă întrebare. - Nu înțeleg de ce ne minți, nu pricepi că nu câștigi nimic din astea? - Doamna directoare, eu nu mint pe nimeni, spun numai adevărul. Acum am învățat să cânt. - Ar fi timpul să-ți revii! Și
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
granița realului și a pășit în trip-ul necunoscut. Lângă pat, stătea mama ei, cu o cană cu ceai în mână. - Talida, draga mamei, uite-te la mine! Dă-mi un semn, că ești conștientă! Fata, cu mare greu a deschis ochii. Plumb de mii de tone îi apăsau corpul și ochii deopotrivă. Cineva îi ridica încet capul și simțea cum un lichid dat, voia să-i umezească buzele. Nu se putea trezi, nu se putea mișca și greutatea asta peste tot
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
stătea mama ei, cu o cană cu ceai în mână. - Talida, draga mamei, uite-te la mine! Dă-mi un semn, că ești conștientă! Fata, cu mare greu a deschis ochii. Plumb de mii de tone îi apăsau corpul și ochii deopotrivă. Cineva îi ridica încet capul și simțea cum un lichid dat, voia să-i umezească buzele. Nu se putea trezi, nu se putea mișca și greutatea asta peste tot trupul, o lăsa parcă fără aer. A trecut un timp
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
lichid dat, voia să-i umezească buzele. Nu se putea trezi, nu se putea mișca și greutatea asta peste tot trupul, o lăsa parcă fără aer. A trecut un timp. Când s-a trezit, avea impresia că are numai doi ochi susținuți de ceva care nu are denumire. Povestea a fost spusă mamei și a sfârșit-o cu promisiunea că nimeni și nimic nu o va determina să mai încerce vreodată. Prin ploaia măruntă și deasă a toamnei, taxiurile treceau unul
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
pe timp de noapte (vezi că scrie dedesubt: 22-6). Pe autostradă poți rula liniștit cu douăzeci de kilometri mai repede decât e permis; amenda va fi în limitele rezonabilului și nu-ți face nimeni cazier. E bine însă să caști ochii pe lângă poduri și prin șantierele cu drum în lucru, unde autoritățile plasează, parcă în dușmănie, radare, din cauza statisticilor care spun că se produc multe accidente la strâmtoare. Eu am bănuiala că fac asta și ca să bage spaima în șoferii nevinovați
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Deosebit_de_altfel.html [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
uitat să închizi gazul acasă, încuind în același timp pisica în debara. Toate astea ți se întâmplă în Germania, pentru că cineva acolo sus se gândește la tine și nu vrea să pățești ceva rău - cineva care nu te scapă din ochi nici când asculți pe CD-playerul din mașină taragotul lui Dumitru Fărcaș, cineva care nu se sfiește să-ți întrerupă reveria, plesnindu-ți timpanele cu informația rutieră de ultimă oră, cum că la următoarea intersecție s-a format un "bușon" care
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Deosebit_de_altfel.html [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
aspru Apoi mă privește blând Prin câte ierni aspre am trecut împreună Și eu am stat aici neclintită. Îndurător mă iartă Dar nu uită să-mi mărească Datoria față de obște cu încă o sută de ani. Nu știu dacă sunt ochii, urechea sau mâna lui Dumnezeu sau toate împreună. Uneori întârzâiem la o bere Dosită din întâmplare și acum mă întreb de mâna cui Și-mi povestește depre facerea lumii. Adorm ca și orice truditor obosit. Niciodată nu-l văd venind
URCÂND SPRE CER de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Urcand_spre_cer.html [Corola-blog/BlogPost/356796_a_358125]
-
Doar mă trezesc cu El alături. Oamenii urcă și coboară muntele Ei nu mă văd decât pe mine Care știu sa-i ascult și dacă m-ar întreba aș ști și să le răspund la întrebări. Eu doar ascult închid ochii și-i pomenesc în rugă Ai grijă de oameni Doamne, sunt mici precum furnicile Poartă-le Doamne de grijă tuturor celor care urcă spre Tine! Referință Bibliografică: Urcând spre cer / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 295
URCÂND SPRE CER de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Urcand_spre_cer.html [Corola-blog/BlogPost/356796_a_358125]
-
armonia clipelor trădate,/ Am obosit în viață să fac loc/ Părerilor de rău întârziate.// (Nimic mai mult). În Valsul ironiei aflăm că poeta își duce existența pe propriul făgaș: Sunt istoria dintr-o filă uitată/ Cu importanța sentimentelor târzii,/ În ochii tăi de aș putea să mă mai nasc odată,/ Doar pe tine, știu: (Te voi iubi!) Cu toată apăsarea tristeții, autoarea își amintește mereu că doar iubirea este cea care îi dă sens vieții. Sunt și poezii în care pulsează
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
despovărarea de păcate aduce eliberare: Mă lepăd, Doamne, de păcate/ Ca de niște haine grele, / Ca să pot să duc în spate/ Toate bune, toate rele. (Mă lepăd...) Structurate și filtrate după trăirile sufletești ale autoarei, pastelurile sale par privite cu ochii sufletului. Ilustrarea sentimentelor umane o face cu minuțiozitate și în strânsă corelație cu elementele naturii. Nu există niciun pastel în care să nu observăm disponibilitatea poetei de a îmbina aceste două dimensiuni, cea spirituală și cea ținând de natură ca
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
Făgăduinței. Stângaciul: - Nu este departe. Presimt că ne apropiem de el. Dacă vom fi uniți pe această insulă plutitoare în caz de furtună vom ajunge acolo. Unitatea ne v-a face să atingem idealul nostru. Dreptaciul: Punând mâna streașină deasupra ochilor și privind în zare) - Nu se vede țărmul. Abia aștept să ajungem. Întreaga mea familie numai despre această clipă vorbește. Speranța este mare. Dacă acest Tărâm ne v-ar dezamăgi? Stângaciul: - Nu vom fi înșelați în speranțele noastre. Nu curge
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
Dreptaciul: (Serios) - Toate acestea sunt aberațiile unui... frustrat. Singur te acuzi. Iar despre satiră să nu mai vorbim. Eu am scris satire, tu... Stângaciul: (Iritat) - Dorești să-ți spun ce este satira? Dreptaciul: - Nu! Doar îți spun că ea este ochiul care plânge pentru a râde celălalt. Stângaciul: (Ironic) - Intr-o societate perfectă spre care ne îndreptăm, satira ta nu-și are rostul. Chiar este interzisă. Acolo eu sunt fiul comunității. Dreptaciul: (îngrijorat) - Dacă o fi cum zici, noi vom fi
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
de a se îndepărta de artă. O racilă în acest sens l-a avut postmodernismul unde s-a făcut exces de elemente intelective, îndepărtându-se, astfel, de elemental afectiv. (Se plimbă prin încăpere. Privește prin hublou cu mâna strașină la ochi.) - Nu se vede, încă, Tărâmul Făgăduinței. Întindere de apă nesfârșită. Nesfârștă ca înaltul cerului. În această imensitate, ce este omul? De unde vine? Care este scopul vieții? Ce înseamnă fericirea? Omul, înțeleptul, nu a putut răspunde convingător, nici cu viziunea filozofică
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
mă ferească... Michiduță, cel cu coadă, de acest lucru. Eu sunt ateu. Cred în materialismul dialectic și în evoluția speciilor a lui Darwin. Biblia mea este „Capitalul” lui Marx. Iar Noul Testament îmi este „Manifestul communist.” (Își pune palma streașină la ochi. Privește în zare prin hublou.) - Nu se vede încă... Tărâmul Făgăduinței. Doar imensitatea oceanului. Acolo societatea nouă, evoluția, la care am visat toată viața, s-a înfăptuit prin mase, nu prin indivizi, așa cum spune Titulescu. Căderea socialismului multilateral dezvoltat din
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
lasă liniștea) - Marin Preda spunea că: „A ști să râzi în clipe tragice înseamnă a stăpâni tragicul”. Dar poți să râzi!? Rămân în urma lui soția și copii... Când vom ajunge la destinație îi voi ajuta... Își pune mâna streașină la ochi și privește în zare peste întinsul oceanului.) - Încă nu se vede Tărâmul Făgăduinței, încă nu se vede... Trebuie să avem răbdare. Sper ca stafia Stângaciului să nu ne tulbure speranța că acolo vom găsi societatea visată de noi. Mai avem
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
temporar de cabanier ne-a cerut datele personale: - Nu costă nimic dar știți, trebuie să mai completăm registrul, să arătăm că avem activitate. I-am dictat numele și locurile de muncă. Trei dintre noi eram colegi de serviciu. Omul ridică ochii spre mine: - Centrul de Calcul Constanța ? Știu, acolo a fost scris Sarefi. Am rămas mut. Sarefi era programul cu care mă mândream eu cel mai mult pe vremea aceea. Știam că e folosit în multe centre de calcul din țară
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408085879.html [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
film se derulează, pe pânza cinematografului aflat de mult în faliment. spectatorii surâd nopții. fiare ale pădurii indiferenței, lasă aplauzele să sperie copilul din inima gândului, remodelat de frică. sărut între două forme. tăiere a moțului liniștii, când fetița cu ochii de ape e cheală. Referință Bibliografică: sărut între două forme / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SĂRUT ÎNTRE DOUĂ FORME de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Sarut_intre_doua_forme_anne_marie_bejliu_1331045778.html [Corola-blog/BlogPost/348391_a_349720]
-
i se întâmplase soțului și ezita să ia o decizie. Era sfânta duminică și vroia să meargă la biserică. Dar dacă o întreabă careva, unde-i Pătru? Ce răspunde, că a plecat la miezul nopții împreună cu dracul? Lacrimile îi inundară ochii și se retrase în odaia sa. Deodată, parcă auzi o șoaptă. Se opri din plâns și ascultă cu atenție în liniște. Trase de colțul perdelei și privi pe fereastră. Pe ulicioară nu era țipenie de om. „Majoritatea sunt la biserică
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
zări pe Pătru undeva pe coline, la liziera pădurii. Din depărtări un punct se apropia vijelios de sat. Bucuroasă bătu din palme ca o fetiță: - El este, iubitul meu soț! Dar nu termină vorba că o musculiță îi pătrunse în ochi. O scoase cu colțul de la șorț și privi din nou în zare. Spre dezamăgirea sa realizează că din atâta concentrare, acel punct ce se apropiase vijelios, nu fusese decât sărmana musculiță. Amărâtă și ca vai de ea o apucă amețeala
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
legat de șaua mea! Ia odată povara asta de pe mine!” Bărbatul uită de lădiță, în aceste momente fiind preocupat de dispariția Elenei. Derutat, ieși pe poartă și deodată își zări soția în fânar ridicându-se încet și frecându-se la ochi. Rămase o clipă locului înmărmurit, întrebându-se ce căuta acolo, apoi din câteva salturi fu lângă ea. - Vai de mine, e dimineață! - exclamă Elena buimăcită. Dar ce-i cu mine aici? Te-ai întors de mult, dragule? - Liniștește-te, iubito
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
de pe șaua calului. Acesta necheză bucuros, că într-adevăr stăpânul își aduse aminte de el. Cei doi tineri pătrunseră în casă, puseră lădița pe masă și cu vătraiul forțară încuietoarea care cedă cu ușurință. Când ridicară capacul rămaseră stupefiați. În fața ochilor străluceau cele mai frumoase bijuterii. Elena rămase nemișcată, cu gura căscată de strălucirea lor. La rândul său Pătru nu le atinse de teamă ca acest vis frumos să nu se destrame. În cele din urmă, femeia, care întotdeauna prin natura
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416383706.html [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]