3,917 matches
-
între suriu, albăstriu și verziu până în negru castaniu. Ist color se trage din o parte de gaz carbonic și de oxid de fier, căci, arzând, disvălește un miros bituminos (de rășină) și de pucioasă, ce pot atrage magnetul. Sarea de la Ocnă, de color sur, se compune din cristale fine pe giumătate previzie, rumperea ei este greunțoasă și, uneori, în felii frunzoase. La topirea sărei, din 100 părți, rămân 3 de lut. Și fiind că amestecarea cu lut este cu uniformitate împărțită
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
face în gios, spre Galați, la care mii de cară se întrebuințază, pe când acest transport s-ar expedui cu înadinse plute pe apa Siretiului, iar locuitorii și vitele lor s-ar întrebuința cu mai mare folos în lucrările agriculturei. Politia Ocna, pe râul cel repede Trotuș, fiind așezată la poalele munților, este pitorească și, apărată fiind de vânturile de nord, vegetația se face totdeauna timpurie, aerul cel bun înrâurează asupra sănătății locuitorilor, dintre care mulți agiung la adânci bătrânețe. Iar acei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
minerale de la Slănic, depărtate patru mile (ceasuri), se află aice pe malul Trotușului apă minerală cu iod, unde d. cam<inar> Anast<asie> Mihalucă au informat băi, ce se întrebuințează cu bun rezultat. Stampa 14 înfățoșază o sțenă la gura ocnei arestanților, în care se vede operațiile scoaterii sării, căratul ei și, în față, un arestant scos, șezând pe un drob de sare, sub paza soldatului ce îndreaptă asupră-i arma, în care poziție artistul nostru compatriot îl desemnează. 5 Albinele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
muntelui Aluniș, în valea Holda, de asemine prin videratul loc în valea Holdița, unde din învechime se spala auru. Precum în Ungaria, așa și în Moldova, pe vremea cumanilor, nemții au lucrat băile în acești munți, asemine pe lângă Neamț o ocnă de sare pentru aceea s-au numit și satul acela Holda sau groapa Holda (adică un dâmb mic, format din pământul scos din groapă); asemene, numele satului Holdița sau Holda mică. Aceste băi, desigur, că în veacul al 12-le
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
despre apus, de la Vrancea, pe la Comănești, până în Bucovina; prin urmare, în această direcție trebuie, în viitorime, la mai multe punturi, să se descopere cărbuni de pământ. 17-le. Sare gemă, sel gemme, rock salt, xexaëdrisches, steinsalz, astă sare vânătă în ocnă, ca de vro 200 ani, lucrată până la cea mai mare adâncime de 45 stânjini și în lungime ca de 500, mai cu samă numai scurmată fără plan și regulă, formează un strat de sare neîntrecurmat, compactă, de o lățime mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apă, cristalizația mică, compactă, mai ales fiind că părțile pământoase sînt mai mult himic decât mehanic unite cu sarea. Cum că acest strat de sare are o întindere mare și anume în direcția de la Valea Sărei, în Vrancea, pe la Grozăști, Ocna, Iapa, Calu, Sevineștii de Gios și Sărata, Gârcina din sus de Piatră, de asemene Bălțăteștii, Neamțu, Slatina, până departe în Galiția, peste Cacica, Solca, Dolina ș.a. se dovedește atât prin necurmatele formații de sare și ghips, tovarășul sărei în astă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tovarășul sărei în astă direcție, cum și prin slatina și sarea ce se găsește pe la sus arătatele locuri. 18-le. Ochiuri de sare, kubisch und romboidalisch krystallisirtes steinsalz, se deosebește prin un luciu mare și transparință, se găsește între sarea Ocnei ca cuiburi în bucăți cristalizate și în câtime mică. 19-le. Piatră acră, schiste alunifere, alaun slate, bituminöser alaunschifer, se găsesc stânci păturoase atât din gios de monastirea Bisericani, cum și în valea Tarcăului, din sus de gura părăului Bolohanioșu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de dulgheri și strungari și, prin a<le> sale comunicații în Transilvania, poate înlesni aducerea de trebuitori lucrători atât pentru Institutul agronomic, cât și [pentru] schoala mecanică. Iscălitul ar mai putea da o povățuire mai folositoare, regulată și tehnică, a ocnilor de sare, precum să întrebuințează în staturile Austriei și, mai cu samă, în Transilvania. În sfârșit, iscălitul îndrăznește a da acea din curată inimă încredințare și declarație cum că pururea să va sârgui, prin credință și neobosită energică lucrare, întru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
201 și 204 versiune identică. 13 1 mai 1853 Excelența Voastră, La încrederea că Ex<celența> Voastră dirigați atenția asupra tuturor lucrurilor ce au de scop îmbunătățirea stării Moldovei, subiscălitul îndrăznește ca în privirea proiectatului drum de fer de la Tg. Ocna până la Galați, în privirea neapărat trebuitoare regulării salinelor de la ocnă, a completării apeductului și a paveluirii capitaliei, a propune cu supunire oarecari socotinți în scurt, răzămate pe temeiuri pozitive. Că proiectul drumului de fer: 1. ar trece peste mijloacele Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Voastră, La încrederea că Ex<celența> Voastră dirigați atenția asupra tuturor lucrurilor ce au de scop îmbunătățirea stării Moldovei, subiscălitul îndrăznește ca în privirea proiectatului drum de fer de la Tg. Ocna până la Galați, în privirea neapărat trebuitoare regulării salinelor de la ocnă, a completării apeductului și a paveluirii capitaliei, a propune cu supunire oarecari socotinți în scurt, răzămate pe temeiuri pozitive. Că proiectul drumului de fer: 1. ar trece peste mijloacele Moldovei; pe lângă acestea: 2. ar fi și de prisos, cum și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de fer lung de o milă geografică de 4.000 stânjeni de Viena, sau 3.490 stj. moldovinești, au costisit 200.000 fiorini argint sau 1.500.000 lei de ai noștri; prin urmare, înființarea drumului de fer de la Tg. Ocna până la Galați va costisi cel puțin 22.500.000 lei și aceasta cu atât mai adevărat, cu cât pe lângă aceste să cere neapărat facerea unui pod costisitori peste Siret, cum și iezituri și viaducte mult mai costisitoare în apropierea Galațiului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în Moldova. De asemenea, se prevede că dacă drumurile de fer care unesc capitaliile Germaniei cu politiile comerciale însămnate nu aduc proțentele legale țării noastre, aceasta cu atât mai puțân să poate aștepta de la un drum de fer proiectat de la Ocnă la Galați, încât el va fi lipsit de un transport personal și cea mai mare parte s-ar mărgini numai pentru transportul sării. Însă, pentru transportul sării și altor producturi la Galați, acest drum de fer proiectat este cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de Carol Mihalic de Hodocin în Moldova, în "Studii și articole de istorie", an III, București, 1961, p. 196. 1 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 36/1842, f. 3. 2 Dumitru Vitcu, Proiecte de reorganizare a exploatării ocnelor Moldovei (1832-1862), în "Cercetări istorice" (serie nouă), vol. III, Iași, 1972, p. 189. 3 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 36/1842, f. 6. 4 Dumitru Vitcu, Arendarea ocnelor în Moldova sub regimul Regulamentului Organic (1832-1862), în "Anuarul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
3. 2 Dumitru Vitcu, Proiecte de reorganizare a exploatării ocnelor Moldovei (1832-1862), în "Cercetări istorice" (serie nouă), vol. III, Iași, 1972, p. 189. 3 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 36/1842, f. 6. 4 Dumitru Vitcu, Arendarea ocnelor în Moldova sub regimul Regulamentului Organic (1832-1862), în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", tom IX, Iași, 1972, pp. 29 și urm. 5 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1366, op. 1488, dosar 36/1842, f. 9. 6 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", tom IX, Iași, 1972, pp. 29 și urm. 5 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1366, op. 1488, dosar 36/1842, f. 9. 6 Ibidem, f. 13. 7 Carol Mihalic de Hodocin, Sarnițele sau ocnele Moldovei, în "Calendar pentru români", Iași, 1849, pp. 15-23 (anexa I/4). 8 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 410/ 1849, ff. 5-6. 9 Ibidem, f. 8. 10 Ibidem, f. 7. 11 Pentru detalii, a se vedea lucrarea noastră Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apud N. Stoicescu, op. cit., p. 221). 25 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 426/ 1854, ff. 1-4. 1 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 411/ 1853, ff. 1, 4. 2 Pentru detalii, vezi Dumitru Vitcu, Proiecte de reorganizare a exploatării ocnelor Moldovei în secolul al XIX-lea (1832-1862), în "Cercetări istorice", III (serie nouă), Iași, 1973, pp. 175-193. 3 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice, Moldova, dosar 411/ 1853, f. 6. 4 Ibidem, f. 2. 5 Ibidem, f. 11. 1 N. Hodoș, Sadi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Mihalic de Hodocin în Moldova, în "Studii și articole de istorie", an III, București, 1961, p. 195. 4 SJIAN, Tribunalul Neamț, tr. 1774, op. 2022, dosar 231, f. 13. 5 Vezi detalii la Dumitru Vitcu, Proiecte de reorganizare a exploatării ocnelor Moldovei în secolul al XIX-lea, în "Cercetări istorice" (serie nouă), III, Iași, 1973, p. 187. 6 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 411/1853, f. 15. 7 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 411/1853, f. 15. 8 Apud
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ale mediului urban din Moldova. Pentru a păstra un anumit echilibru între diferitele criterii de evaluare - demografic, edilitar ș.a. - am supus cercetării noastre, cu precădere, următoarele localități aflate în zona de nord a Moldovei - Bacău, Botoșani, Roman, Piatra Neamț și Târgu Ocna. Demersul nostru comparativ urmărește să identifice, dincolo de elementele ce individualizează fiecare oraș, aspectele comune ale urbanismului moldovenesc. Așa cum vom încerca să demonstrăm, ele sunt date nu numai de un cadru comun al dezvoltării istorice sau de același tip de experiență
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mult sub nivelul demografic înregistrat de satele din proximitate (Călugăra - 193 de familii sau Mărgineni - 88 de familii). De altfel, situația era generalizată la nivelul întregului spațiu moldovenesc, singurele note discordante fiind oferite de parametrii demografici ai orașelor Iași, Târgu Ocna și Galați (1774, în ordinea crescătoare a numărului de locuitori): Orașul Nr. de case/ dughene/cârciumi Capi de familie Nr. aproximativ de locuitori Bacău 69 345 Piatra Neamț 245 1.248 Roman 216 case 432 2.160 Botoșani 525 2.625
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
crescătoare a numărului de locuitori): Orașul Nr. de case/ dughene/cârciumi Capi de familie Nr. aproximativ de locuitori Bacău 69 345 Piatra Neamț 245 1.248 Roman 216 case 432 2.160 Botoșani 525 2.625 Galați 648 3.240 Târgu Ocna 707 3.535 Iași 934/ 695/ 68 1.861 9.305 Absența atributelor proprii urbanității nu este reflectată numai de numărul scăzut de locuitori, ci și de aspectul general al acestor așezări. Pentru a exemplifica, vom reda mai jos un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
12 între cele 72 de orașe și târguri moldovenești. În ordine descrescătoare, Bacăul era depășit ca număr de locuitori de localități mai dinamice precum Iași, Botoșani (28.290), Galați, Bârlad (14.480), Huși (12.480), Roman, Focșani (9.680), Târgu Ocna, Piatra Neamț, Fălticeni și Târgu Neamț. După cum putem observa, pe plan local, perioada de după 1820 reprezintă momentul unui adevărat „boom” demografic - în numai 40 de ani (1820 1860), populația Bacăului a crescut de peste nou) ori, de la 952 locuitori în anul 1820
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a abandonat practica înhumării persoanelor decedate în mica necropolă din apropierea bisericii Precista. Metamorfoza citadină a vechilor târguri pe baza acordării unor drepturi sau privilegii de către factorul de putere politică poate fi urmărită și în cazul altor orașe din Moldova - Târgu Ocna, Piatra Neamț, Botoșani ș.a. În Botoșani, de pildă, în absența unor venituri proprii, tentativele legislative de modernizare a administrației locale din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea au fost văduvite de eficiența practică. După cum este cunoscut, veniturile orașului au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
creșterea comunității evreiești pe cale imigraționistă au asigurat un consistent spor al demografiei locale: 1803 - 4.505 locuitori, 1820 - aproximativ 7.000 locuitori, 1845 - 28.290 locuitori. Un exemplu spectaculos, prin manifestarea unei anumite precocități urbanistice, este oferit de orașul Târgu Ocna. În cazul acestei localități, evoluția aproape insesizabilă din perioada secolelor XVI-XVII contrastează flagrant cu dezvoltarea accelerată din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primele decenii ale secolului următor. Fundamentul acestui proces a fost dat de următoarea decizie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ale secolului următor. Fundamentul acestui proces a fost dat de următoarea decizie a puterii centrale: în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din dorința de a intensifica exploatarea masivului de sare, domnia a acordat șavgăilor ce lucrau la ocnă numeroase privilegii - „locuri de casă, de hrană, de imaș, scutiri de toate birurile, scutirea de recrutare la oaste și, după apariția târgului, monopolul vânzării vinului, cărnii și pâinii în târg”. Toate acestea au generat o viguroasă creștere demografică - în anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scutiri de toate birurile, scutirea de recrutare la oaste și, după apariția târgului, monopolul vânzării vinului, cărnii și pâinii în târg”. Toate acestea au generat o viguroasă creștere demografică - în anul 1774, după criteriul numărului total de locuitori, orașul Târgu Ocna era, după Iași, al doilea ca mărime din Moldova - și un ritm al expansiunii teritoriale de 1.150%, la fel ca și în cazul orașelor Focșani, Bârlad sau Târgu Frumos. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu tot cu satele învecinate, orașul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]